'Aina, pe oreva (lat. Gyps) o se ituaiga o manulele lapoʻa o manu a le aiga eli, e tufatufa faʻateleina i le mafanafana o le tau i le itulagi i sasaʻe. Latou te atagia mai i moa Amerika, ae e leʻo ni aiga vavalalata o nei manulele e lua.

Masani scavengers iloga iloa ai e pou pouliuli, o se ulu unrefined (tele ma le ua lē faauuina) ma umi ma lautele apaau. O Prey e maua na o mea e vaʻai i ai (e faʻatusatusa ile vaʻai a Amerika e lelei lona manogi). E i ai a latou gutu malolosi, ae vaivai vae, ua le mafai ona tatalia le fasioti tagata. Ole mea na iloa ole anatomical ole tele lea ole alu ole manava ma le manava mo le taumafaina tele o meaʻai.

E masani ona felelei le 'aʻau i mea maualuluga, saili mo le fasia ma vaʻavaʻai tasi i le tasi. A vaai se tasi oi latou ia meaʻai, e alu i lalo, ae o isi manu felelei o felelei iina. O fusuʻaga mo meaʻai e masani ona tupu iinei, ae ole vaega tele o manulele e mafai ona faʻamataʻu ese ai nisi o manu. E tele taimi o meaʻai latou te aai ai ua faʻaleagaina atoa. Pus poʻo le toto mai le tino maliu e tafe atu i le itu o le tino e leʻi teuteuina ma faʻaalu ese mai le tino o le ua i le fulufulu faʻapitoa "fulufulua". O le maualuga o le acid o le gastric sua fasioti siama kadaveric ma fesoasoani e soloia ponaivi, ma o siama simbiotic i totonu o le ita e toese ai siama siama. Olea ose taimi faʻasalalau lapisi ia fulu ina ia mafai ai e siama ultraviolet ona fasioti siama i luga o latou fagu.

Meaola

• Afai Aferika ( Gyps africanus )
• Bengal Vulture ( Gyps bengalensis to )
• Cape Vulture ( Gyps apamemea )
• Griffon Vulture ( Gyps fulvus )
• Snow Lulu ( Gyps himalayensis )
• Initia Initia ( Gyps indicus )
• Afai Aferika ( Gyps rueppellii )
• Gyps tenuirostris

E taʻu foi ose meaola o manulele o nisi ituaiga o ituaiga o lele ole subfamily, atoa ai ma meaola a Amerika.

Fanau ma nofoaga

'Aina - O lapopoʻa nei, manu felelei. O se aga masani e aofia uma sui o sui o lupe, lea e sefulu ituaiga ma le sefululima ituaiga. E uiga ia i latou nei ma o le a talanoaina.

Ole aulelei manu

I manu aiga tau Olea foi aitu, e faʻamanatu tele ai le lelea o Amerika, ae peiseai o saienitisi e le tuʻufaʻatasia o latou, ae e manatu o latou ose tupua e latalata i lelea ma tamaloloa e iai ni 'ava.

O manulele, i le averesi, e tusa ma le 60 cm le umi ma mamafa atu i le lua kilokalama. Latou te manaʻomia e nonofo i mauga, tuʻuga ma mafanafana, aua latou te mananaʻo i laufanua manaia ma faʻalautele, e le tuʻua o latou nofoaga e nonofo ai ma e le o feoaʻi.

'Ava i le ata e le feteʻenaʻi i foliga sili ona lalelei, e faʻavae i luga o se lanu uliuli uliuli: efuefu, enaena pe uliuli, o se uumi umi, lea i le tele o ituaiga e leai ni fulufulu ma ua ufiufi i se vulu.

E lapoʻa, maopotoina, ma iloga i le mana, gutu, alualu lelei le gogolo, lapoa, lapotopoto i pito, lautele apaʻau, laʻa faʻapipiʻi, e malo.

O vae e maua ai lagona faʻamalosi o le malosi ma lapoʻa, ae i lima vaivai o lima e le faʻatagaina ai le manu e feaveaʻi ma le mageso ma le puʻupuʻu puʻupuʻu, ae o itu vae e mafai ai ona savali vave ma e taufetuli foʻi i tamai, ae vave laʻasaga.

O manulele auai i le aiga eli, nonofo i atunuu ma le mafanafana o le tau ma e tufatufa lautele i le itulagi i sasae. Ole manu lapopoʻa tele ole manu mai ile maualuga, e mafai ona oʻo atu ile tolu mita, o le apaau ile tolu, ma le mamafa ole tino e sili atu ile sefulu kilokalama.

O le manulele uliuli, lea e nofo i le itu i saute o Europa ma Aferika i matu, ae e tele naua i le konetineta o Asia. I le sailiga o meaʻai, e mafai ona ia lele i le 300-400 km i le aso.

Le uiga ma le olaga

E fai si feaveaʻi ma feololo le manulele manu, ua iai le tomai e fai ai malaga uumi. Ma e ui lava e lemu lemu le lele, ua lava le mafai ona aʻe i se maualuga maualuga.

'' Ole vaalele o le lele

O manulele e le auai i le vaega o savvy, i se faaopopoga, o latou le fefe ma le poto tele, ae i le taimi lava e tasi e maua ai le faasausili ma le natura ita, e masani ona liliu atu i le sauā.

Scavengers, lea e iai le vultur, e ese a amioga i latou tuaa, e sili ai le latou sailiga o manu, e ala i le iai o faailoga o amioga a agafesootai, e faapitoa le faʻaalia i le sailiga o meaʻai ma le vaevaega o le moa, pe a latou matua faʻaalia se tulaga saʻo. Ole manulele onosai manu ma mafai ona taofia faʻatagataotauaina, i pa, lea e fausia ai ni vaʻalele tetele mo latou.

I nisi o tulaga, latou te mafai ona fafagaina i faʻapipiʻi faʻapitoa potu i luga o fata, ae ui i lea, o laʻau e sili ona lelei mo latou, i luga o ona lala latou te faʻamalosia le fausaga ma le faʻavaʻa. E oʻo lava i tagata na taumafai e faʻaiʻu le lapoʻa, peitaʻi e le i maua se manuia tele i lenei faiva. O le tuusaunoaga i nisi tulaga na o le paʻepaʻe paʻepaʻe.

Peitaʻi i Amerika, e mafai lava ona faʻataʻavaleina le lapoʻa i le tautuaina o tagata, faʻaaoga le tomai o manulele e toe faʻaleleia ai paipa kesi. A le lava o kasa e faigata ona iloa e auala masani, manulele lolofi iina i tele vaega, ona o le manogi manogi faamanatu atu ia i latou o le manogi o carrion o lagona lelea mai mea mamao.

Faigaluega

E tele le lapopoʻa o le ua o le ua, ma e mafai ai ona ia faʻaaluina se tele o mea taumafa. Ma le faʻaʻi ua maua ai se malosi faʻamalosi tino e mafai ona faʻamamaʻi e oo lava ivi o le vete. O manu ia e masani lava scavengers.

E mafai ona latou aina e oʻo tino leaga ma faʻaleagaina. Natura faʻamautinoa o le nuanua mai le tino ma lona toto faʻaleagaina tafe mai i le pa o le ua i luga o le koloa o le fluff i le eleele.

E fiafia le 'ai i aano o manu

Ma i lona laʻau ola, siama faʻapitoa e mafai ai ona faʻateʻia le vailaau oona. Ina ia faʻamama ai le tino, na faʻaloaloa e le 'aʻai o latou apaʻau, faʻaalia ai latou i ave o le la.

E le pei o le American vulture, o loʻo i ai le manogi lelei o manogi, e masani ona vaʻai le lelea ma le fesoasoani faʻaaliga, e faʻapopoleina maualuga i luga o le ea ma matauina tino maliu o manu. E sili ona manaʻomia le toe aau ma manu mamate, e ui lava e leʻo le inosia ai le fauna, faʻapea foʻi ma ona aiga, ma o nisi taimi o tino o tagata.

Naʻo le tasi lava le mea e suʻe ai meaai, e vave ona faataʻe ona uso. Mo lenei mafuaʻaga, a fetufaʻi mea na maua, e masani lava ona i ai o latou misa, misa ma fusuʻaga. Ae afai o manulele mafaufau-mafaufau manu a tutu faʻatasi faasaga i latou tauva, latou te faʻamataʻu ma faʻamalosia fili tetele ma le malolosi e toe faʻamutaina.

Fingerboard fafine

O nei sui o manu felelei e mafai ona osofaʻia mea ola na o le taimi o le fiaʻai tele, ae o le tele o taimi o tagata mamai ma vaivai e filifilia mo lenei. E ui lava lulu o manu, mo se tagata e le matautia.

Toe gaosia ma le umi

O manu e i ai le tomai e fai ai moa pe tusa o le ono tausaga talu ona fanau mai. I totonu o vultures, e na o toʻatasi monogamous unions, o le tane faʻasoaina naʻo le tasi paʻaga, ma matua uma tausia povi.

Mating taʻaloga amata i manu felelei ia Ianuari, faaauau pea e oʻo ia Iulai. I lenei vaitau, o le paga e tausia lana mea na filifilia, lea e o faatasi ma le faʻateleina le mataala, faʻamasaniga siva i luga o le eleele ma faʻatele i luga o le ea.

E matagofie le sulugatiti o le ua

Paʻaga tamoe suʻe tasi le isi, aveese ma faʻamatalaina liʻo pe a latou tuʻu i lalo. A o le vaega maualuga i le faʻagaioiga o ia taʻaloga, e maitauina ia Mati ma Aperila. Mo le tuʻuina atu o fuamoa, o se nofoaga e masani ona filifilia i le maualuga o ni mita. E mafai ona avea ma faʻiga poʻo se magisui o laʻau paʻu ma paʻu mago.

O nisi taimi, o nofoaga tuufua e filifilia mo lenei mea i lalo ole tele o laʻau, i lalo o maʻa ma luga o mato. E masani ona tupu lenei mea i nofoaga o tagata i vavao o fale ma faʻatoʻaga fale. E masani ona faʻaoga e tagata tau le mea e nonofo ai ma e le fau ai o latou lava faamoega, ma o lea foʻi nofoaga e mafai ona faʻaaogaina mo le tele o tausaga.

Orea moa

O le tele o taimi, e lua fuamoa na folasia, ae e mafai ona tasi pe tolu. Ma moa e aliali mai i nai vaiaso. E fafaga e matua ia i latou, misia meaai. Lua masina mulimuli ane, na sosola atoa ai tamaiti.

I le tafeaga, fefiloi ituaiga mafai ona aliali mai i tagata o ituaiga eseese. E faʻaʻitiiti le 40 tausaga o le 'aʻai. E tele taimi e tupu faʻatasi ai tagata o ituaiga o manulele nei, e toetoe lava tutusa ma tagata, e oʻo atu i le 50 tausaga.

O foliga o le uliuli ua

O 'aʻai uliuli o se tasi o manulele lapopoʻa o manu i le paneta, o le umi latou te oʻo atu i le 95-120 senitimita, ma le apaau o le pu e 2.5-3 mita.

O le siʻusiʻu e umi lona umi e uiga i le 30-45 centimita, ma apaʻau - 75-90 centimita. Tino mamafa e ese mai 4 i 14 kilokalama. O sisifo o manulele e nonofo ai, o le tele foʻi o lo latou lapoʻa. Ma o le lapoʻa o 'aʻai uliuli o loʻo nonofo i Sepania e laititi ifo nai lo le lapoʻa o moa mai Mongolia e tusa ma le 10%.

Ole felelei ole manu e foliga matagofie ma mautu.

O manulele o lenei ituaiga o loʻo iai ni lauulu o lanu enaena lanu uliuli. O le vaega pito i luga o le ua ma le ulu e le ufiufi i fulufulu, ae o loʻo iai se lanu paʻu i lalo. O le pito i lalo o le ua e faʻataʻamilomilo e ala i fulufulu umi fulu foliga foliga o se asoa.

O apaau e lautele ma uumi. O le uila malosi e tele o nifo, lanu efuefu-lanumoana lanu. O vae o manulele e samasama samasama. O le iris toeititi lanu uliuli. I manu manulele, o le fua ma le uila ua matua uliuli.

'E lemu lele' ea, ma taua ma mautu. O manulele faia se leo mimigi filemu, pei o lona leo.

Auala o uliuli vultures ma le faʻavae o latou taumafa

O 'aʻai ulaula e' aveʻese mai e fafaga ai tino maliu o mamala, reptiles ma iʻa. O nei manulele lapoa o loʻo sailia ni manuʻa mai le ea. Ole mea moni e faapea e iai meaai lata mai, ole 'elea e faʻamasinoina e ala ile faʻaputuina o kites, gagau ma magpies.

I le maitauina o le tino maliu o se manu, le lusi uliuli ua pa'ū i lalo ma se maʻa, o isi tagata, ina ua vaʻaia lenei gaioiga, ua faʻataʻalise atu foi e fasioti. I tafatafa o tino o manu lapopoa, e oʻo atu i le 10-15 scavengers faʻaputuputu.

O le ua uliuli ua lelei le vaʻai.

Uliuli uliuli i le natura faʻataʻitaʻi le vaega o faʻatonuga i le vaomatua, faʻaleagaina uma aano o manu vaefa. O manu nei e ola na o nofoaga mafanafana, aua e le mafai ona togafitia mea aisa. Na o latou e 'aina tino, ma meaola e faʻamalieina i le mutia e le fiafia iai. O le mea lea, uliuli lapisi e le afaina ai tagata. Peitaʻi, e ui lava i lea, ae ua matua iloga le faʻaitiitia o le faitau aofai o tagata i le 200 tausaga ua tuanaʻi.

Ole mafuaaga autu mo le paʻu o le faitau aofaʻi o le faʻaititia o taumafa. Tagata tanu tino maliu o manu i le eleele, ma le lafoina i luga o le eleele, e le gata i le oona oona latou te faaaogaina vailaau, lea e tui i totonu o manava o orderlies i le vaomatua ma fasiotia i latou.

Ile taimi nei, ua seasea lava namu ile tele o nofoaga mai Korea i Potukale. O le faitau aofaʻi atoa e uiga i 5000 tagata. Peitaʻi i le sefulu tausaga talu ai i Europa sa iai le faʻateleina o le aofaʻi o nei ituaiga, ma i isi atunuʻu, o le tulaga, pei ona iai muamua, e tumau lava le faʻanoanoa.

Ole pulupulu o le uliuli uaua e ono eseese, e fuafua i le nofoaga.

Ole manu felelei. Faamatalaga, foliga, ituaiga, ituaiga ola ma nofoaga masani o le ua

E le manaia ni foliga ole aulelei. E umi le ua o le neoprene manulele o le manu, o loʻo punou tele i lalo, ma o se lapoʻa tele. O le lautele ma le lautele o apaʻau i le ua e faataamilo i pito, o le siʻusiʻu ua laa, malo, i tamatamailima - pupuʻu, moa lima. O le lanu o le vultures e pouliuli, tele lanu efuefu, enaena pe uliuli.

I le taimi lava e tasi, o 'aʻai e le gaoia ma manulele manu. Latou te feoaʻi gofie ma vave, felelei lelei. Ua lemu le faigamalaga ile ua, ae e mafai ona oso le manu ile maualuga. E 'aʻai lelei foʻi mata o le' eleʻele, e maua ai e tagata le mea e maua ai.

O 'aʻai e le matamuli, le mafaufau, ma e televave ona feita ma manulele. Ua lauiloa i latou o se tasi o manu sili ona mataga manu.

Ua taua foliga

'' O faasee e masani ona tausi. Latou fafaga i tino maliu, aemaise ungulations. O le maualuga o le maualuga o le sua o le gastric faʻatagaina le manulele e faʻaogaina e oo lava i ivi, ma faʻapitoa meaola i totonu o le ua o le ua e toesea le cadaveric oona.

I le sailiga o meaʻai, e oso aʻe le anufe i le maualuga o le 200 i le 500 mita. E le gata i lea, ae na ia vaʻavaʻaia ma le totoʻa isi manulele manulele ma hyena, lea e mafai ai foi ona taʻitaʻia o ia.

E tasi le tino oti o le manu ua oti e 'aina e le luasefulu i le selau o vau. I le taimi lava e tasi, e mafai ona latou atia atoa le antelope tino i totonu o le 10 minute. E 'aʻai se tasi' aʻai matua e oʻo i le 1 kilokalama o aano o manu. E le mafai e le 'ofa ona paʻu le paʻu paʻu, ae o le tino o lona ulu ma le ua e mafai e le manu ona faʻamalieina totoga i totonu o manu ma e oo lava i mea e puipuia e ivi.

Manulele faʻamatalaga

E le manaia ni foliga ole aulelei. E umi le ua o le neoprene manulele o le manu, o loʻo punou tele i lalo, ma o se lapoʻa tele. O le lautele ma le lautele o apaʻau i le ua e faataamilo i pito, o le siʻusiʻu ua laa, malo, i tamatamailima - pupuʻu, moa lima. O le lanu o le vultures e pouliuli, tele lanu efuefu, enaena pe uliuli.

I le taimi lava e tasi, o 'aʻai e le gaoia ma manulele manu. Latou te feoaʻi gofie ma vave, felelei lelei. Ua lemu le faigamalaga ile ua, ae e mafai ona oso le manu ile maualuga. E 'aʻai lelei foʻi mata o le' eleʻele, e maua ai e tagata le mea e maua ai.

O 'aʻai e le matamuli, le mafaufau, ma e televave ona feita ma manulele. Ua lauiloa i latou o se tasi o manu sili ona mataga manu.

Afa Aferika (Gyps africanus)

O le manu e feololo lona tele. O le umi o apaau e mai le 55 i le 64 cm, o le lautele o le apaau e 218 cm. O le siʻusiʻu e 24 i le 27 cm le umi, lapotopoto. O le lanu susulu e enaena ma kulimi, tagata matutua e mama nai lo tamaiti. I le pito o le ua o se paʻepaʻe "kolar" o lalo. O le utupoto e malosi, umi. Ulu ma le ua e aunoa ma pulu, uliuli. Ua pogisa mata. O vae e uliuli.

Ua salalau le ituaiga i lalo o le Sahara Aferika (Senegal, Gambia, Mauritania, Mali, Nigeria, Cameroon, Southern Chad, Sudan, Ethiopia, Somalia, Mozambique, Malawi, Zambia, Zimbabwe, South Africa, Botswana, Namibia, South Angola).

O le manulele ola i savana, i laufanua valevalenoa ma vaomatua. O nisi taimi e maua i nofoaga palapala, vaomatua, ma vaomatua e latalata i vaitafe. O le anufe Aferika e ola i mea maualuluga e oʻo atu i le 1,500 mita i luga aʻe o le sami ma luga.

O le tele o manu a Aferika o manulele e seasea manulele, ma e naʻo o latou manuʻa e mafai ona solo solo.

Bengal Vulture (Gyps bengalensis)

O le manulele lapoa ma le tino umi o 75 i 90 cm. O le apaau o le 200 i le 220 cm. O le tele o tagata matutua i le laina mai le 3.5 i le 7.5 kg.

I tagata matutua Bengal vultures, o le pefu ua pouliuli, toeititi lava uliuli, ma siliva fasi manava i ona apaau. Uliuli le ulu ma le ua, i nisi taimi ma brown brown i lalo. I le pito i lalo o le ua o se paʻepaʻe paepae "kolar". O le siusiu e paʻepaʻe. O apaau i lalo ifo e paʻepaʻe foi, e iloa gofie ile vaʻaiga. O le utupoto e malosi, puupuu, pogisa. O pouliuli ua uliuli, ma ni malosi malolosi. O le iris e lanu enaena. E mama tagata laiti nai lo tagata matutua.

O nofoaga masani o lea ituaiga e aofia ai Initia, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Afghanistan, Iran. E le gata i lea, o le manu e maua i sautesasae Asia, i Myanmar, Cambodia, Laos, Thailand ma Vietnam. Ole tupua Bengal e nofo i laufanua valevalenoa ma maulalo i le va o atumauga. E le gata i lea, e masani ona nofo i tafatafa o se tagata, latalata i nuʻu e avea ma ona faʻafoega fanua. O le manulele na faamu i mea maualuluga o 1000 m i luga aʻe o le sami.

Griffon Vulture (Gyps fulvus)

O le umi o le tino e mai le 93 i le 110 cm, o le apaʻau o le apaau e tusa ma le 270 cm. O le ulu laʻau o le manu e ufiufi i le paʻepaʻe, o loʻo nonoa le gutu, o le ua uumi le umi ma se "kolar", o apaʻau e uumi ma lautele, o le iʻu e puʻupuʻu, lapotopoto. O le fuainumera i luga o le tino e lanu enaena, luga o le manava teisi teisi, mumu. O apaau e uliuli lanu enaena, toeititi lava lanu uliuli.O le iris e lanu enaena enaena, o vae e lanu efuefu. O manu felelei e mama, e mumu.

O le ituaiga e ola i le itu i saute o Europa, i le itu i matu ma matu i sasae o Aferika ma Asia, ma o loo ola ai i mauga ma le eleele o le laʻau ma nofoaga tuʻufua ma papa. E masani ona maua le manu i mauga i mea maualuluga e oʻo atu ile 3000 mita ma luga atu.

Snow poo le Himalayan Vulture (Gyps himalayensis)

O le manulele lapoa ma lona tino mamafa 8 i le 12 kilokalama, o le umi o le 116 i le 150 cm, ma le paʻepaʻe o latou apaʻau e oʻo atu i le 310 cm. O le lanu o le fulufulu foliga faʻatusa i se pulu paepae, ae i le aotelega o le manulele e māmā, o lona "kola" e le i lalo, ae fulu. O tamaʻi manulele, i le isi itu, e uliuli.

E taatele le ituaiga i luga o mauga maualuga o le Himalaya, i Mongolia, Sayan, i Tibet, i Khubsugul, Pamir, Tien Shan, i le Dzungarian ma Zailiysky Alatau (i le maualuga mai 2000 i 5000 mita). I le tau malulu, taamilosaga agai i lalo lalo.

O ai o le aiga oge e ofuina se 'ava?

O le vulu 'ava mai le aiga o' ese, e le pei o ona uso le lavalava o lenei ituaiga, e ofuina se mugala mumu mumu. O le 'ava o le' ava e iai lona fulufulu uliuli i lalo o lona 'ava, o se ituaiga' ava. O le mafuaaga lena latou te taua ai o ia. Meaʻai e sili ona fiafia i ai o lenei ituaiga o faʻalu o ivi. Na ia fafaga moa ma i latou.

Tagata lulu 'ava manu o manuMoni, na tele lava ina ia fafaga ia carrion, ae afai e fetaui ma se maʻi ma manuʻa manuʻa o le mauga po o manu, o le a ia fiafia e faauma ai.

'Oti o le' ava poʻo le tamai mamoe.

O nisi taimi o le ua o le 'ava ua gaoia ai tamaʻi mamoe mai le leoleo mamoe i le lotoifale, mo na na ia mauaina ai tasi le igoa - tamaʻi povi.

Ua afaina le ua

Ole 'aʻai oo i le tulaga talavou pe a ma le 6 tausaga. O nei manu felelei e faapitoa lava monogamous, ma o le tane e matau atu naʻo le tasi le fafine, ma paʻaga e lua faʻafaileleina moa.

O le ulugalii vaitau amata ia Ianuari ma tumau seia oo ia Iulai. I le taimi lea, o le tane e tausia le fafine, vaʻai faʻapitoa ia te ia, faia siva faʻamanuiaina luga o le eleele ma i le ea. O le tane ma le fafine e mafai ona taufetuli tasi i le isi, ave ese ma faʻamatala faʻataʻamilosaga peʻa tulaueleele. O manu e faʻagaaga i ia ituaiga taʻaloga ia Mati ma Aperila.

Mo le fuaina o fuamoa, filifilia o tau ose nofoaga i le maualuga o nai mita mai le eleele. E masani lava, o le faʻiga poʻo le vaʻo i se laʻau paʻu'ū poʻo se ogalaau mago. 'Ua' aʻai foʻi le anufe i nofoaga tuufua, ua ufitia i le tele o laʻau o laʻau, i lalo o maʻa tetele poʻo laufanua foʻi i le mato. E tele meaola e le fefefe e ofi i tafatafa o fale o tagata, mo se faʻataʻitaʻiga, i le vaʻo o fale poʻo fale o faʻatoʻaga.

Ole aulelei e le fausia ni latou faamoega a latou lava mea, ae taumafai e saili se nofoaga sili ona talafeagai mo nei faʻamoemoe, ia e faʻaaoga e le ulugaliʻi mo le tele o tausaga.

I le tasi pu, e maua e le fafine 1 i 3 fuamoa, tele lava 2. O fuamoa fofoa mo ni vaiaso. E fafaga e matua moa moa mo le 2-3 masina, ma aumai ia latou meaʻai i totonu o le latou pito tele.

I le matua lua masina, o moa o le volopeti ua sosola atoa.

Ole aofaʻi ole olaga faʻapitoa e oʻo atu ile 40 tausaga. I le tafeaga, mataupu na faamaumauina ina ua ola le manu i le 50 tausaga.

Amioga masani

A lele le manu nei i luga aʻe o le lalolagi, e foliga mai ua naʻo mea e tutupu i luga o le fogaeleele, ae e leʻo lea. E atamamai tele le faʻatautoto lea e mataituina tagata ile aiga, e latalata foi ile vaʻalele lemu. O le taimi lava e alu ifo ma le malosi le tasi i le eleele, mo le isi o se faailoga - moa ua maliu i lalo, ma latou mulimuli foi i lalo. Tagata ua i ai faalavelave, manua tigaina, ua fiu i le fiainu po o fia aai, ua leai se aoga e fefefe o vultures - latou te le paʻi atu lava i se mea ola. O le isi mea o le mafai ona latou mafaufau vave e faʻavaveina le oti e ala i le lata ane ma faʻatalitali i le oti o le lumanaʻi "taumafataga".

E oʻo lava i se tagata e leai se mea e gaoioi poʻo manu, latou te le amata 'aʻai.

Manaia mea moni e uiga i le manu

• Ona o le paʻu i le tele o aofaʻi o 'aʻai, o nei aso o manulele nei o loʻo vaʻavaʻaia ma puipuia. O manu felelei e masani ona afaina i mea oona ma vailaʻau e masani ona faʻaaoga e tagata ile faʻatoʻaga. O le mea lea, i totonu o atunuʻu e ola ai 'aʻai, e masani ona faʻasaina le faʻaaogaina, mo se faʻataʻitaʻiga, diclofenac i vailaau faʻafomai. E faʻatapulaʻaina foʻi le tuliga mo 'aʻai.
• I togafiti faataulaitu Aferika i Saute, o le ulaula o ulaula mago faiai faiʻai o valoia le lumanai. I le taimi o le Ipu a le Lalolagi i Aferika i Saute (2010), sa tele na faaaoga e tagata lenei metotia anamua lea e tau mai ai le iuga o le siamupini, lea na toetoe a latou faamataʻuina ai le i ai o lulu.

Eseesega mai se ituaiga meaola tutusa

O le aniva Aferika e mafai ona fenumiai ma isi tolu o lapisi: o le Cape Vulture mai Aferika i Saute, o le Rippel Vulture, e nofo i sisifo, ogatotonu-matu ma sasae o Aferika, ma le paepae paepae, lea e nofo i matu o Sudan, Etiopia, Mali, Mauritania ma Senegal.

O le Cape Vulture e lapoʻa, ma le tele o paʻu ma umi ma lautele. E iai mata samasama o manulele matutua, sili atu le paʻepaʻe o paʻu, ma i le faigamalaga o se moli pito i lalo ifo o apaau, uliuli lapoa fulufulu fulu, ma lua-lanu fulufulu o le tulafono lona lua e maitauina. O manu felelei e mama ma sili atu vae, ma le mumu puʻupuʻu ua.

Ua sili foi le lapoa o le ua o Ruppel nai lo le ua o le Aferika, ma se uila tele, faatasi ai ma se ua umi ma gata. E le mafai ona fenumiai le ua matua Rüppel i le Aferika lupe, e ui lava o manulele laiti e tutusa lelei, ae e mama ma pu leʻe, ma samasama-enaena mata, lanu enaena ma paʻu efuefu. E faigofie ona iloga le Rüppel ua i luga ole lele: luga o puaʻa uliuli ole lele.

O le griffon vulture e sili atu lona lapoʻa, ma le umi o latou apaʻau ma le puʻupuʻu ua ma lona fusi. E samasama mata. O le lanu o le tamaʻi ipu e mama ma sili atu le mumu nai lo le sisi Aferika. O pulu lapoa o apaau o apaʻau e uliuli. O le pito i lalo o apaau e tutusa le lanu ma le manava, faʻatusatusa i fulu ma le siusiu.

Oa mea 'aʻai?

'O le tau o le manu lele, poʻo le taufofoa. O manu nei e seasea osofaʻia meaola, e sili ia latou le 'ai tino o manu. Naʻo taimi o taimi i se oge tiga, e le mafai e oreva ona osofaia manu ola. Peitai, e tusa lava pe i ai lea tulaga, o manulele e taumafai e filifili manu sili ona vaivai ma sili ona mamaʻi.

O saienitisi na maitauina le amio a nei manulele fai mai o le manulele na sili ona taumasuasua le ofuina o tino o mamalia, ae i nisi tulaga, e le tuulafoai i le reptiles, iʻa, e oo foi i ona aiga - isi manulele. E fia iloa faapea, i Initia, e 'aʻai ma le fiafia i le tau aina o tino o tagata oe na lafoaʻi pei ona masani ai ina ua oti i le vaitafe o le Ganges.

Vulture Faamatalaga

Ole genus Gyps (vultures, poʻo vultures) e tele ituaiga o mea mai le aiga eli, faʻaigoa foi o le Old World vultures.. Ua la tutusa ma le Amerika (vultures of the New World), ae ui i lea e leʻo taua ia latou aiga. Ma e oʻo i manulele uliuli, o se vaega o lea lava aiga e iai nifo, e fai ma faʻaiuga o le ituaiga Aegypius monachus.

E fia galu ola

E iai le talitonuga o nei meaola e umi ola (i le natura ma le tafeaga), pe a ma le 50-55 tausaga. Na talanoa Alfred Brem e uiga i le ofoofogia o le faauo a le paepae paʻepaʻe ma le maile matua, sa nonofo ma se isi tagata e faʻatau manu. Ina ua maeʻa le maliu o le maile, na latou tuʻuina atu i le pa, ae o ia, e oʻo i le fiaʻai, e le paʻi i lana uo, e momoo ma oti i le aso valu.

Ituaiga o Vultures

O le genus Gyps e aofia ai 8 ituaiga:

• Gyps africanus - Aferika Vulture,
• Gyps bengalensis - Bengal vulture,
• Gyps fulvus - griffon vulture,
• Gyps indicus - Initia lapisi,
• Gyps coprotheres - Cape faʻalu,
• Gyps ruppellii - Rippel's Faʻateʻa,
• Gyps himalayensis - kiona lulu,
• Gyps tenuirostris - o se ituaiga muamua manatu o se subspesies o le Initia.

Habitat, habitat

Taitasi ituaiga tausisi i se vaega patino, aunoa ma le tuua o ona tuaoi, filifili mo le ola matala laufanua laufanua - toafa, savana ma mauga malifa. O le tau a Aferika e maua i fanua laugatasi, i savana, vaomatua vaomatua i saute o le Sahara, faapea foi va o vaomatua, i eleele mafiafia ma vaomatua vaomatua latalata i vaitafe. Gyps tenuirostris nofoia vaega o Initia, Nepal, Bangladesh, Myanmar ma Cambodia. E oso aʻe le vasa Himalayan (Kumai) i mauga maualuluga o Central / Central Asia, faʻamautu i lalo o le 2 i le 5.2 kilomita, i luga aʻe o le laina pito i luga o le vaomatua.

Ole lapo a Bengal e nofo i Asia i Saute (Bangladesh, Pakistan, Initia, Nepal) ma isi vaega i Sautesasae Asia. O manulele e fiafia e nonofo latalata i tagata (e oo lava i taulaga tetele), latou te maua ai le tele o taumafa mo latou lava.

O le masi a Initia e nonofo i itu i sisifo o Initia ma sautesasae Pakistan. O Cape Seth e momoe i le itu i saute o le Aferika Aferika. O iinei, i Aferika, ae naʻo lona itu i matu ma sasaʻe, e nofo ai le lapoʻa a Rippel.

Griffon vulture - o se tagata nofoia o laueleele matutu (mauga ma laufanua) o Aferika i Matu, Asia ma Europa i Saute. E tupu i atumauga o le Caucasus ma Crimea, i le o iai se faaesea tagata. I le 19 senituri, o 'eleʻele papaʻe paʻele na lele mai Crimea i Sivash. Ile taimi nei, ua vaaia vaʻai i itu eseese o le Penisula Kerch: i nofoaga faʻasao Karadag ma Black Sea, faʻatasi ai ma le itu Bakhchisarai, Simferopol ma Belogorsk.

Ole Fualaʻau 'Ava

O nei manulele o se mea masani lava scavengers, saili mo moa ma le umi fuafuaga ma vave vavave i ai.. 'Ole tau, e le pei ole' auʻau a le Lalolagi Fou, e faʻaauupegaina e le o latou manogi, ae o mata vaʻai, e mafai ai ona iloa se manu tiga.

O le lisi e aofia uma tino ungulate tino (muamua) ma mai toega o isi, laiti manu. I le taumafataga o le vulture:

I atumauga ma toafa, o manulele e suʻea le siʻosiʻomaga mai luga poʻo le o mai faʻatasi ma ni manu feʻai na faʻailoa mai le tulimanu o tulimanu. I le mataupu lona lua, e tatau ona faʻatali le 'aʻai o le manu feʻai ia tui ese. E le faʻaopopoleina le anufe ma, afai e manuʻa le manu, faʻatali mo lona oti ma na ona amata loa lea ona 'ai.

Taua! E ese mai i talitonuga lauiloa, sipes le mafai ona uma se tagata afaina, aumaia latalata latou oti. Afai e faʻafuaseʻi ona faʻaalia e le "ipu" faʻailoga o le ola, e alu ese lemu le luko, ma agaʻi atu i le itu.

O se taga ua tuia le manava o le tino maliu ma tuu lona ulu i totonu, amata le 'aiga o le afiafi. A maeʻa ona faʻamalieina le uluaʻi fiaʻai, ona seʻi ese lea e le 'aʻai o loimata, loimata ma foloina. E 'ai ma le matapeʻapeʻa meaʻai, e faʻafoeina se antelope tele i le lafu manulele e sefulu i le 10-20 minute. E tele taimi, e tele ituaiga o faʻasau e faʻaputuputu e potopoto mo se taumafataga e latalata i se tino tele, ona o a latou meaʻai eseese.

O isi e faʻataʻitaʻia ia vaega vaivai tino (tino pulufana ma offal), o isi o loʻo i vaega faigata (o loʻo i tua, ponaivi, uafu ma paʻu). E le gata i lea, o meaola laiti e le mafai ona faʻafetaiaʻia se lapoʻa tele (mo se faʻataʻitaʻiga, se elefane ma lona paʻu mafiafia), o lea latou te faʻatalitali mo o latou aiga toʻatele. Ui i lea, se vailaʻau faʻapitoa - sua o le gastric lea e faʻamaeʻaina mea uma siama, siama ma toxins - fesoasoani e teteʻe i le papala oona. Ua faʻaalia o le mafaia lea ona fai faʻateʻa fia faʻamalieina faʻafuaseʻi fiaʻai fiaaʻi.

Faʻafaileleina ma fanau

Nofooa malo tupu monogamy - ulugalii tumau faamaoni i le oti o se tasi o le paaga. Moni, latou te le 'eseʻesea i le faʻanofoaga, e maua ai fanau i le tausaga e tasi, pe oʻo i le 2 tausaga.

Ile tau faʻaola e nonofo i le tau o le faʻamalu faʻamalu, o le ulugaliʻi vaitau toʻotoʻo i le amataga o le tautotogo. O le tama o loʻo taumafai e liliu le ulu o le fafine ma aerobatics. Afai e alualu i luma, a mavae se taimi (tasi e le masani ai se paga) paʻepaʻe fuamoa foliga mai i le faamoega, o nisi taimi ma brownish blotches. O se manulele 'oti, na fausia i luga o le mauga (papa poʻo le laʻau) e puipui ai le aitu, e foliga mai o se faaputuga lala mafiafia, o loʻo ufiufi lalo lalo o le mutia.

Manaia le mea lea! O le lumanaʻi tama o loʻo aʻafia i le faiga o le inkubation, e tumau i le aso 47-57 aso. E faʻamafanafana e matua le maʻa e sui ai: aʻo le tasi manulele e nofo i le faamoega, o le isi e oso i le sailiga o meaʻai. A fesuiaʻi le "leoleo", e feliuaʻi ma le faaeteete le fuamoa.

O le tamai moa ua ufitia i le paepae paʻepaʻe, lea e pa'ū i le masina mulimuli ane, e maua ai le paʻu-paʻepaʻe. E fafaga e matua le tamaititi i meaʻai e faaleaogaina, ma tuʻu mai i le 'aiga. Nestling nofo mo se taimi umi i le faamoega, oso i luga o le apaau e le i luma o le 3-4 masina, ae i lenei tausaga e le teena le fafagaina matua. Talavou talavou ua matua tutoatasi ia tusa ma le ono masina, ma o le talavou a le sili atu i le 4-7 tausaga.

Natura fili

O fili masani a lulu e aofia ai ana tagata tauva taumafa e 'ai karuni - jackals, pulufana vaaia ma tele manulele o manu. I le alu ese mai le mea mulimuli, o le vai e mafai ona puipuia ai i le sisiʻo o le apaau. E masani lava ona oso le manu a le manulele oso mai ma aveʻesea mai i le fale. Faʻatasi ai ma jackals ma hyenas e manaʻomia le amataina o fusuʻaga, e fesoʻotaʻi ai e le gata o apaʻau lapopoa, ae o loʻo malosi foʻi o se gutu.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

Na faʻaitiitia tele le aitu o le Lalolagi Tuai i vaega uma o lona nofoaga. Lenei e mafua mai anthropogenic vala, o le sili ona lamatia o lea o le fetuunaiga o le tumama tulaga i faʻatoaga. I lalo o tulafono fou, paʻu povi e tatau ona aoina ma tanu, e ui lava muamua tuʻua i le vao. O le mea ua tupu, ua faʻaleleia atili lo latou tulaga tumama, ae ua matitiva ai le sapalai o meaʻai a manulele manu, e aofia ai ma le anufe. Ma le faʻaopopoga, o le fuainumera o meaola lapoʻa faʻaitiitia mai lea tausaga i lea tausaga.

Mai le vaʻai o faʻalapotopotoga faʻalenatura, Kumai, Cape ma Bengal vultures ua i ai nei i le tulaga sili ona lamatia tulaga. O se meaola lamatia (tusa ai ma le International Union mo Faasaoina o Natura) o se Aferika foi, e ui i le lautele tufatufa o le faitau aofai o tagata i Aferika konetineta. I Aferika i Sisifo, o le aofai o ituaiga na pa'ū i luga atu sili atu 90%, ma o le aofaʻi o manulele o 270 afe ulu.

Manaia le mea lea! E tatau ona tuuaia le tamaoaiga o tagata i le pau o Aferika, e aofia ai ma le fausiaina o aai fou / nuu i luga o le savana nofoaga, mai le mea e alu ese ai mamate.

Sipi Aferika e tuli e tagata, faʻaaogaina latou mo ni tapuaiga masani. Tagata ola maua ua maua mo faʻatau atu i fafo.. O faʻateʻa Aferika e masani ona oti i le eletise eletise, o nofo i luga o uaea i lalo ole maualuga. E oti foi faguaa Aferika i le oona pe a oona oona i vailaʻau (mo se faʻataʻitaʻiga, carbofuran) poʻo le diclofenac e faʻaaoga e fomai manu e togafitia ai povi ua ulu atu io latou tino.

O le isi ituaiga o latou numera e toʻesea lemu o se paʻepaʻe paʻepaʻe. E toʻatele foi le manulele i fafo mai o latou nofoaga masani a tagata ma ua le lava ana meaai masani (ungulations). Peitaʻi o le International Union mo le Faʻasaoina o Natura e leʻi mafaufauina le afaina o ituaiga meaola, ma le amanaʻiaina le faʻaititia o lona lautele ma le faʻasoa. I lo tatou atunuu, o se 'ie paʻepaʻe paʻepaʻe e seasea lava, o le mafuaaga lea na oʻo ai i itulau o le Red Book o le Russian Federation.

Initia Initia (Gyps tenuirostris)

Ole manulele feololo, e talitutusa lava ile foliga ile manulele Initia. O le umi o lona tino mai le 80 i le 95 cm. O le tino o loʻo faʻauma e paʻepaʻe, o le ulu e uliuli. E le fulufulua le ua umi.

O lea ituaiga o loʻo maua i Initia, Bangladesh, Nepal, Myanmar ma Kemupotia.

Nofoaga

O nofoaga masani mo fanua faʻasolosolo o savana, fanua laugatasi ma sefe vaomatua. E mafai foi ona maua i eleele matafaga, vaomatua ma vaomatua vaomatua lata ane i vaitafe. E masani ona vaaia manu felelei i luga o laʻau. E leʻo nofoia le 'ato a Aferika i vaomatua vao. Latou te nonofo i tafatafa o lapoʻa lapoʻa, lafu puaʻa, latalata i lafu povi ma latalata i leoleo mamoe nomad. Manulele tausia ese mai aai ma nuu tetele. Tele mea ola ile maualuga e oʻo ile 1,500 m i luga ole sami, ae o isi manulele na maua ile maualuga e 3,000 mita i Kenya ma 3,500 m i Etiopia.

Malaga Atu

O manulele e leoa le mafaufau pe leai foi. I le sailiga o meaʻai, o manulele matutua e mafai ona felelei i teritori tele i le aso. Aʻe atu i se nofoaga fou e mafua mai i le femalagaaʻi o lafu o ungulas, itiiti taimi masani pe a lava se carrion maua ai pe ona o le amataga o le timu. I Aferika i Saute, e tolu manulele manulele manulele na masii atu i nofoaga fou o mamao 67-362 km, ma valu talavou manulele - i 117-980 km !.

Numera

E ui lava i le mea moni o le fagota Aferika ua salalau ma e masani ona maua i le tele o teritori o Aferika, e tusa ai ma le International Union for Conservation of Nature (IUCN), o se meaola lamatia. Ole numera o tagata taʻitoʻatasi ua fuafuaina e tusa ma le 270 afe.I Aferika i Sisifo, o le faitau aofai tagata pa'ū e sili atu nai lo 90%, na pa'ū tele i Ghana, Niger (leai se manulele na aliali mai i le paka a le atunuu talu 1997), Nigeria (leai ni matau mai 2011), Sudan, South Sudan, Somalia ma Kenya (i le Masai Mara faitau aofai o tagata faʻaitiitia i le 52% i le 15 tausaga talu ai). Ae i le isi itu, o le numera o tagata tumau tumau i Ethiopia, Tanzania ma i Aferika i Saute atoa, lea o le numera o manulele ua fuafuaina e 40 afe tagata taitoatasi. E ui lava i le mea moni e faapea i le taimi nei e le lamatia le lapoʻa Aferika i le faaumatiaina, e i ai lamatiaga o le numera o nei manulele mafai ona vave pauu.

O se tasi o mafuaaga o le faaitiitia o le numera o tagata o le anthropogenic factor - savana teritori ua faifai pea ona faaitiitia ona o le tuputupu aʻe o aai ma nuu, ma faatasi ai ma latou numera o ungulas, o le autu lea o meaʻai mo meaola, ua faʻaitiitia. Ua mate anufe i Aferika ona o le eletise eletise. E le gata i lea, o mataupu o le oti o le anoanoa Aferika ona o le oona e tele ina faʻamauina, lea e mafua ona o le faʻaaogaina o vailaʻau oʻona (e aofia ai carbofuran) e se tagata, faʻapea foʻi ona o le faʻaaogaina o le diclofenac mo mea faʻafomai manu - o se vailaʻau e le matautia mo povi, ae leaga mo oreva. Ua tulia manu a Aferika ona ua faʻaaogaina i faiga pei o voodoo. Na faʻamaumauina foi mataupu na faʻatau atu ai manulele i fafo.

Saogalemu puipuiga

Le aofaʻi o fagotaga a Aferika e mataituina pea. O lenei ituaiga ua puipuia i nisi o vaega. Tagata ua amata ona malamalama atili i le tulaga lamatia o le faʻaaogaina o mea oona e faʻatonutonu ai manuʻaga. E faʻasaina le faʻaaogaina o vailaʻau oʻona ma le diclofenac i vailaʻau faʻafomaʻi. E tele ni auala o loʻo faia auala e aʻoaʻo ai le faitau aofaʻi o tagata ina ia faʻaitiitia ai lamatiaga o le manulele ona o le oona poʻo le tuli mo latou.