Daman
Daman Bruce ( Heterohyrax brucei )
Scientific faʻavasegaina

Daman (lat. Procaviidae) - o se aiga o tamaʻi manu, maʻai manu, ua naʻo ia e ola i le faʻasao tagata 'oa (Hyracoidea). E i ai le 5 ituaiga. O le isi igoa o gaʻo.

Latou te nonofo i Aferika ma Sasaʻe tutotonu. Ona o le foliga tutusa i rodents, le tagata Natura faanatura Gottlieb Stor i 1780 faia se faaiuga sese e uiga ia latou sootaga ma guinea pigs ma tuu atu Cape Damans i le genus. Procavia (mai lat. - "to-" ma Oka) Ona maua ai lea le igoa a le tagata damans Hyrax (mai le gagana Eleni. ὕραξ - "shrew").

Aoao Faamatalaga

O manu ia e tusa ma le tele o le pusi aiga: tino umi mai le 30 i le 60–65 cm, mamafa mai 1.5 i le 4.5 kg. O le siʻusiʻu e le atoatoa (1-3 cm) pe toesea. I foliga vaaia, o damans e foliga tutusa ma rodents - tailless marmots poʻo le tele o puaa guinea - ae ui i lea, latou te phylogenetically latalata ile sirens ma proboscis.

O lo latou tino e mafiafia, le lelei, ma se ulu lapoʻa i luga o le puʻupuʻu mafiafia ua ma puupuu ae malolosi vae. O le ulaula e puʻupuʻu, ma le pito i luga o lona laugutu. O taliga e lapotopoto, laiti, o isi taimi toetoe a nana i le peleue. Mamao taofi-agai. Lima i luma 4-tamatamailima ma samasama mafiafia pei o vae. O vae e tolu tamatamailima, o le tamatamailima i totonu o lo o tauaveina se fao faaseʻe uumi, e galue e selu ai lauulu, ma isi tamatamailima - o atigivae foliga. E le ufitia foi alofivae o vae, ma ufiufi i le mafiafia paʻu pei o epidermis, e tele matala o le afu o loʻo matala i luga o latou mata, lea e faʻasusuina faʻamalosi le paʻu. O le ogatotonu o le aupa o vae e mafai ona siitia i luga e ala i maso faʻapitoa, fatuina se ituaiga o tofo. O le paʻu susu faʻateleina faʻamalosi. Faʻafetai i ia masini, o le au damans e mafai ona aʻe i tafatafa o tofē ma ogalaau o laʻau ma le sili le agavaʻa ma saosaoa ma e oʻo ifo i lalo mai ia latou luga.

O le fulufulu mata o le Damans, e mafiafia, na faʻaofuina e le paʻu i lalo ma talatala. O le lanu e masani ona enaena enaena. O faʻailoga uumi uumi e tupu aʻe i luga o le tino (aemaise lava i luga o mata i luga o mata ma luga o le ua). I le ogatotonu o le pito i tua o loo i ai se vaega o le lauulu, susulu poʻo le uliuli lauulu, i le ogatotonu o loo i ai se vaega lavalava. I luga o le lauʻeleʻele, alavai o se faʻapitoa faʻapitoa - faʻata namu o le 7-8 laula ua mamanuina e le hypertrophic sebaceous ma afu afu - avanoa. Uʻamea faʻalilolilo se vaega e manogi malosi i le taimi o le tau. I talavou damans, uʻamea e le atiaʻeina pe mativa atiaeina, i fafine e itiiti ifo nai lo i tane. A matataʻu pe sagisagi, o lauulu o loʻo ufiufi le maso e ala i luga. E le o iloa le mafuaʻaga tonu o le gland.

Nifo tutumau i tagata matutua tagata damans 34, susu - 28. Pulu i luga incisors ma tuputupu ae faifaipea, lautele lautele ma pei o rodent incisors. Ua leai ni 'au. O fola ma molars e tutusa ma nifo o ungulate. Faʻalava ma se auvae laʻititi. Nipples: 1 paga o le thoracic ma 2 paga o inguinal pe 1 paga o axillary ma 1-2 - inguinal.

Soifua maloloina

Na tufatufa atu i Aferika i lalo o le Sahara, faapea foi i luga o le Sinai ma le Arabian Peninsulas, i Suria ma Isaraelu. O tagata tuʻuaʻi o Cape Dam e maua i atumauga o Libya ma Algeria.

Sui o le fanau mai Procavia ma le Heterohyrax - manu maliu, ola i kolone o 5-60 tagata i savid savannahs, mutia ma luga o papa papa, oso i luga o mauga i le maualuga o 4,500 m luga o le sami. Sui o le genus Dendrohyrax - po manu vao, nonofo toatasi ma i aiga. O faatanoa uma e feʻaveaʻi, mafai ona tamoʻe vave, feosofi i luga ma aʻea papa ma laʻau.

Vaʻai ma le faʻalogo ua tupu lelei. O Damans e iloga i le le lelei ona atiaeina thermoregulation - i le po latou faʻaputuputu faʻatasi e faʻamafanafana i latou lava, ma i le ao, pei o reptiles, latou te momoe i le la mo se taimi umi. I le taimi lava e tasi, latou te siitia i luga vae o paʻu ia o loʻo i ai le afu afu. O se matūaʻi le afu e fesoasoani i le damsas e aʻea. Damans e matua faaeteete ma, pei o European gophers, i le vaʻaia o tulaga mataʻutia, latou te laʻuina mai se tagi tele, faʻamalosia le kolone atoa e nana i totonu o fale.

Vailaau. Latou te fafagaina tele i meaʻai toto, o nisi taimi e 'ai iniseti ma o latou larva. I le sailiga o meaʻai, e mafai ona oʻo i le 1-3 km. Latou te le o manaʻomia se vai. E le pei o le tele o isi herbivores, le damans e le i tupu ai ni incisors ma, pe a fafagaina, fesoasoani ia i latou lava i molars. Ua le faʻaʻuina le lulu, pei o artiodactyls poʻo kangaroos, e faʻaʻofoina meaʻai i o latou manava, ma le tele o potu.

Vaitau i le toe gaosia e foliga mai ua leai. Maitaga tumau 7-7.5 masina. Ole fafine na te aumaia le 1-3, o isi taimi e oʻo atu ile 6 kupita, 1 taimi ile tausaga. Cubs e fananau lelei atiaʻe, ma matala mata, mafai ona tamoe vave. Ina ua mavae le 2 vaiaso, latou amata amata ona 'ai meaʻai i laau toto.

Amataga o Tamana

Le talaʻaga o le faʻapogai o damans e leʻi malamalama atoatoa. O le ulumatua fossil o damans ei ai i le Late Eocene. Mo le tele miliona o tausaga, tuaa o le damans o sili terestrial herbivores i Aferika, seia oo i le Miocene tauvaga ma barnacles na tuliesea i latou mai le siosiomaga nofoaga muamua. Ae ui i lea, mo se taimi umi, o Damans na tumau pea le tele ma lautele salalau, na nofoia le tele o Aferika, Asia ma Saute Europa i le Pliocene.

Phylogenetically aso nei damans e latalata i proboscis, ma latou e tele naua mea tutusa i le fausaga o nifo, auivi ma le placenta.

I aganuu ma lotu

E i ai le taofi o “hares” o loʻo taʻua i le Tusi Paia, e taʻu mai i le upu "shafan" (Safana - שָּׁפָן) sa 'oa moni. Mai mea mamao, latou te foliga tutusa lava ma lapiti lapoa. Mai le gagana Eperu, o lenei upu na pasia i le gagana a tagata Foinie, e foliga mai na manatu sese o le Iberian Peninsula mo damans, e taʻu ai se igoa i le atunuu I-Safana-im - "Daman motu". Mulimuli ane mai i lenei igoa sau Latina Hispania ma ona po nei "Spain".

Damans o se tasi o le tele o meaola a latou o aano e le halal, o lona uiga, faʻasaina saʻo mo le taumafaina e Orthodox Iutaia. O le tusi o Levitiko ua faʻailoa mai ai manu le mama a se shafan (daman) i luga o le mafuaʻaga e faapea e ui lava na te lamu i luga o le kiona, ae o ona vae e le talepeina (e ui lava, pe a tautala atu i ai, o le damans e le chew gum, na latou maua ai le masani o le faʻagaioia o latou auvae pei o ruminants, ma o latou auvae na o mea e tutusa. I Michela (Tusi a Solomona Faʻataoto) i le faʻataoto 30 mataupu 26 - o loʻo taʻua foi e uiga i tagata damans:

"26. O Damans o ni tagata vaivai, ae na tuu le latou fale i luga o le papa. ”

Foliga Vaaia

Fua o se manu mamate: tino umi i totonu o 30-65 cm ma averesi mamafa o 1.5-4.5 kg. O le vaega faʻasolosolo o le gaʻo e mafuli, e le sili atu ma le 3 cm le umi, pe toʻesea foʻi. I foliga vaaia, o damans e tai tutusa ma rodents - tailless marmots poʻo le tele o guinea pig, ae e ala i phylogenetic faʻailoga o ia mea mamate e latalata i proboscis ma sirens. O Damans e fufusi lona tino, e iloga i le pala, o se ulu lapoʻa, ma le mafiafia ma le puʻupuʻu ua.

O le 'auvae o se ituaiga o taofi-savali, malosi ma tino lelei fausaga, ma ona tamatamaʻilima e fa ma faʻamaʻimau lima ia e pei o vae. O vae vae o se ituaiga e tolu-tamatamailima, ma le i ai o le tamatamailima i totonu o loʻo i ai se fao umi ma le uumi mo selu lauulu. E le au se alofilima i vae, ma le mafiafia ma paʻu o le papala faʻapipiʻi, e aoga mo le faʻaaogaina pea o le paʻu. Ole vaega lea ole fausaga ole pae ua mafai ai e le au damans ona aʻe i luga o papa maa ma ogalaau e oʻo iai le saosaoa ma le saoasaoa ma le poto masani, faapea foi le alu ifo lalo lalo.

Manaia le mea lea! I le ogatotonu o le pito i tua o loʻo i ai se nofoaga o loʻo faʻaalia e se ulu uumi, lulu pe uliuli ma se totonugalemu o loʻo faʻapipiʻiina ma faʻaputuga ni afu tafega e faʻapipiʻi ai se mea lilo faʻapitoa lava manogi i le taimi o toe gaosia.

E puʻupuʻu le pulu, ua iai le laugutu pito i luga. O taliga e lapotopoto, laiti i le tele, o isi taimi toetoe a nana atoa i lalo o le lauulu. E mafiafia le fulu, e aofia ai fulufulu vaivai ma taugofie awn, enaena-lanu efuefu. I luga o le tino, i le eria o le pulu ma ua, faapea foi i luga aʻe o mata, o fusi o le uumi vississae.

Le uiga ma le olaga

O le aiga Damanov e aofia ai ituaiga e fa, o nisi e taʻimua i le olaga masani, ma le ulugalii - o le aoauli. O sui o le genus Procavia ma Heterohyrax o manu o ao e nonofo i kolone, o faatasia mai le lima i le ono tasene tagata. O le po vao manu e mafai ona tuulafoai pe ola i se aiga. O damans uma e iloga e le feʻaveaʻi ma le agavaʻa e tamoʻe vave, oso maualuga ma faigofie ona aʻe toetoe lava soʻo se laufanua.

Manaia le mea lea! O sui uma o le tasi kolone e asiasi i le tasi “faleuila”, ma a latou palapala i luga o laupepa i luga o laupepa foliga uiga ese o lanu lanu paʻepaʻe.

O sui o le aiga Damanova ua iloga i le i ai o le lelei atiaʻe vaʻai ma faʻalogo, ae matitiva thermoregulation, o le mea lea, o meaola i le po taumafai e faapotopoto faʻatasi mo mafanafana. I le ao, mamele faʻatasi ai ma ma reptiles e sili le fia momoe mo se taimi umi ile la, ma siiina o latou vae i le afu peleni. O Daman o se manu faʻatamaʻi lava, o le taimi lava e iloa ai se tulaga e lamatia ai, e alu faʻaletonu ma tagi leotele, faʻamalosia le sosolo atoa i le lafitaga.

E toafia damans e nonofo

O le averesi o le ola faamoemoeina o se tami i tulaga faalenatura e le sili atu sefulu ma le fa tausaga, ae e ono eseese teisi e fuafua i le nofoaga ma ituaiga uiga. Mo se faʻataʻitaʻiga, o le Aferika daman e ola i le averesi ono pe fitu tausaga, ma Cape damans e mafai ona ola e oʻo i le sefulu tausaga. I le taimi lava lea e tasi, na faʻataʻitaʻia ai le masani o faʻasologa, e tusa ai ma fafine e nonofo i se taimi umi teisi nai lo tama.

Ituaiga o Damans

I se taimi lata mai, na faʻatasia e le aiga Daman pe tusa o le sefulu i le sefulutasi ituaiga o le ituaiga o le fa o le augatupulaga. I le taimi nei, e na o le fa, o nisi taimi e lima ituaiga:

• O le aiga o Rosavidae o loʻo fai ma sui o D. arboreus poʻo le Tree Daman, D. dorsalis poʻo Western Daman, D. validus poʻo le Eastern Daman, H. brucei poʻo Bruce Daman, ma Pr .resensis poʻo Cape Daman,
• O le aiga o Plohyracidas e aofia ai ni ituaiga genera - Kvabebihyrah, Рliоhyrах (Lertоdоn), faapea foi ma РsСоСizСizСizСhyСеС ТСriumС, С, С S, Sоgdоhyrаh ma Titanоhyrаh,
• Aiga Genihyiday,
• Aiga o Myohyracidae.

O damans uma e masani lava ona vaevaeina i ni vaega autu se tolu: mauga, laʻau ma laau mamala. O le tele o damans e fai ma sui o le tasi aiga, e aofia ai le iva ituaiga ola i Aferika, e aofia ai laau ma mauga o daman.

Habitat, habitat

O atumauga ofe o ni meaola kolone na tufatufa atu i Sasaʻe ma Aferika i Saute, mai sautesasae o Aikupito, Etiopia ma Sudan e oʻo i le ogatotonu o Angola ma le itu i matu o Aferika i Saute, e aofia ai ma itumalo o Mpumalanga ma Limpopo, lea e fai ai nofoaga ma nofoaga o loʻo atagia mai ai maupuepue.

O Cape dams e salalau solo mai le teritori o Suria, North-East Africa ma Isaraelu i Aferika i Saute, ma e toetoe lava o soo se mea e maua ai i saute o Sahara. Isolasi tagata o loʻo maitauina i atumauga mauga o Algeria ma Libya.

O faatanu i sisifo o loʻo nonofo i sone o loʻo i le teritori o Aferika i Saute ma Tutotonu, ma e tupu foʻi i luga o mauga e oʻo atu i le maualuga o 4.5 afe mita i luga aʻe o le sami. Ua salalau faatanoa laau i Saute i Aferika, faapea foi ma le itu i sasae o le gataifale.

O nofoaga masani o lenei ituaiga e oʻo atu i le itu i saute mai Uganda ma Kenya e oʻo i le teritori o Aferika i Saute, faʻapea foʻi mai le itu i sasaʻe o Zambia ma Congo i le itu i sisifo o le talafatai i sasaʻe. E nofo le manu i le mauga laugatasi ma le gataifale vaomatua.

Damana meaai

O le faʻavae o meaʻai a le tele damans o loʻo fai ma sui o laulaau. E le gata i lea, o ia meaola ola e fafaga i vao ma talavou suamalie. O le manava lavelave o potu o se vaomatua o loʻo i ai se lava faʻapitoa o microflora aoga aoga, e fesoasoani ai i le sili ona lelei ma faigofie faʻaogaina o meaʻai laau.

O Cape damans e iai taimi e 'ai ai meaai i meaola ae maise o le anufe iniseti ma o latou larva. O Cape Daman e mafai ona 'ai fualaʻau o loʻo iai ni vailaʻau malosi e aunoa ma se afaina i lona ola maloloina.

Manaia le mea lea! O Damans e umi ona maʻai, ma e faʻaaogaina e le gata i le faiga o le fafagaina, ae o loʻo avea foʻi ma auala e puipuia ai manu fefe mai le tele o manu feʻai.

O le masani ai meaʻai o atumauga mauga o loʻo nonofo ai i paka a le atunuʻu e aofia ai ituaiga o cordia (Sordia ovalis), grevia (Greviella), hibiscus (Hibiscus lunrifula), ficus (Fius) ma Merua (Mayrua trihylla). O ia meaola mamate e le inu vai, o lea latou te mauaina uma le vai talafeagai mo le tino faʻapitoa mai vegetation.

Faʻafaileleina ma fanau

Tele tamaloloa tui toetoe o le tausaga atoa, ae o le pito i luga o le fanafanua masani ona tupu i le sefulu tausaga mulimuli o le vaitau timuga. Maʻitaga i se fafine Cape Daman e na o le fitu masina. O se taimi umi e faʻaalia ai se ituaiga tali o taimi ua leva na fai ai le tele o manu mamago.

O manu e teu e le fafine i totonu o se mea e sili ona malupuipuia, lea e taua o le faamoega o brood, lea e feteenai ma le mutia.. E tasi le lapisi, o se tulafono masani, e aofia ai le lima po o le ono kupita, e le sili atu lona atinaʻe nai lo le fanau a isi ituaiga o damans. O le lulu o le mauga ma le itu i sisifo o le daman e tele naua e aofia ai le tasi pe lua lapoa ma lapoʻa na tutupu.

Manaia le mea lea! O aliʻi talavou e tuʻua lava lo latou aiga, pe a maeʻa ona fai lea o latou lava kolone, peitaʻi, e mafai foʻi ona latou tuʻufaʻatasia ma isi aliʻi i ni vaega toʻatele, ae auai tamaʻitaʻi talavou i le latou aiga.

A maeʻa ona fanau mai, o pepe taʻitasi ua tuʻuina atu i ai le "matataʻa taʻitasi", o lea e le mafai e le pepe ona fafagaina susu mai le isi. O le faʻagasologa o le lactation e ono masina, peitaʻi o fanau na o lo latou aiga seʻia oʻo ina matutua, lea e tupu i damans pe tusa o le tausaga ma le afa. I le lua vaiaso talu ona fanau mai, amata ona 'ai e talavou damans meaai masani e faavae i laau.

Natura fili

O tulimanu mauga e tulia e gata lapopoa, e aofia ai le hieroglyphic python, manulele o manu ma leopards, faapea foi ma laiti manu feai. Faatasi ai ma isi mea, o le ituaiga e faigofie ona maua i le niumonia o viral etiology ma tuberculosis, mafatia mai nematodes, sola, utu ma kutu. O fili autu o le Cape Dam o cheetahs ma karacals, faʻapea foʻi ma jackals ma faʻata vaaia hyenas, o manulele o manu, e aofia ai ma le aeto Kafra.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

I luga o le teritori o Arapi ma i saute Aferika, o tagata damans maua ai ona o le mauaina o mananaia suamalie ma maloloina pei o lapiti, lea e afaina ai le numera atoa o se mamago. O tagata ua sili ona aʻafia ile taimi nei ole vaomatua, o lo latou aofaʻi o tagata e toesea i le togavao. I se tulaga lautele, i aso nei le faitau aofai o ituaiga uma o damans e matua mautu..

Fanau ma nofoaga o se daman

Daman i le ata mamao ese le pei o se groundhog, ae o lenei tutusa tutusa na o fafo. Saienisi na faamaonia o le isi o auaiga tagata 'oa — elefane.

I Isaraelu, o i ai le Cape Daman, o lona igoa muamua "shafan", o lona uiga faaRusia o lona uiga o le ua lafi. O le umi o le tino e alu i le afa mita ma le mamafa o le 4 kg. E sili atu tane nai lo fafine.O le pito i luga o le meaola e lanu enaena, o le pito i lalo o nisi leo e mama. O le laulu o se daman e matua mafiafia, ma o le mafiafia o undercoat.

O aliʻi feusuaʻi ua i ai le gaʻo i tua. A faʻamataʻu pe faʻafiafiaina, e faʻamatuu ese le vailaʻau ma le manogi malosi. O lenei eria o le pito i tua e masani ona valiina i se isi lanu.

O se tasi o faʻailoga manu Daman o le fausaga o ona vae. I le pito i luma o vae o le manu e fa tamatamailima, e iʻu i faʻamaʻamiga lima.

O nei meaola e foliga tutusa o fao a tagata nai lo manu. O vae e faapaleina naʻo le tolu tamatamailima, lua e tutusa o latou vae i luma, ma le tasi tamatamaʻilima ma se lapoa tele. O alofivae o paʻu o le meaola e leai se lauulu, ae iloga i le fausaga faʻapitoa o maso e mafai ona siitia ai le lala o le vae.

Ava foi vae faʻi gaosia i taimi uma se mea faapipii. O le vaega faʻapitoa o le tino faʻatasi ma lenei vailaʻau e mafai ai ona feoaʻi le meaola i luga o ana maʻa maualuluga.

Bruce Daman matamuli lava. Peitai, e ui i lea, e fia iloa tele lava. O le fia iloa o lea taimi ma lea taimi e faʻamalosia ai nei manu e ulu atu ai i se nofoaga o tagata. Daman - o se moae faigofie ona ta ‟u ma e lagona lelei i le tafeaga.

Faatau damana e mafai i fale fagafao faʻapitoa. I le aotelega, o nei manu e ola i Aferika ma Asia i Saute. O le Ein Gedi Nature Reserve e faʻaavanoaina ai ana tagata asiasi le avanoa e maitauina ai le amio a ia meaola i se siʻosiʻomaga masani.

I le ata, Bruce Daman

Mauga o daman fiafia i nofoaga e nonofo ai semi-toafa, savana ma mauga. O se tasi o ituaiga o fafie fafie maua i vaomatua ma faaalu le tele o lona olaga i luga o laau, aloese alu ifo i le eleele.

Faigaluega

Le tele o taimi, damans e fiafia e faʻamalie le fia taumafa ma meaʻai toto. Ae afai o iai se tamai iniseti poo se larva i o latou ala, latou te le inosia foi i latou. I tulaga tulaga ese, i le sailiga o meaai, le daman mafai ona agai 1-3 kilomita mai le kolone.

I le avea ai o se tulafono, e le lagona e damans le manaʻoga mo vai. O incisors o le manu e le lava atiae, o lea latou te faaaogaina molars i le taimi o fafagaina. O Daman ei ai le tele-potu potu manava ma se fausaga faigata.

O le tele o taimi, meaʻai e ave i le taeao ma le afiafi. O le faʻavae o le meaʻai e mafai ona le gata i vaega lanumeamata o laʻau, ae faʻapea foʻi aʻa, fualaʻau ma moli. O manu laiti ia e 'ai tele. Ole tele o taimi e leʻo se faʻafitauli mo i latou, aua e fai fale damans i nofoaga mauoa i laʻau.

Toe gaosia ma le umi

Ua faaiuina e saienitisi o ia manu e le iai sona taimi i le toe gaosia, pe o le mea sili e lei faailoaina. O lona uiga, pepe e aliali mai i le tausaga atoa, ae le sili atu faʻatasi nai lo le tasi le matua. O le fafine e tauaveina fanau mo le tusa o le 7-8 masina, o le tele o taimi e amata mai 1 i 3 tama fanau.

I mataupu e seasea lava, o latou numera e mafai ona oʻo atu i le 6 - o le mea tonu lena pe a le tele o matoʻa ua i ai se tina. O le manaʻoga mo le faʻasusuina o le susu mou atu i le lua vaiaso talu ona fanau mai, e ui lava ina umi ona fafagaina tina.

Cubs e fanau mai ua lava le atiaʻe. Na vave ona latou vaʻaia ma ua maeʻa faʻatulagaina i fulufulu mafiafia, mafai ona feosofi vave. I le maeʻa ai o le 2 vaiaso, latou te amata tutoʻatasi faʻamalieina taumafa meaʻai. Tamaiti e mafai ona fanafanau i le tausaga o le tasi ma le afa tausaga, o le taimi lea o tane e tuua le kolone, ma fafine tumau ma o latou aiga.

E eseese lava le faʻamoemoeina ole ola pe a fua. Mo se faʻataʻitaʻiga, Aferika tagata damans e ola 6-7 tausaga, Cape Daman mafai ona ola i le 10 tausaga. I le taimi lava lea e tasi, na faʻaalia foi o fafine e umi atu lo latou soifua nai lo aliʻi.

Faʻavasegaina

Seia oʻo mai talu ai nei, o le faʻatonuga o Damans na oʻo uma i le 10-11 ituaiga mea i le 4 genera. A maeʻa le tausaga, faʻaitiitia le numera o meaola i 4:

• Tamana 'au (lat. Afaia )
  • Aiga Damana (lat. Procaviidae )
    • Ituaiga: Wood damans (lat. Dendrohyrax )
      • Saute Wood Daman (lat. Dendrohyrax arboreus )
      • Sisifo Wood Daman (lat. Dendrohyrax dorsalis )
    • Ituaiga: Mauga (Gray) Daman (lat. Geterocxyrax )
      • Lanu Samasama-Mauga poʻo Mauga Daman (Bruce Daman) (lat. Heterohyrax brucei )
    • Ituaiga: Procavia
      • Cape Daman (lat. Procavia capensis )

Vaʻai poʻo le a le "Damans" i isi faʻaupuga.

Gaʻo manu (Hyracoidea), o se faʻavae ese o meaola o le tino o le faʻasologa o ungulations. Iloaina mai lalo. Oligocene o Aferika ma lalo. pliopene o Europa. Aua tino 30 60 cm, mamafa mai le 1.5 i le 4.5 kg. Faʻalauteleina foliga pei o rodents, ae phylogenetically, masalo latalata ile ... ... Biological Encyclopedic Dictionary

- (gaʻo) aveeseina o ungulate mamalia. O fafo e foliga tutusa ma rodents. Tino umi 30-60 cm, tail 1 3 cm. 11 ituaiga, i le latalata mai sasae ma aferika (e le aofia ai le itu i matu). O nisi damans e nonofo i vaomatua i luga o laau, o isi i atumauga, ma papa. ... Big Encyclopedic Dictionary

Falefa - DAMANS, vaega o mami. Latou te auai i ungulations, ae latou te foliga pei o rodents. Tino umi 30-60 cm, siʻi 1 3 cm, mamafa e oʻo i le 3 kg. 7 ituaiga, i Asia i Sisifo ma Aferika (e le aofia ai le itu i matu). O nisi damans e nonofo i vaomatua (luga o laau), o isi i ... ... Illustrated Encyclopedic Dictionary

Poloaiga o meaola ungulate. O fafo e foliga tutusa ma rodents. Tino umi 30-60 cm, iʻu 1 3 cm. E fitu ituaiga, i Asia Itiiti ma Aferika (e le aofia ai le itu i matu). O nisi damans e nonofo i vaomatua o laau, o isi i mauga, ma papa. * * * DAMANS ... Encyclopedic Dictionary

tagata 'oa - Cape Damans. Damans (Hyracoidea), o le vaega o mama. Tino umi e oʻo atu i le 60 (sili na le iloa iloga mai fafo), mamafa e oʻo i le 4.5 kg. O mafola mafolafola o loʻo i luga o le siʻusiʻu e tutusa ma vae. 3 genera ma ... ... Faʻasalalauga faʻasino tusi "Aferika"

Damanovye - o se aiga laʻititi, maʻimau meaola, manu feʻai, aofaʻi 4 ituaiga.

Naʻo le pau a le aiga o le monotype sikoa Afaia .

Latou te nonofo i Aferika ma Sasaʻe tutotonu.

E ui lava i le soʻona faʻaalia foliga o damans po nei, latou mamao amataga tupuaga.

Damans o aiga vavalalata ia o elefane faaonapo nei.