Nematodes, se isi igoa o lapotopoto, auai i le ituaiga celiac worms. O lo latou eseese ai e matua tele. I le taimi nei, e tusa ma le miliona ituaiga o lenei anufe ua maua.

E tuʻufaʻatasia uma lava e le leai se mea e nofo ai ma ni papamaʻi. Vaʻaiga uma o mea uma nematodes o se fausaga. O le tino o nematodes lava foliga pei o se spindle, vaapiapi i pito: luma ma tua.

Na valaʻauina i latou ona o se koluse e maua ai se lio. O o latou tino o loʻo faʻamalama i totonu o se mafiafia mafanafana, o maso longitudinal o loʻo i lalo ifo. Lenei ua mafai ona iloa manino i ata nematode.

Leai se siosiomaga ma le faʻafitauli. O le manava e faia e le atoa vaalele o le tino pe anaerobically. E faigofie le faʻaogaina o meaʻai ma e aofia ai le gutu ma le talutalu, o loʻo i ai i le va o le laina saʻo.

O loʻo i ai le “gutu” i luga o le ulu e siʻomia e laugutu. E ala mai i lea mea, e maua ai taumafa: o mea taumafa e faʻalu i totonu. O ni ituaiga o nematodes ola-ola maua ai mata, lea e mafai ona eseese lanu lanu. O le lapoa o le tino o anufe e mai le tusa o le 1 mm i le 37 cm.

I le ata, o le faʻatulagaga o le nematode

Nematodes faʻaalia se faʻaaliga manino o le alualu i luma o meaola. O nei aso ua latou nonofo ai i siosiomaga uma. Amata mai le taʻasima o lalo o le sami, o se faʻaiuga o le evolusione, na latou faʻatoʻilaloina tino o vai fou, eleele ma o lenei ua mafai ona latou ola ma faʻateleina i soʻo se mea e tele faʻaola.

Le natura ma le olaga o nematodes

Pei o se namu, anufe anufe, fetaui lelei, o loʻo i ai se faigofie olaga taamilosaga ma o loʻo tupu vave lava. E mafai ona faʻaigoaina o le "lelei" o le namu.

O loʻo nofoia i le tino o le "pule", na mafai ona ia maitauina faʻamaʻi eseese, ae le o le oti. Nematode e faʻaoga ona meaai ma le tino mo le ola, ma ina ia aua neʻi afaina, na te ave i fafo ona fuamoa meaola "Matai". O le mea lea, mauaina o se vailauga, ma faʻamautu i luga o se teritori tele.

Ia ola ai, o anufe uma vasega nematodes, ua i ai isi masini na ia mauaina o se taunuuga o le evolusione. O lona mafiafia atigi puipuia mai le gaioiga o faʻafefeteina sua, fafine matua e matua lafulemu, totoga faʻapitoa mo faʻapipiʻi. O ni isi o ituaiga o nematodes ua manuia faʻaaogaina e tape ai le "afaina" anufe.

Vaega Faʻavae o Roundworms

Tele ituaiga mai 80 microns i 8 mita. E masani lava ona tele fafine nai lo tama. O sui uma ei ai faʻatasi itu lua.

O le tino foliga e masani ona faʻataʻamilomilo pe faʻataʻamilomilo-foliga, faʻailoga i le leai o se vaevaega. O se mafiafia mafiafia ua ufitia atoa le tino mai fafo. O le tino o le tino i lapotopoto e siosiomia e le paʻu-maso ato. O loʻo i totonu se vailaʻau o faʻatumuina ai avanoa ile va o totoga i totonu. E pei o se lagolago ma faatino se felauaiga galuega.

Parasitic ituaiga mafai ona maua se faʻatonutonu fausaga pe a le vaega pito i fafo epithelial o vaevaega e le vaevaeina i eseese sela elemene, ae o se tasi mass e tasi ma nuclei. O le hypoderm o loʻo i lalo o le syncytium o loʻo iai mea ai (glycogen).

Ituaiga o Nematodes

Faatauaina uma nematodes vaevaeina i le lua ituaiga o: saoloto-nofo ma ni namu. O le mea muamua e ola i eleele ma vai, aʻo le mea muamua e ola i luga o laʻau ma meaola o manu, iniseti, ma tagata.

Nematodes ola fua faʻasili mo le tele o ituaiga o lapisi. E laiti uma lo latou lapoʻa, e pauu lava le lapoʻa e 3 cm le maualuga.

I tau maualalo tele, e oʻo lava ile North Pole. Tele nematodes o loʻo nonofo i eleele e maua ai faʻamanuiaga aoga ma e tele le sao taua i le faʻagaioiga o le faʻatulagaina o eleele.

La latou apalai nei nematodes maua ma i totonu o le koneteina. O i latou o meaai sili na mo falai. E totoina faʻapitoa pe latou te toe gaosia latou lava i le soona fafagaina poʻo faʻaputuputu lapisi lapisi.

O papasese e mafua ai le le faʻaletonu o mea tau faʻatoʻaga, manu, ma tagata. Nematodes mafua ai eseese i le ogaoga faamaʻi. E mafai ona latou fofo i si itutino. O anufe e iloga e sili atu lona maoaʻe. Mo se faʻataʻitaʻiga, sperm whale nematodes atonu o 8 mita umi.

Nematode Taumafa

Nematodes ola fua maua 'ai alga laiti, siama, otaota o laʻau. O le au taʻitaʻi o loʻo seʻiteʻi latou. Ma o latou gutu, latou te faʻamamaina meaai. Parasites o loʻo ola i luga o laʻau lava latou e iai le sitaili faʻapitoa i totonu o le gutu.

Nematodes tuia i latou i maʻa ma tui la latou sua faʻaʻa, ma faapaʻu i meaai. E taʻua lenei mea o le faʻaogaina o le tino. Nematodes o loʻo i totonu o le tino o le "talimalo" o loʻo i ai ona o mea taumafa o loʻo tupu mai. O le a nematodes naʻo le faʻaaogaina mo lo latou tuputupu aʻe ma atinaʻe.

Toe gaosia ma le ola umi o nematodes

Ae tulaga uma ituaiga o nematodes eseese. O tamaʻi tamaʻi loʻo laiti nai lo fafine ile lapoʻa, ma o le pito pito i tua e fai lava sina mimilo ile itu. Toe gaosia le faia o feusuaiga. O nisi ituaiga o fafine, pe a sauni mo le faʻaipoipoga, faʻamalosi mai le manogi malosi, e tali atu ai le tane.

Ma na ufiufi le fafine i se taga faʻapipiʻi, sosoʻo ma le faʻaulufaleina o spicules i totonu o le measese. Tele o latou na fuaina fuamoa e faʻaauau ai le genus, ae o loʻo i ai foi ituaiga o roundworms e faʻalilolilo e ala i pepe fananau mai. O fua nematodes e leai se totogi e maua mai i le 100 i le 2,000 fuamoa i le olaga atoa. Parasites e sili atu ona lafoa ma o lenei taua mafai ona oʻo atu i le 200,000 naʻo le aso.

I le ata, o le nematodes iʻa

O fuamoa e ulufale i totonu o le siʻosiʻomaga fafo, ona amata loa lea ole atinaʻe ole larva. I le saoloto-ola ma nematodes faʻalavelaveina i luga o laau, o le atinaʻe atoa taamilosaga o larva tupu i se tasi siosiomaga.

I le nematode namu manu ma tagata ontogenesis e sili atu faigata. E mafai ona faia ma pe leai se 'aufaʻatulagaina "talimalo". I soʻo se tulaga, latou te faʻamutaina 3-4 taimi seia oʻo ina latou tutupu aʻe i se tagata matua, sauni mo le faʻatoʻaga. Ae mo le faʻamanuiaga mulimuli, e tatau ona i ai i le tino o le "pule".

Ole amataga ole olaga ole nematode e amata ile totoga, pe a maeʻa le fausiaina o le fafine. Na ia alu ifo i lalo i le ala o loʻo tuʻuina ai fuamoa i le pu. Ina ua mavae lena, na maliu o ia. O fuamoa lava latou e matutua pe a ma le 6 itula i lalo o tulaga fiafia.

E ala i lima palapala latou toe ulu atu i le gastrointestinal tract, toe afaina ai. Liliu i liu, ina ua maeʻa 2 vaiaso latou avea ma tagata matua feusuaʻi.

Faʻalagolago i le ituaiga o nematodes, o kulupu nei o latou soifua taamilosaga e iloga:

1. Fuamoa, i le taimi lava e maeʻa ona taʻatiaina e le fafine, e mafai ona afaina pe a ulu atu i le tino o le manu.
2. O fuamoa e tatau ona ola ai le pepe i se vaega faʻaopopo, a maeʻa ona mafai ona aʻafia le "talimalo".
3. O fuamoa o loʻo tupu ai le larva ma alu atu i le palapala, pe a uma ona ulufale i le tino. I le averesi, o le ola o soʻo se nematode umi tusa o le 2-3 vaiaso.

Faailoga ma togafitiga mo le nematodes

Sili atu nai lo 50 ituaiga nematodes - siama mafai mafuaaga gasegase i tagata. O le a nematodes e i le tino o le tagataona mafatia ai lea o le faʻaʻupuga muamua.

O lenei mea e mafai ona faʻaleagaina le puipui o le totini ma le poloka o paʻu o oke, lea e faʻaalia i le faʻatupuina o le paʻu, tiga i le neivi poʻo feoai, mimilo ma mumū.

E le gata i lea, o nematodes, o loʻo oso i totonu o le toto, e faimalaga solo i le tino o le tagata, e mafai ona afaina ai soʻo se vaega o lona totoga. Ole mea lea, o faʻailoga e mafai ona faʻaiti puʻeina le manava ma le konjunctivitis, ma le tiga o musele. O le faʻatatauina o le aʻafia o le tino o se mea foʻi lea: o le papala faʻafuaseʻi, maʻi, faʻaititia o le le puipuia o le tino, o se lagona o le faʻavavevave vaivaiga ma nausea.

Togafitiga mai nematodes faia i vailaʻau ma okesene togafitiga. O vailaau oona e masani lava ona oona, o lea na faatonuina e se fomaʻi. Faatasi ai ma le okesene togafitiga, o le okesene e tuiina i totonu o le manava, ma o le nematodes maliu e aunoa ma togafitiga faafomai.

O a matou fagafao e masani foi ona maua i maʻi e mafua ai namu namu. I pusi faʻailoga o faʻamaʻi nematodes o mea ia: soʻona soona ma susu susu, fesuisuiai manava ma le maʻi, paʻu tali ma le vaivai.

I maile, o nei: vomata, manava papala samasama samasama, faʻateleina o le fia 'aʻai, milimili oʻu tail, vaivai ma le faʻamoemoe. A aliali mai nei faʻailoga, e tatau ona ave le meaola i le fomaʻi o manu, i le mea na te fautuaina ai se vailaʻau.

Morphology

E ala i la latou fausaga, nematodes ua manatu o se matua faigofie meaola. O le anufe matutua anufe pe tusa o le 1000 somatik sela ma le faitau selau o sela e fesoʻotaʻi ma le faʻafouina o le tino. O Roundworms e mafai ona faʻamatalaina o le "tube in tube", o lenei faʻavae i luga o le nofoaga o le faʻamaʻi, lea e amata mai le ulu o le gutu e oʻo atu i le siusiuga pito i le anus. Nematodes ei ai le faʻaogaina, faʻamalosi tino, excretory, toe gaosia le faʻaaogaina, ae latou te le maua se tuʻuʻesea siosiomaga faʻataʻamilomilo ma manava. Ole lapoa o anufe e mai le laiti 0.3 mm i le lapoa e oʻo atu i le 8 mita.

E laiti foi le tino o anufe ola anufe, mai le 0,5 i le 50 mm, e laʻititi foi tagata e maua i siama, ae e i ai ituaiga o anufe e oʻo atu i le 8.4 mita. Ole foliga o le namu e iai se fusiform, filifilia, e leai se vaega vaevaega.

O le Helminth e iloga e le ato lelei-paʻu o ato, e aofia ai le hypodermis, cuticles ma maso. I le tua, peritoneum ma autafa o 4 hypodermal ridges. Ua maeʻa ia maea ma le manava o loʻo tumu i neura o loʻo, o faʻamalosiʻauʻau e manaʻomia mo le faʻaesea ma ua faʻatumuina i lagona o neura.

Nerv system

O le neura o le nematodes e aofia ai se peri-pharyngeal mama, lea e tu i le amataga o le esophagus, ono lala o lala mai ia tua ma tua atu. E faʻafesoʻotaʻi uma faʻava tino o loʻo i ai ni mama mama i le itu tauagavale ma le itu taumatau o le tino. E i ai foʻi a latou mea totoga ma totoga o vailaʻau o le mafaufau.

O le fausaga o nematodes

O le umi o le tino o taʻamilosaga (nematodes) fesuisuiai, mai le itiiti ifo i le milimita e laʻititi ifo nai lo 10 mita. O se tino e le i vavaeina, e masani ona fusiform po filifilia, tusi i itu uma e lua, o loʻo i ai se lapotopoto foliga i luga o se koluse. O le symmetry o le tino e tatau ona mafaufau tutusa faʻalua, e ui o loʻo i ai vaega o radial (lua-utupoto ma tolu-utupoto i le ulu vaega).

O le tino vaega o nematodes, faʻapea foi i flatworms, ituaiga paʻu ma muso taga. Ae ui i lea, i roundworms, e na ona aofia ai le longitudinal maso (fa manoa), hypodermis (epithelium) ma kutikula. O le transvers ma dorso-manava maso, e pei o mafolafola, e leai. I lenei itu, nematodes ua naʻo na punou o latou tino. O le tipi e faʻatino se galuega puipui, e i ai se mea e le faʻa-sela, e fausia mai le faʻateʻa o le hypodermis. E mafai ona faʻalelei pe lamolemoleina (ae o le anufe lava e leai se mama mama!). O le hypoderm fausia faʻasologa uumi pito i tua i le tino o le tino (dorsal, manava, agavale ma le taumatau).

O feʻaveaʻiga i le faagasologa o le evolusione na tulai mai tino autu vaegavalaauina pseudo-sini. Ole nei ana e le o iai le epithelial lining, ua naʻo se avanoa i le va o le paʻu-maso ato ma totoga totoga i totonu, faʻatumuina ile suavai.

O le nematode digestive system ei ai le foliga o se ala i totonu o le paipa, lea e tolu vaega: anterior, tengah ma posterior. E lua pu ole pu ole moli: tautala ma anal (analisa). Ole tino mai ole lua pu i totonu ole manava e taua ole sili ole aromorphosis ile malo o manu. I totonu o le faʻaogaina o meaʻai, o loʻo faʻaalia le totoga o gutu, esofagus, luma, ogatotonu ma le pito i tua. I le tele o ituaiga, o le gutu e siomia e tolu laugutu, sosoo ai ma le muscular pharynx. O le pharynx e tatalaina i totonu o le toto laʻititi.

O le faʻamalamalamaga faʻaoga e faia e se tasi tele sela faʻapitoa ma sela phagocytic. E i ai faʻagaioiga o ala gaosi faʻatasi ma auala e ui atu i le tino o se anufe lapisi, e matala i fafo i le tasi pu.I luga o auala i totonu o le ana o loʻo i ai ni phagocytic sela e puʻeina mea pala ma toe faʻafoʻi i latou i auala.

O le neura faiga o nematodes e aofia ai ulu ganglia, periopharyngeal mama, uumi lainafesootai e transvers jumpers. I le faʻaʻafa pito i tua, o le tua ma le manava e oʻo atu i le sili silisili atinae.

E iai lagona o paʻi ma vailaauO nisi ituaiga e tele mata.

Nematodes, pei o atigi anufe, leai ni siosiomaga ma manava tino. O fefaʻatauaiga kesi e faia i luga ole itu atoa ole tino. I se faʻaopopoga, i nisi ituaiga, e manava le manava e aunoa ma le auai o le okesene (glycolysis). O meaʻai mai faʻamaʻi o loʻo tufatufa atu i sela o le tino e ala i se vai o loʻo faʻatumuina ai le pseudo-tapulaʻa.

Mo le tele o sui o le nematodes o uiga dichotomy (o nisi tagata e naʻo le itupa faʻaauau fafine, o isi na o le tane). Uma le fafine ma le tane toe gaosia faiga ei ai se tubular fausaga. E le gata i lea, o le tane e i ai lona le faʻatulagaina fausaga (tasi testis, vas deferens, ejaculatory channel e tatalaina i totonu o le pito i tua) I totonu o le faʻafouga fafine, o le faʻafomaʻi e le gata o ovaries ma oviducts, ae e faʻapea foʻi le tamaititi. Le faʻaipoipoina naʻo le vaginal. I le masani ai, o fafine ese mai tama, o lona uiga feusuaiga dimorphism.

O atinaʻe a tagata taʻitoʻatasi i le tele o ituaiga, e tupu i se le atoatoa suiga (e iai vaega o le larva, ae leai se metamorfosis).

Faʻavasegaina

Talu ai e tele nematodes e leʻi maeʻa suʻesuʻeina, ma maʻea atoa faʻamatalaga, ua leiloa o latou faʻavasegaga e faʻataua ma ua suia faʻateleina. I tala eseese, e i ai le feteʻenaʻi faʻavasegaina o nematodes. I le taimi nei, o le faʻavasegaina o le faʻavaomalo zoological tusi talaaga Zootaxa ua manatu e sili ona faʻaonapo nei ma ua faʻaalia nei pei o:

Bathyodontida

Ole lisi ole lisi ole tapulaa maualuga ole matatio, e faamatala ai le tele ole namu ma tagata e leai se ola, ole tele lea o ni tagata.

E tusa ai ma le faʻavasegaga tuai, naʻo helminths aafia ai tagata ma manu o loʻo iloiloina.

E auiliiliina uma vaega e tele aiga; e vaevaeina i ni genera ma, tusa ai, genera i ituaiga.

Vasega Nematodes, poʻo Roundworms (Nematoda)

Afai o le ituaiga o non-malevolents na o le vasega o meaola na mafaufauina i luga, o lona uiga masani o lenei ituaiga na tulaʻi i le saienisi o aso nei sa faigata ona fausia. E le gata i lea, ae o lona taua i le tamaoaiga o le natura ma i le tamaoaiga gaioiga o le tagata, o le a faʻatapulaʻaina ia o le suʻesuʻega o tagata le-minerminths o le a le oʻo atu i le alualu i luma ua maitauina i o tatou taimi. O le loloto naunau i le ituaiga non-malevolents e le o tele na fuafuaina i uiga o gastrotrichs, cinorhinxes, ma e o rotifers, ae nai lo o le faʻaiuga o le suesueina o le vaega tutotonu, le vasega sili ma sili ona tele o non-malevolents, o le vasega o nematodes (Nematoda).

Tulaga masani, o lenei vasega o non-malevolents o le a avea foi i le ogatotonu o la tatou vaai.

Faʻasolosolo alualu i luma. O le lauiloa Soviet saienitisi polofesa A.N. Severtsov (1866-1936), suesue i le faʻatupuina o vertebrates, faʻatino i loloto suʻesuʻe o le faʻafitauli o le faʻatonuga autu o le manu phylogenesis. Na ia faʻamautu, faʻapitoa, mo le tele o faʻalenatura o manu o se tulaga o faʻasolosolo atinaʻe e masani, faʻailoaina e le tele o faʻailoga iloga e fuafuaina le taua manuia o nei vaega. Na tofia e A. N. Severtsov lenei faʻailo faʻapitoa olaola alualu i luma.

Faamaninoina alualu i luma, A.N. Severtsov faʻamanino mai, o loʻo faʻailoaina e nei foliga: 1) numera faʻateleina o tagata o se tuʻutuʻuga faʻatatau (taksonomi) vaega, 2) alualu i luma nofoia, o lona uiga, o le puʻeina o nofoaga fou, 3) faʻateleina o ituaiga eseese (subspesies, ituaiga, fanau o fanau, ma isi).

Nematode vasega faailogaina e ala tonu i nei masani siosiomaga foliga - faʻailoga o alualu i luma faʻasolosolo.Nematodes sa ia mauaina uma nofoaga iloa i le saienisi.

Matou te le iloa ni meaola, ituaiga meaola lea e leai ni nematodes. O le pito i lalo o sami ma sami mai le itu i matu i le itu i saute pou (lea e mafai ona fai ma le mautinoa atoatoa) ola ai e se tele numera o ituaiga ma tagata o nematodes. Nematodes ola-maua fua maitauina iloa soo se mea, i itu uma o le sami, ua uma ona faia faʻapitoa suʻesuʻega. Ua maeʻa ona faʻatoʻilaloina uma o le sami ma le sami, ua ulu ai nematoda i vaega o le vai. O le mea lea, o se numera tele o nematode ituaiga ola i le pito i lalo o vai faʻasasa, e aofia ai i vaitafe - nei vestibules o vaitafe tafe atu i le sami. O se numera o mea moni ua iloa e faʻailoa mai ai i le talaʻaga anamua o le vasega o nematodes se tulaga taua o le faʻatupulaia amata ina ua amata ona latou ulu atu i totonu o vai fou vai, ma i le iʻuga o le tele o vaega o le ola-ola nematodes nonofo ai vaitafe. Ile lumanaʻi, na faia ai e le nematodes se isi sitepu taua ile atinaʻeina ole tala faasolopito - na latou ulufale atu ile vai o le palapala ma avea ma vaega ole eleele fauna - ose vaega o eleele biocenoses. Matau o le siosiomaga atinaʻe o nisi vaega taofi ai iina. Mo nisi vaega o nematodes, na maua ai le avanoa o le saprobiotic foci e tatala. O loʻo iai pea le pala o meaola ile gaʻo ma meaola ona o le gaioiga o faʻasologa o siama ole putrefactive, i lalo o le aafiaga o fola o le putrefactive. I nei fesoʻotaʻiga, o vaega tutusa o saprophytic siama faʻasolosolo faʻasolosolo mea totino i mea faigofie. A maise, porotini ua vaevaeina i faigofie, vai-solub vaega, polysaccharides ua liua i soluble di- ma monosaccharides, cellulose, gaʻo, pectin atigi o le laau o le tino ua pala, ma isi. Ma o se ituaiga-mauoa vaega o saprobiotic nematodes na faia. Ole vaega lea na avea ma mea e tupu ai le atinaʻeina o isi vaega ole nematodes, na oʻo lava ile papalagi i le tau o meaola ma meaola. I le iuga, lua tafe tetele o genera ma ituaiga o nematodes ua faia, fetuunai, i le tasi itu, i parasitization i tagata ma manu o manu, ma i le isi itu, i totoga totoga.

Mai i luga e mafai ona iloa o mea ola uma o le tatou paneta, o soʻo se siosiomaga ola, masalo toetoe o manu uma multisellular ma laʻau uma na avea ma nofoaga ola o nematodes. O lenei mea ua faʻaalia ai o tatou o se tasi o faʻataʻitaʻiga sili ona lelei o le alualu i luma o meaola. Le numera atoa o nematode ituaiga mea e leʻi faʻamalamalamaina e saienisi. O le lauiloa Amerika faʻapitoa i luga o nematodes N. A. Cobb (N. A. Cobb) talitonu o le aofaiga atoa o ituaiga o nematodes - saoloto ma parasitic - latalata i le tasi miliona.

Luga o loʻo faʻamatalaina le fiafia ua faʻaalia e le tele o zoologists i lenei vaega o manu. I le vaʻai atu i lenei tulaga, o le faʻamasani ma a latou faʻalapotopotoga ma le paiolo e aoga foi mo le tagata faitau i le tusi.

Fausiaina. Pei ona tatou vaʻai atu, o isi vasega o tagata e le-tamaʻitaʻi, ua faʻaalia i foliga laʻititi lava: o le tele o latou e laʻititi ifo nai lo le 1 mm, ma lapoʻa ituaiga e laʻititi lava. Faatasi nematodes e i ai lava laiti pepa. Tasi o latou - Trichoderma minutum - naʻo le 80 mika le umi. O ia ituaiga mea laiti e iloa i le sami ma le palapala, lea e maua ai nematodes 200-300 microns le umi. Peitai, faʻatasi ai ma nei ituaiga microscopic, iloa tino ese mai le lalolagi o nematodes. Fafine solofanua solofanua aapa ile 37 cm le umi. Giant Svaynik (Dioctopliyme renale) 1 m uumi, a o Placentonema gigantissima o se namu tafola e tafola, lenei lapoʻa tele, le tino tele, e aunoa ma le soona faʻateleina, e pei o le mea faʻatupu, o ona fafine e oʻo atu i le 8-plus mita le umi! O le mea lea, i nematodes tatou te maitauina ai le taua tele o taimi i le tino - mai le 80 microns i le 8 m.O nei fetuunaʻiga i le umi o le tino o se tasi lea o faʻamaoniga o le eseese o na siosiomaga na nematodes pulea.

Fig. 223. Nematodes. A - faʻatulagaina o se nematode sami ola-ola: 1 - esofagus, 2 - pou moli, 3 - totino ogatotonu, 4 - testis, 5 - spicules, 6 - tail glands, 7 - servical gland, 8 - duct of the servical gland. B - Steineria mirabilis

O le a le lapoa o le tino o nei manu? Le lauiloa Rusia zoologist, tusitala o le tele faapitoa galuega ma tusi aoga ma i le taimi lava e tasi o se talenia faaliliu transl. Na taʻua e le N.A Kholodovsky le nematodes "manoa". O lenei o le upu ua mauaina se uiga vaiti, ae o loʻo lelei pea ona e maua ai se faʻatusa manatu o le lautele foliga o le tino o nematodes. E moni, e uumi ma manifinifi, pei o se manoa. E le gata i lea, i le koluse o la latou pito manifinifi tino, o se tulafono, fausia se lio masani.

E masani ona faʻatusa foliga laʻititi i se filo manifinifi. Ma ole upu lava "nematode" na sau mai le upu Eleni nemas, o lona uiga o le filo.

Le autu, masani, auala o le feaveai nematodes i le avanoa e fetaui ma le foliga o le tino o le nematodes: latou feoai pei o gata o microscopic pe vaaia ma le lavalava mata. O loʻo taoto i ona itu uma, o loʻo punou nematodes i le pito i lalo ole manava ma feosofi i lalo ole faatanoa, i vai mimilo o le palapala, i totonu ma isi vaega o tagata ma manu, i le va o sela o aʻa, aʻa, laulaau ma isi vaega o laʻau.

O le tino atoa o le nematodes e ufiufi i se vavae fetuʻutuʻunai, faʻamalosi ma tumau. O lenei kaliki e mafua mai i le pito i lalo o le paʻu manifinifi o le paʻu epithelium, faʻaigoa nematodes pepelo foliga. O le Hypodermis o se ola epithelial tisu e faʻamautuina se tipi i luga. E mafai ona faʻaleleia pe soʻona faʻataʻamilosaga ni mata o nematodes, e le gata i lea, o mama e fausia ma le saʻo, e tutusa uma lava, e tele lava faʻamaufaʻailoga - sclerotiao loʻo i ai foliga o mea saʻo o loʻo iai, laina (fasi mea), papatusi, ma isi. Ae i itu o le tino, faapea foi i tua ma le manava, ua mafiafia, aemaise i itu, lea o lo o fausia ai taumatau ma le itu tauagavale hypodermal ridges, ua taʻua o le "chorda" po o fanua (o le mea moni, e leai se mea e faia i le vaega o manu chordate). I totonu o lateral chords o le vaega o nematodes, taumatau ma le itu tauagavale excretory pepelo. O le vavaega ma le hypoderm e fai ai le pito o le paʻu-maso taga o le tino o le nematodes. I lalo o le hypodermis o le longitudinal maso. Ae peitai, o le maso vaega e le tumau. E faʻaloaloa mai le tino i foliga o le fa uaea - lua dorsal-lateral ma lua abdominal-lateral, vavaeʻesea mai le tasi ma le isi e fa. O maso sela e umi ma e masani ona i ai i le itu tutusa, lea e sili ona iloga o le mea e taʻu o le polarized cellular vaega o le 'ie. I nei tulaga, o le uumi ma le sili atu faʻataʻamilosaga o vaega o sela e tutusa faʻatasi i le tino atoa. O le mea lea, o musele uma sela e galulue faʻatasi, faʻatasi, e masani ai faʻateleina lo latou malosi kinetik. Leitioa a nematodes manifinifi faigofie ona ulu atu i avanoa vaapiapi i le va o algae, i le va o fungi mycelium hyphae, i le va o fasimea eleele faʻaofuina i se kapila ata o vai, i pori o meaola o manu, i totonu o stomata o laula, vaeluaga avanoa o aa, pito ma isi totoga aano, ma isi.

O le ulu o le tino nematode o loʻo faʻaʻofuina i luga o le ulu kapsula o loʻo faʻamau i luga o se auivi o loʻo i totonu o se mafiafia o vavae. O le ulu capsule aofia ai ni vaega autu se lua - le ulu tubercles ma gaoioi laugutu. Ae i le tele o ituaiga, o laugutu ma le ulu tubercles soofaatasi i se masani o le ulu kapsula. O totoga o paʻi e i ai ia - tangoreceptorso loʻo i ai i le foliga o le bristles poʻo le papillae, i.e. papilloma. I le pito i luma o le ulu kapsula, na o ia i le ogatotonu ma na o sina taimi e alu ai i le manava, taoto le gutu tatala siomia e laugutu. I luga o le ulu capsule, pe i tua atu, pe i luga o laugutu pito i tua, o loʻo i ai lateral olfactory fossae, e iloa i le nematodes i lalo o le igoa aufaʻafa lalata pe puipui. O neula o loʻo afaina i le amphids. O nisi nematodes ola-maua fua foʻi i ai mata e faʻatino i le tioata ma se tioata lanu i se numera o ituaiga - lanumeamata, moli, moli, lanu mumu, uliuli, uliuli. O nisi taimi o fulufulu faʻapipiʻi i luga ole tino atoa.

Fig. 224. O le ulu o le nematodes sami: 1 - tangoreceptors, 2 - the oral cavity, 3 - onhi, 4 - photoreceptors (mata). E maitauina faʻamalosi tino na talia le leai o se aoga o polokalame.

Fig. 225. O ni sui o meaola o le gataifale. E matua taua lava tangoreceptors atiaʻe (2) ma totoga o vailaʻau oona - lapotopoto (2), matasele (3), spiral (4) ma taga pei o taga (5).

O le tino o nematodes e matua manino lava tuu eseeseina i vaega e tolu. O le itulagi pito i tua o lo o tauaveina le vaega o lagona o loʻo faamatalaina i luga, ma o le vaega pito i luga o le viliga, o le anterior usus, e fetaui ma ia. O le vaega lona lua o le tino e fetaui ma le ogatotonu totino ma e aofia ai, faʻaopopo atu i ai, o le tino ituaiga. Ole lona tolu - fai ai se siusiu, faʻatapulaʻaina i le itu i fafo o le tino e le fusi kulimi (anus). O le pito o le siʻusiʻu e ese lona foliga i ituaiga 'eseʻese.

Ogatotonu o le tino e aofia ai neura o loʻo i luga o le tino, ma annular commissures fesoʻotaʻi le longitudinal trunks i totonu o se tasi faiga. I nematodes, o mea sili ona masani ai tatagi neura commissureufiufi le esophagus. E fausia le "neura mama" o nematodes, e le o tauaveina neura nifo ma e aofia ai neurofibrils. Ae ui i lea, i luma ma tua o ia, i le esophagus, o se auala lavelave o sela ganglion. O lenei faiga o sela ganglion i lo latou atoa e avea ma mea e tutusa ma le "faiʻai" o le turbellaria ma gastrotrich. E tele ituaiga ganglia e mafai ona iloga i lenei "faiʻai". Mai nei ganglia i luma, i le tangoreceptors ma amphids o le ulu, neura ua alu ese. I se faʻaopopoga, o neula ua i totonu o le peʻa o le esophagus, o neura ua puleaina le gaoioi o maso o le esophagus, o galuega a nifo, tao ma stylet ua tele nematodes ua faaauupegaina, ma le alu ese mai o le esophagus glands.

Fig. 226. Faʻatulagaina o ditylenchus: 1 - sitaili, 2 - esofagus, 3 - ogatotonu matauila, 4 - glandular bulb, 5 - neura mama, 6 - neura ganglion sela

Faʻafefeteina faiga ma nematodes e sili atu faigata nai lo le faiga o vasega muamua. Ua vaevaeina le muaʻi i gutu tautala, pe faʻatiga, ma sosolo. E ui lava o le stoma ma le esophagus, o le mea e tautala ai, e leai lava se isi mea nai lo le pharynx, e ui i lea, i le faiga o le malamalama e uiga i nematodes, po o nematology, ua faʻamautu lenei igoa igoa: le stoma, po o le faʻaoga gutu, ma le esophagus. E iai mafuaaga mautu mo lenei. O le stoma o se vaega o le pharynx e galue e pei o se ana gutu ma e masani ona faʻaauupegaina ma le tele o faʻapitoa lava eseʻesega faaopoopoga e tatau i le igoa o totoga. O le esophagus o se vaega o le pharynx e mafai ona faʻasolosolo gaioiga e tuleia ai se vaega o meaai i le ogatotonu totonu o le tino. O le mea lea, o tagata nematologists (faʻapitoa i nematodes) latou te le taua le stoma ma esophagus le pharynx (pharynx). Ia faʻatusatusa faʻataʻitaʻiga faʻalelei e saʻo uma le stoma ma le esophagus o nematodes o le pharynx, pharynx. Ae ui i lea, i le aoga, o le stoma ma le esophagus. I le stoma iloa ese leai se isi mea e fai, pe oti, ma gaoioi nifo, nisi nematodes faʻapitoa ese ai "auvae", o isi e matuitui susu mole stiletto ma le mulimuli ane, tao .

Fig. 227. O le faʻatulagaga o nematodes. Stylet ma le tao. A - le ectoparasitic root nematode Hoplolaimus tylenchiformis: 1 - le laupepa ulu, 2 - le sitaili, 3 - ulu stylet, 4 - protractor muscle, 5 - le amataga o le esophagus, 6 - le nofoaga o le ulufale atu o le esophageal spinal gland, B - Dorylaimus striatus: 1 - tao, 2 - mea faʻafefe

O le ogatotonu foi e tutusa o tagata e taua. O lona puipui e aofia ai le tasi vaega o sela. O tua o le suʻega o loʻo agai i totonu o le ala tafatafa, e matala mai fafo e le ua maeʻa taʻua. O faʻafefeteina i totonu o nematodes e tulaga ese. I totonu o le esophagus o loʻo faʻapitoa glands e faʻapipiʻiina excreta o loʻo i ai enzymes.O nei enzymes e oʻo mai ma meaʻai i le ogatotonu, pe a faʻaʻai meaai, pe faʻatonutonuina, ona tupu ai lea o se gaioiga faʻapitoa o meaʻai faʻafuaseʻi i le siosiomaga i fafo atu, i se mataua o le nematode enzymes, ina ua maeʻa ona faʻaavanoaina o meaʻai tuʻu i le loma o le stoma ma esofagus ma o loʻo mitiia i totonu o le suʻega.

Polokalame faʻaoga E lua ituaiga o nematodes. I nisi ituaiga, e na o le tasi le gervular sela gervular, o le amioga o le tatalaina i fafo e le manava pu. E ese mai ai i le faʻaʻautama ole gland, o loʻo i ai ma auala alavai faʻapitoa. O mea o loʻo faʻasalalau e faʻailoaina i totonu o le pu pori. Matou te le o atu i totonu o le auiliiliga o tufatufaga faagasologa. Matau o metabolic oloa tui i totonu o le paʻu vai. Lenei, faatasi ai ma le fesoasoani a faʻapitoa telefoni feʻaveaʻi, latou tineia, faʻasolosolo atu i totonu o le gervical gland ma tu matilatila.

Uma nematodes masani manu dioecious. O tane ua na atiaʻe testes, vas deferens ma le ejaculatory canal. Semennikov mafai ona lua pe tasi. I se faʻaopopoga, o tane e i ai faʻapitoa vaega ole faʻapipiʻi - loka ma le tulafonofaʻatonutonu le latou gaioiga. Fafine alatoto e aofia ai ovaries, fuamoa uaea ma uterus. O le tatalaina o le itupa fafine e tu i luga o le itutino o le tino. O tama tui sipika i totonu o le itupa o le fafine amata ona faʻatele ma faʻalelei le fafine. E leai se faʻafesoʻotaʻi o le moli sperm o nematodes. Leai se tasi o le nematode totoga e leai se feʻaveaʻi sela organelles, ma aemaise cilia. Leai, pei ona taʻua i luga, ma sperm tails. Na te gaoioi amoeboid gaioiga. I le itupa o itupa o fafine, fuamoa e fausia. O loʻo faʻaaʻoaʻoina i latou i le spermé o tane i le itupa o fafine, ma aemaise i faʻapitoa toto. O faʻamalositino fuamoa e faʻamalamalamaina e ala i le faʻailogaina o fafine ua fanauina poʻo le atinaʻeina i totonu o totoga. I lenei mataupu, larva (ola fananau) e sau mai le fafine genital amata. Nematode fuamoa e tapuni i fuamoa atigi, puipuia i latou mai le faʻaletonu o le tino ma vailaʻau aafiaga o le siosiomaga. O loʻo faʻamama moli e fa taimi, faʻasolosolo, pe a maeʻa ona latou gaosia le moli lea i le isi vaega o le atiaʻeina, liliu atu loa i le niva o le lona lua, tolu ma le fa tausaga. Mai le lona fa-instar larva, talavou foliga atiaʻe - male pe fafine. E masani lava, o le larva le foliga foliga matua. I ia tulaga, nematologists talanoa o atinae ma suiga.

Fig. 228. Nematode Aphelenchoides composticola: 1 - sitaili, 2 - esofagus, 3 - ogatotonu matauila, 4 - esofage glands, 5 - neura mama, 6 - faʻasalaga tatala, 7 - ogatotonu o le tino, 8 - pito i tua, 9 - anus, 10 - ovary, 11 - seme e faataapeina ma sperm, 12 - pito i luma, 13 - posterior uterus, 14 - fafine fafine kenera

Fig. 229. Atinaʻeina ontogenetic ma morphogenesis i Rabditis anomala: I - larva o le muamua tausaga, II - larva o le lona lua o tausaga, III - larva o le lona tolu o tausaga, IV - larva o le lona fa o tausaga, V - tagata matua fafine, 1 - toe gaosia faiga

Nei o manatu sili ona lautele e uiga i le faʻatulagaina o nematodes. I le tele o itu, o la latou faʻalapotopotoga e foliga tutusa ma le faʻatulagaina o gastrotrich, fale tifaga ma rotifers. Ae peitai, nematodes matua ese ese mai soʻo se sui o nei vaega i mea taua taua nei: tino foliga, auala o gaioiga, leai o le protonephridia, leai o ciliary epithelium i soʻo se faiga ma feaveaʻi feusuaiga i soʻo se sela, e aofia ai le toe gaosia, ma manino feusuaʻiga feusuaiga (tane ma fafine), e le masani ai mo gastrotrichs, tele o ituaiga ma a latou vaega, ma faʻailoaina faʻailoga o alualu i luma faʻasolosolo. Pei o isi vaega o antiminths e le o ni tina, o nematodes e leai se manava o le tino poʻo le toto.

Systematics o nematodes. Atonu o lenei "tasi o le sili ona faigata mataupu. Nematodes o se faaauau pea ona faʻalauteleina vaitafe o fou maua ituaiga ma genera. Matou te tuuina atu se faʻataʻitaʻiga o lenei. I 1949sa i ai 200 ituaiga o nematodes mai le faʻasologa o tylenchids, faʻatasi ai ma le tele o laʻau pama. Na faʻaalia e le sa suʻesuʻeina e nei tagata nematodes, Thorne (Thorne, 1949), o lenei numera e ono maua ai le 5% o le numera o ituaiga o ituaiga na faʻatulagaina o loʻo ola moni i eleele ma laʻau. E oʻo mai i le 1962, ua oʻo atu le latou numera i le 800 ituaiga, o lea, mai le 1949 i le 1961, e 600 ituaiga o tylenchids na toe mauaina.

Tele saienitisi vasega nematodes vaevaeina i lua vasega laiti - subclass Atenofoa (Adenophorea) ma lalo-vasega c Sui sui o le konafesi (Faʻamaumauga)

Tele masini atenofoa - O Benthos o nonofo i sami ma sami, o le toʻatele (e ui o le toʻatele oi latou) e nonofo i eleele ma i vai fou. I latou, e itiiti lava vaega o loʻo iloa e faʻaaogaina i le siama i vaega o laʻau ma meaola. O konaseti, i le isi itu, e tele lava ina fetuunai i le palasitika o loʻo i tino ma vaega o laʻau ma meaola.

Tatou nofo ai i nisi o vaega sili ona taua o nei vasega.

Nofoaga

Nematodes i soo se mea. Taamilosaga masani e faigofie ona fetuunai i soʻo se siosiomaga, lea latou te maua ai le avanoa e nonofo ai i masima ma vai fou, i le eleele (palapala), i le teropika ma i le polar eria.

Vaega muamua o le Adenophorea (Adenophorea)

Tele e atenofoapei ona taʻua i luga, e ola i sami ma sami. O nisi o latou e nonofo i vai fou ma ile eleele. O nisi vaega o loʻo faʻatusa mai e namu o laʻau ma manu.

Ole fuainumera tele o ituaiga o ituaiga o genera ma aiga o adenophorea taʻitaʻia se saolotoga maua i le pito i lalo o faatanoa, i.e, i benthos. Nei e masani nematodes, ma le sili ona atoatoa ma primitive faalapotopotoga. I totonu oi latou e tele laʻititi ni ituaiga o lona umi tino e tutusa ma vavaega o le milimita. O luga o le Trichoderma minutum o loʻo i ai i lenei vasega ma e ola i le sami. I totonu o le adenophorea e tele lava ituaiga. O lo latou umi e fuaina e leʻo i millimeters, ae i le centimita, e masani lava i le fiasefulu centimita. Ae o loʻo toʻalaʻai foi o na mea. O le tele o adenophorea o loʻo avea lea ma faʻailoga laʻititi.

O a faʻailoga e faʻailogaina e le subclass o adenophorea, o le tele o sui saoloto-ola? Muamua o le alualu i luma atinaʻeina o lagona. O le faʻaaliga 230 faʻaalia ai foliga o le faʻaʻafa foliga o le tele o ituaiga, lea e faʻaola manino ai le malosi o le atinaʻeina o le lagona o le paʻi, lea i le sami adenophorees o loʻo i ai foliga o fulufulu uumi. O fusi taʻitasi o loʻo aofia ai se ufiufi faʻapipiʻi, faʻatasi ai ma le faʻasologa o loʻo i ai le neura (faʻamaʻi o le tango). E mafai ona fa, ono, sefulu, sefulu ma le lua ia tangoreceptors. I le tele o taimi, o le tasi tangoreceptor e tu i itu o le ulu capsule - tasi i le itu taumatau, o le isi i le itu tauagavale, i se faaopoopoga, i luga o se pea uli - i luga o le subventral ma subdorsal vaega o le ulu. I le aofaʻi, o le mea lea, ono tagata talia. Peitaʻi, o lenei numera i isi ituaiga, e oʻo i le sefulu (pe a fai e lua e faʻatupu i luga o le ulu) pe toʻotoʻo. O le atinaʻeina o tangoreceptors i foliga o fulufulu uumi e matua faʻaalia tonu mo le saʻoloto o adenophores. Lenei o se mafuaʻaga faʻapitoa ma fetuunaiga i le ola saoloto, i tulaga o le feaveaʻi nematode sami feoai ma le tele o isi lalo invertebrates, e aofia ai predatory nematodes.

Fig. 230. O totoga o paʻi o adenophorea

Laulau 22. Nemertin Lineus longissimus

Ae peitaʻi, o mea e fai i luga o se fulufulu uumi e maua i luga o le ulu, ma o le lio o le mea e nonofo ai, i taimi uma lava i le papillae poʻo le puupuu lava. Lenei o le lio o le labial receptors. E mafai ona faʻapea o le ulu e faʻatautaia le nematode i fafo atu o siʻosiʻomaga, le labial receptors - i mea 'ai.

O le mea lona lua e tosina i ai le mafaufau o le i ai o le lelei atiaʻe olfactory okeni i le adenophoreas fua - amphids. Ata 225 faʻaalia ai e mafai ona avea o ituaiga eseese.Nematodes iloa ma nei totoga le vailaau o mea o loo siomia ai ma pe tuua pe latalata i latou. Ole numera o mataʻitusi e iai foʻi mata, e aofia ai tioata mata, masani ona lanu i lanu eseese, ma tioata ole lio. Ioe, e le mafai e nei mata ona vaaia ni mea faitino, ae e tali atu i le malamalama. Peitai, mata e sili atu o se tuusaunoaga nai lo le tulafono.

Stoma i le adenophorea e matua ese lava i foliga ma galuega. E masani ona laʻititi, faigofie lava ona faʻatulaga: i le ituaiga o prism, paipa poʻo le tioata, faʻi, ma isi. I isi ituaiga, e pagaʻi faʻaopopo e feaveai. Nei o latou "nifo" ma "auvae". O le esophagus e faigofie. O le puipui o le totini mo le tele o vaega e aofia ai le tasi vaega o lapoa tele polygonal sela. E matala le taamilosaga i luga o le itu i fafo o le transverse anal fissure. Ole uiga faʻailo o le adenophorea e tatau ona mafaufauina le atiaʻeina o le serviks gland, manatu o se osmoregulatory - alatoto faʻapitoa. O le tele o taimi o lenei okeni, e faʻatusa mai e le tasi sela, e faʻaigoa lava faʻapitoa gaogao. E i ai se uafu, e masani na taoto i le manava o le tino, i lalo o le esophagus. O loʻo tatalaina le faiʻa i totonu o le pu puga. Uʻamea lava ia e mafai ona eseese ituaiga: tubular, pir-foliga, saccular. I le faaopoopo atu i lenei gland, e taua foi o le serviks gland, o isi paʻu paʻu ua maua foi i le adenophorea. E iloga ona o le faʻasologa saʻo o galu faʻataʻamilomilo (paralateral) e taʻoto i laina (e masani ona faʻalua) i le tino atoa. O nei keleni e faʻaʻumiʻumi le auala e mafai ona matala ai i fafo i autafa o le tino. Ole faʻailoga lea ole adenophorea. Ma le mea mulimuli, o le toʻatele o latou, e faʻaopopo i le eleele ma nisi vaega, e aofia ai siama, e tolu gutu o loʻo taoto i tisaina o le siʻusiʻu, matala i fafo e tolu auala e tafe atu i totonu o le faʻuaʻi o le pu i le pito o le siʻi. O le mea lea, adenophoreas, aemaise fua saoloto sami, lea e tatau ona mafaufauina o nematodes masani, ei ai le numera tele o paʻu paʻu, poʻo, pei ona fai mai nematologists, o se lapoʻa glandular masini e maua i totonu. E le masalomia, o nei kaleneti uma lava e aveʻesea, o lona uiga, latou te tiaʻiina latou faʻasaoga i fafo. O nisi tagata atamamai, e aunoa ma se mafuaaga, mafaufau i nei kaleneti o se vaega o le excretory system.

O itupa o loʻo fai taitoalua (e aofia ai ma tamaloloa itupa, poʻo le totoga), pe nofofua. E tatau ona maitauina o le adenophoreic cuticle e faigofie ona faʻamau i masima o loʻo vavaeina i totonu o le vai. Adenophorea vaevaeina i ni vaega se lua: siliva (Chromadorida) ma teuga (Enoplida).

Poloaiga Chromadorida (Chromadorida)

E masani lava pupuʻu foliga. O lenei faʻailoga ua iloa o a latou foliga masani. Eseese o ituaiga siliva faigata ona vaivai. Ile tele o chromadorids, sili pe itiiti umi setae o loʻo i luga o le ulu (vaʻai Fig 223). Laugutu foliga i le papillas. I le stoma, e mafai e se tasi ona vaʻaia "nifo" (feaveaʻi totoga) ma onhi (faʻapipiʻi lima). O le esophagus e masani lava ona i ai se pulu i le pito i tua. Bulbus e masani ona i totonu o totonu, e le faʻaogaina i ni auupega i totonu. I le aano o le esophagus o tolu faʻamama toto. E i ai le tasi pe lua ovaries, sili atu ona masani ona tasi, ae e i ai foi le lua testes. I tane, i le itu manava o le tino, i luma o le taliga, tino e masani mo chromadorids e tele lava ina atiaʻe, faatasi ai ma le fesoasoani a o tama faʻataʻitaʻia o latou lava pe a pagaʻi i le tulaga o le tamaʻitaʻi. Spicules masani mimilo ma taʻitaʻia e se faʻapitoa faʻapitoa okeni - faʻafoe uili . Tolu tailo glands o loʻo i ai i le siʻusiʻu, ma o se faʻailoaina o faʻapitoa excretory tube o loʻo i le pito o le siusiu. O le mea o loʻo faʻatafe e le tafe ai i le sami poʻo vai fou ma vave faʻaʻaisa faʻapopoleina i totonu o le upega tafaʻilagi. I nei tulaga, o le chromadorida e pipii i luga faʻataʻoto i le pito i lalo, faʻapipiʻi o ia lava i se saito o oneone ma tuʻu lona tino mimiti mai lea itu i le isi itu. O Chromadorids e masani ona i ai mata - uliuli, mumu, ruby, moli, violet, ma isi lanu. O le cuticle chromadorid ua fausia tele faigata.E masani lava ona aofia ai le tuʻu sao o mama o se lautele lautele. O mama e tapunia i faʻailoga, po o le sclerotia, o foliga eseese, e tau mimilo i le ave o le microscope, pei o maʻa taua.

O nei nematodes e fafaga i le unicellular marga alga, ma tele o latou nifo ituaiga o predators.

Fig. 231. O le siʻusiʻu pito o le tino o le nematode Hypodontolaimus btitschlii. Ua faʻaalia le siʻusiʻu o le tama: 1 - spicules, 2 - taxus, 3 - extra organ, 4 - muscle of spicules, 5 - tail glands, 6 - tail tube of the tail glands, 7 - cuticle structure

O nisi chromadorids i le mamao mamao o lo tatou paneta sosolo i vai fou ma laueleele. I totonu o le eleele chromadorids, e tatau ona matauina le aiga agalelei (Plectidae). Ose vaega malie ole tamai chromadorids na maua ai le anoanoai o meaʻai i le eleele - taula ole pala o mea totino. I totonu o nei mea, i lalo o le faatosinaga a saprobiotic siama ma saprophytic fungi, faʻasolosolo faʻagaioiga o le pili o mea e le mafai ona faʻamalieina meaola o loʻo avea ma vaega o tino o laʻau (toega o aʻa, aʻa, laulaʻau oti, ma isi). I lalo o le faatosinaga o le enzymes o siama ma fungi, o loʻo soli meaola o loʻo vaevaeina ma liua i le soluble (i totonu o le vai) porotini oloa vaevaeina ma avea ma solu vai carbohydrates (mono- ma disaccharides) ma isi mea faigofie. O le saprobiotic siosiomaga, i se faʻaopopoga, e masani ona tamaoaiga i vai, lea e faʻatau ai nei oloa. O loʻo iai foʻi i taimi uma ole Saprobios e iai le tele o faʻaputuga o "toega" o loʻo i ai i le totoga. Ma le mea mulimuli, i totonu o lenei siʻosiʻomaga e tele taimi o saprobiotic siama, spora o saprophytic fungi, ma isi. O le mea lea, o le faʻatulagaina o nei saprobiotic chromadorids o loʻo tauaveina foliga o le malosi mo le ola saprobiotic. E aunoa ma le alu i auiliiliga, matou te matauina o nei foliga o le malosi e masani lava faʻaalia i le faʻatulagaina o le gutu tautala ma le esophagus o le plectids. O le tui o le gutu (stoma) o loʻo i ai le foliga o se lamepa lamolemole poo se faʻasasa foʻi, i totonu o le ana o le meaʻai taumafa sosolo atu i totonu o le esophagus e aunoa ma le faatuai. Malosiaga musofilofio le esophagus saunia vave foloina gaioiga. I le pito i tua o le esophagus o loʻo i ai se toniga faʻapitoa i foliga o se aniani, poʻo se pulu, faʻaogaina i totonu o le masini E masani lava ona foloina e le plectids le saprobiotic detritus ma mea uma o iai: se suavai ma le pala o mea o loʻo taua i luga o meaʻai luga o loʻo faʻaleagaina i totonu, e aofia ai siama, ma isi.

Mai mea ua taua, e mafai ona vaaia o plectids e fesuiaʻiina ma le faʻaaogaina o le saprobiotic substrate - o se punavai o latou taumafa. Eleele chromadorides maua se mea e maua ai meaʻai i lenei vaega, ma o le tonu lea o le mafuaʻaga mo lo latou fetuutuunai i le ola i se saprobic siosiomaga. Peitaʻi, o le ola i lenei siʻosiʻomaga, e le na o le pau lea o le ola o plectids. Tasi le mafai ona fai mai e uiga i nei mea laiti nematodes o latou vaiti latou fetuunai na o le saprobiotic siosiomaga. Latou na o le laʻasaga muamua i le atinaʻeina o le saprobiotic siosiomaga, ae le avea ma tagata e manaʻomia. E tele mea i le eleele, e latalata i aʻa. E mafai foi ona latou ulufale i totonu o le aʻa, e faʻaaoga ai se vaega o le putrefactive pala o mea ola totoga. Plectids e pei "i se ala kolosi." Ua latou le toe maua le ola faʻaolaina o latou tuaa - sami o le sami, na avea ma fola o le eleele, fesoʻotaʻi o latou olaga ma saprobiotic foci, ae latou te leʻi ulufale i le saprobiotic siosiomaga o ona tagata taua. O Plectids e pei o "tagata le tumau" o lenei siosiomaga. O le mea lea, e le masani ona maua i saprobios, ma e sili atu ona taatele i siosiomaga o loʻo i ai le saprobiotic faʻasologa i le amataga ma le faʻatapulaʻaina tulaga o lona atinaʻe. E le gata i lea o le a tatou vaʻai atu o le faʻatoʻilaloina atoa o le saprobiotic siosiomaga sa faia e le isi vaega o nematodes, lea tatou te leʻi masani ai.

Enoplida vaega (Enoplida)

Nematodes o lenei faʻatonuga e matua ese lava mai chromadorids, ma o le tele o latou fiafia iai tatou e fesoʻotaʻi ma a latou atunuʻu taua tamaoaiga. E le pei o chromadorids, o le vavae i totonu o enoplids e lamolemole, leai annular. O le ulu e pei o chromadorids, e ufiufi ulu ulu ulaula ma labial papillae. Vaega sosolo, pe mea alofa, i.e. totoga o le faʻaitagofie lagona (olfactory), e masani lava i foliga o transverse taga, tasi i le taumatau ma le itu tauagavale. O le esophagus ua faʻaogaina ma faʻaogaina o meaʻai. Tolu terminal toso toto ua fausiaina i le siusiu, ae leai ni faʻaau i le pito o le siʻusiʻu. Tele enoplids leiloa lo latou ulu setae suia e papillae (papilloma) O le mea masani lea i le palapala enoplids ma parasitic sui o lenei faʻatonuga. Ole foliga o faʻailoilo ituaiga i totonu o sui o lenei faʻamavaega o se tasi lea o lona masani eseesega mai chromadorids.

E tele enoplids i sami ma sami. Le tele o na tamai ituaiga, o isi e aapa tele le lapoʻa, fuaina e oʻo lava i centimita. O enoplids o le gataifale o leoleo ia o le faʻalapotopotoga masani o ituaiga o tagata ese (vaʻai Fig 224). O le tele o latou o ni predator faʻaauupegaina i faʻaaliga nifo pei o taʻoto i le gutu gutu ma lauiloa o onkhs. O isi ua faaauupegaina i nifo gaoioi, e pei o auvae malosi (vaʻai Fig 224). Eleele, vai fou ma isi ituaiga o faʻaauupegaina i se tao malosi e mafai ona faʻasolo mamao atu. O le tao e i ai se taua (o le mea moni lava, i luga o microworld fua faatatau) mana sao ma tautua pe o se mea faigaluega a le predator poʻo se faʻamaʻi o totoga (vaʻai Ata 227).

Enoplids sami, faʻapea foi ma palapala ma vai fou o sui o lenei faʻatonuga, e matua eseese lava. I se faʻaopopoga, i totonu o palapala enoplids, faʻatasi ai ma predator, ua iloa ai ni siama o manu ma laʻau. O le mea lea, o le a tatou taulaʻi atu i le palapala ma parasitic vaega o enoplids.

Enoplidae - Faipuna. I totonu o enoplids e tele ituaiga o loʻo fai ma sui o le au faʻamalosia manu. Nei o se ituaiga o "leona" ma "tigers" o le nematode lalolagi, vaaia na o mea lava e iloa a microscope.

Fig. 232. Mononch, 'single-tooth' (Mononchus papillatus): 1 - papillae, 2 - ogala faʻapitoa ma onch lapoʻa, 3 - esofagus, 4 - mama neura, 5 - totoga ma sela lapoʻa, 6 - ovari, 7 - fuamoa, 8 - fafine tatala itupaʻu

Mafaufau i se tasi o le fili sui o enoplids auai i le kenera patele (Mononchus, Ata 232). O le igoa lautele e faʻaliliuina i le Lusia o lona uiga "odnozub". O le mononch, o le a talanoaina, e faasino i le ituaiga Mononchus papillatus. O tamaʻitaʻi o lenei ituaiga e oʻo i le umi 1.8 mm, o tamaʻiʻi e laiti tele. I luga o le ulu o le mononch, piramidal papillas ua atiae, i totonu o mea taʻitasi e taoto se neura. Nei e aafia ai tangoreceptors. I itu o le ulu - taga-taga mea alofa (kemisi okeni) O laugutu foʻi e faʻatinoina i neura papillae. I le pito i luma o le tino o loʻo taʻoto le gutu. E tau atu i le tele o le gutu tui, lea e oso mai ai le lapoʻa ma tumutumu mata, faʻatonutonu e le pito i totonu o le loloto o le stoma. O le umi esophagus ei ai maso malolosi, e ui lava e leai se pulu. O le lumen o le esophagus e laina i se vavae mafiafia. O se tino mafiafia e malosi tele. O le ogatotonu totoga e tele lapopoa, o lona puipui e aofia ai polygonal sela, e matua tele. O tamaʻitaʻi e lua ovaries. Tele fuamoa lapoa taʻitasi taʻitasi i le taimi i le pito i tua ma le pito i tua. Ole maualuga o ovaries e tu i luma ma tua o le fafine tamaʻitaʻi e tatala. E seasea tama. E nofo Mononchus papillatus i le eleele. O se manufeʻai faʻamalosi lea mea. I lona gutu, e masani ona maua e se tasi mea o loʻo totoe tino i vaega o le tino o nematodes eseese, rotifers, ma isi. I le vaʻai atu i lenei mea, nematologists na naunau i le a le taua o le igoa mononch i le faʻatapulaʻaina o le numera o nematodes e faʻaleagaina fualaʻau ma mafua ai faʻapitoa nematode faamaʻi ia i latou. Na amata le suesuega.Ina ia faamaninoina le mataupu, Steiner ma Heinley tuu le au patele i se aganuu faapitoa. I le aganuu, o nei saienitisi na mafai ona taofia mononkhs i luga o 18 vaiaso. Na iloa ane o le mononch e matua maualuga lava. O lea, o se matau i se tasi o ia "tiger" o microworld faaalia ai i totonu o le aso tasi mononch 'ai 83 lamatiaga matautia gall nematodes (silasila i lalo). O le isi suʻega o le patele na mataʻituina mo le 12 vaiaso, ma na aliaʻe mai, i lea vaitau, na ia 'aina le 1332 o ituaiga o nematodes!

Na faapefea ona ia faia lena mea? E faʻapefea ona maua e ia lana manu? E tatau ona taʻu faapea, e le taitai "masalosalo" le pagota mataga tele. Vaai faalemafaufau i se tagata suʻesuʻe o loʻo nofo i se mea noa ma matauina se patele. Mononh opeopea vai i lalo o le ie puipui. Na te faʻafouina lona tino i le malosi ma fai faʻamalie. O isi nematodes na aau faataamilo ia te ia, talotalo lona ulu ma lona siʻu. Tele o latou i latou e fetaiaʻi ma se fiapoto, fetagofi lava ma tuʻi atu foi. Leai ni tali! Mononch latou te le matauina. Ma e saʻo lava. Ae o se tasi na leiloa, o le mea moni, na faafuaseʻi, sa gaoioi ese. A o folau atu i le patele, na paʻi i lona tino le gutu papillae. Sosoo ai ma faʻamatalaga vave! Ma mulimuli ane ia te ia, i se vaega puʻupuʻu o le sekone, na faʻafuaseʻi ona mou ese le musele o le esophagus mononchos, ma, e pei o se aʻau malosi, sa vave ona tosina atu le tagata i le faʻauʻupegaina a le tagata folo. Ae o le tagata ua afaina - o se nematode mimiti - ua uma ona sosolo i totonu o le lumen o le esophagus ma oso i totonu o le fatu o le mononh. Lenei ua faʻaumatia, ma ina ua mavae sina taimi e naʻo le "nifo ma vae" tumau pea mai - i le ua o le fai manu e mafai ai ona e iloa tino o le tane folo, puipui o le gutu o le ua afaina ma isi mea o totoe.

O le predation o mononkhs e matua malosi lea na amata ai ona mafaufau saienitisi e uiga i le ono mafai ona faʻaogaina latou e faʻatapulaʻaina le numera o le parasitic laau nematodes.

Ua folo e le au patele latou manu fasia. O isi predatory enoplids ua faaauupegaina ma se tao e mafai ona aveeseina, pei o se sikuea maamaai vilivili. Ua mafai ai ona latou tuʻia le tino o latou ua afaina ma faʻasusu o latou sua.

Enoplids o laʻau pama. I totonu o ituaiga o faʻasologa o enoplids, e faʻaopopo atu i le faʻataʻitaʻia mafaufauina i luga, e iloa ai foʻi siama o laʻau. O nei enoplids e faaauupegaina ma se tao umi. O le mea moni, o lenei tao e leai se mea e sili atu nai lo o se nifo uumi e mafai ona alu ese mamao mai le gutu. O Nematode e tuʻia ma le tao le atigi atigi sela ma fafa le sua vai. I le taimi lava lea e tasi, o le nematode o loʻo tumau pea i totonu o le palapala, ma e na o le ulu o lona tino e tofu i totonu o le peʻa o le mautu laʻau. I le avea ai o se tulafono, o nei nematodes ola i loloto eleele paʻu - lalo ma loloto atu nai lo le lauʻeleʻa vaega, lea e masani ona oʻo atu i le 25 cm. Tele o nei nematodes auai i le aiga Longidoridae. O le tasi o sui o lenei aiga o le Xiphinema americanum. O lenei nematode parasitic aapa 3 mm le umi. O le faʻavae o lona umi tao ua mafiafia, pei o sui uma o lenei kenera, ma le esophagus i le pito i tua o loʻo manino lava faʻateleina. O le tao e i ai le i totonu, ma o lona pito i luga e vavaeeseina, e pei o le pito o le nila i se fomai tui. O le uumi ma le tino le tino foliga tutusa o le tino o le gata. Xiphinema americanum, mole suamalie mai aʻa o laʻau o laʻau eseese, e mafua ai le pala faʻaleagaina o laʻau ma le faamaʻi o le nematode, faʻaalia i le ogaoga o le taofiofia o le laau.

E pei ona faʻapea, o lenei nematode e aʻafia ai aʻa o laʻau, aʻo tumau pea i le palapala ma e le o pala i le lala atoa o loʻo i ai, o loʻo iai i le vaega o mea totino o le siama i fafo (ectoparasites).

O le ectoparasitic vaega o nematodes e aofia ai foʻi ma uluaʻi sui o le aiga trichoride (Trichodoridae). O faʻavae o lenei aiga, o le tao i le ogatotonu e pei ua vaeluaina i ni vaega se tolu. O totoga o vailaʻau faʻapitoa lagona e uiga tele - mea alofa: i latou e bilobar i nei ituaiga, ma i le pu i tua atu o loʻo i ai "olfactory nerves" o loʻo taoto i totonu o le fusi. O le esophagus i le pito i tua o faʻateleina faʻateleina.O fuamoa lapoa e fai i totonu tele atiaʻe sela. Trichorusfaʻapea foi xfalatou te faʻapipiʻi la latou tao umi i totonu o le aʻa, ma mafua ai faʻafitauli o le laʻau i laʻau o laʻau, ae, faʻaopopo foi, latou te faʻasalalauina siama ma lo latou tao umi i totonu o aano o laʻau, ma mafua ai faʻamaʻi pipisi.

Enoplidae - siama o invertebrate manu. I totonu o enoplids, e ui i lea, e le gata o laʻau pama ua lauiloa, ae o faʻailoga foʻi o loʻo fai ma sui o siama manu.

Aiga tele ma ituaiga faafetai (Mermitidae) o loʻo fai ma sui o namu o 'aʻai mumu, iniseti vai ma le teresitila ma isi vaega o invertebrates. Tagata matutua mermitids, aapa atu i le umi o le 50 cm, taʻitaʻia se ola saoloto, aʻo le parasitism e mafua mai i le larva o nei nematodes. O le Mermitids ei ai le mafiafia tele multilayer kutikula, e masani ona lapotopoto le ulu, o loʻo iai papillary tango receptors ma o lo o faʻataʻamilomilo soʻo se conical poʻo le faʻataʻamilomilo tulimanu. O mea tetele o loʻo vaʻai i le lautele o loʻo vaʻaia. O nisi taimi ua faʻaitiitia. I le ogatotonu o le ulu, faʻapei o nematodes uma, o loʻo taʻoto le gutu e taʻimua ai i le esophagus, ma o le tele lava o taimi e sao ai i totonu o le tino umi. Matou te le mafaia ona saili mo le tino i totonu i Mermitid, e tai tutusa ma mea tatou te vaʻaia i isi nematodes. Parasitic وجود na mafua ai le atinaʻeina i totonu o nei nematodes o se faʻapitoa tulaga ese o le totonugalemu o le toto. Mermitids e leai se totoga oona. E faapitoa le vaʻaia lenei pe a ova le esophagus i lona siʻusiʻu. Uma e aofia ai se cuticular tube, o ona puipui o le sclerotized (faʻalautele), ma le esophagus tube e siomia e le laina o sela plasma ma faʻatasi tetele. O le tofa lea, o le mea moni e le i ai lona paʻu. Sela ua faʻatumuina i meaai mama. Ole taliga e alualu i luma na o tane.E avea ma se pu e ui atu ai spicules agai i fafo. E umi le ovary, e malamalama foʻi ona tumutumu, ae pouliuli ona o le tele o paʻu e afua mai i siama - fuamoa o lumanaʻi. Ua tupu aʻe fuamoa ulu atu i oviducts ma mai iina i totonu o le muscular uterus. Ua fufulu ese fuamoa i fafo - i totonu o le vai poʻo le eleele - i le aofaʻiga o afe pe selau. Mermis's oviposition amioga e matua manaia. Faʻamamaina o le eleele faʻaosofia le alu ese o tamaʻitaʻi i le lauʻeleʻele o le eleele. Mermitida alu aʻe, pei o se gata, luga o se laau, nisi lau o mutia, faia ni oscillatory gaioiga ma lona ulu pito. I lenei mea, o le anufe ua liliu ma lona ulu pito i le malamalama. Lenei tali ona faʻamatalaina e ala ile iai o ocelli i Mermitids (genus Mermis, etc.). O le iʻuga o le malamalama i ave o le la, o le faʻasoasoaina lea o fuamoa. I Mermis, o fuamoa e ufiufi i se palu e fai ai gaioiga. O nei faiga e fesoʻotaʻi ma le atigi fuamoa aʻo taoto i totonu o le toʻala. A tatala fuamoa fafo, latou faʻasaʻo vave ona faʻaaoga lea e fai ma masini mo le faapipiiina o fuamoa i le substrate. I isi Mermitids, o le tuʻuʻesea o fuamoa ma lo latou ulu atu i 'au a Mermitids, i latou na latou fusuʻaga i le tulaga larva, e ausia e isi auala. O iniseti na foloina Mermis fuamoa ma mea toto. I le iniseti talimalo, o le larva e sau mai le fuamoa e masani ona osofaʻia ai le tino o lona talimalo, lea e fafaga ai endosmotically e ala i le cuticular integument. Mulimuli ane, o larva tuʻua le tino o le iniseti ma pasi atu e faʻasaʻoloto ola i eleele poʻo totonu o le vai (faʻalagolago i le ituaiga ma le ituaiga o mermitids). E oʻo mai i le taimi ua latou tutoʻatasi ai se olaga tutoʻatasi, ua latou atinaʻeina ituaiga totoga. E masani ona tupu lenei mea pe a uma ona folasia le talavou mermitida i le eleele.

Na tusia e le lauiloa nematologist Soviet I.N. Filipiev, "O le alu ese mai o manu mai i le tino o le iniseti, o loʻo leaga ai le iniseti, na oti ona o le vaivai atoatoa na mafua mai i le anufe i le olaga ua mavae, po o ni siama e siama." O le faʻatoʻilaloina o iniseti e mermitids, o se tulafono, e aofia ai lo latou oti poʻo le faʻamutaina o latou tino, i.e.le afaina o latou itupa ma le le mafai ona toe gaosia. O le mea lea, o mermitids o loʻo i ai i totonu o aoga nematodes e faʻatapulaʻaina le numera o leaga iniseti.

Enoplidae - Vertebrate siama.

Le tele o enoplids e leai se totogi, o nisi o latou, e pei ona tatou vaʻai, o laʻau pama (aʻa). Sa matou faamasani foi ma ni nai ituaiga o le vaega o loʻo fai ma sui o namu o iniseti ma isi invertebrates. Mafaufau nei enoplids paras parasing i vertebral okeni.

Tatou nonofo muamua i luga o se tasi o sui o se manaia loka dioctophimate (Dioctophymata). Matou te uiga o se tele nematode - o se tino lapoʻa faatusatusa i le leai fafao tetele (Dioctophyme faʻafouga). O lenei nematode o se tui o fatugaʻo ma tino o paʻu o mama. O le atinaʻeina o lenei nematode e alualu i luma ma le suiga o 'au e lua - oligochaetes ma mamalia - maile poʻo isi manu feola (Carnivora). Mai se fuamoa maua i tulaga lelei (lea, aemaise lava, ua lava le ea), ua tupu ai se larva o le muamua tausaga. Afai e foloina le fuamoa e le oligochaetes Lumbriculus variegatus, ona faʻasa lea ai se larva mai ai, lea e ulu atu i le manava o le anufe ma i totonu o le ana o lona tino. Mai iinei, o le larva tui i totonu o le manava toto alatoto o oligochaetes, lea e tupu ai ma mole faʻalua taimi, avea, ma, o lea, o se tolu-vaega o le larva. O se maileva o se lamatiaga tele mo se meaola, mo se faʻataʻitaʻiga, o se maile, o lona uiga, ua afaina, mafai ona atiaʻe i totonu o totoga o se meaola o le matua i se tagata matua lapoʻa faaputuga. Ae mo lenei mea, e tatau ona ulufale totonu o totoga o le maile.

E mafai foi e se maile ona foloina se oligochaetes e aʻafia i le maʻi o se lapoʻa faaputuga, pei o se vai. I lenei tulaga, o le larva o le lapoa savina e faʻaofi i totonu o le maso vaega o le manava, mafua ai le faʻavaeina o le hematoma ona o le faʻatapulaʻaina o le palapala i le nofoaga o le nofoaga o le namu. Lua vaiaso mulimuli ane, o le larva na tui i totonu o le ate, alu atu i totonu ma solia le faamaoni o aano o lenei okeni. I le taimi mulimuli, o le larva molts mo le taimi mulimuli (3rd molt) ma, o loʻo i ai i le faʻatusa o se larva o le lona fa tausaga, na tui i totonu o le tino o le siama. Mai i lea e oso atu ai i totonu o le fatugaʻo, sili ona tele - i le taumatau, ina ua maeʻa maeʻa le mulimuli, lona fa, molt ma liua i le tagata matua namu.

Fig. 233. Meaese Pili (Dioctophyme renale)

O le namu mafua ai le vaivai lautele i le maile. Ua i ai i le pelukale pelvis, e mafai ona mafua ai le toto. Urine i nei tulaga ua avea toto. Faʻatasi ma mimiti, tele fuamoa e faʻalilolilo i totonu o le siʻosiʻomaga - o se puna o fou faʻamaʻi (osofaʻiga).

I le tulaga o lenei osofaʻiga i le pelvis renale, e faʻaali e maile se nematode tele i luga o le tatalaina.

Sui o leisi faʻasologa - trichocephalate (Trichocephalata) - mataʻutia vaega ole mamalia ma tagata. Le sili lauiloa ituaiga e faatatau i ai trichocephalid aiga (Trichocephalidae) ma le ituaiga Trichocephalus. O le genus o loʻo i ai le tele o ituaiga faʻamaʻi o loʻo i totonu o le kolone ma cecum o le tele o meaola - i le roe rusa, aila, gazelle, fallow deer, mamoe, kamela, povi ma isi meaola. O le tasi ituaiga e maua ai foi i tagata, i le kolone. O lenei ituaiga ua taʻua o Trichocephalus trichiuris, ma i fomaʻi faʻataʻitaʻi e masani ona taʻua sasaina-ulu. O lenei igoa e mafua mai i le mea moni o le pito i luma o le tino o le sasa e matua manifinifi o loʻo foliga e pei o lauulu. O le pito pito i tua e maʻai mafiafia. O le umi o le tane e oʻo atu i le 30-40 mm, ma tamaitai 35–50 mm (o tamaitai o uma nematodes e tele). O lenei nematode e paʻepaʻe, e iai taimi e lanu mumu ai. O se vaega manifinifi o le tino e na o le tuaa i fafo, e pei o le stoma ma esophagus. O le esophagus ua faaauupegaina ma 1-2 laina o lapopoa lapoʻa sela, ae o ona maso e le lelei atiaʻe. I le pito i tua, o le tino mafiafia o le tino o totoga ma itupa o le tane poʻo le fafine. Tamaitai e na o le tasi le ovari; o tama e na o le tasi spicule. O tamaʻitaʻi e maua mai ai le tele o fuamoa moa, o le iai o le mea i totonu o totino a le tagata, o loʻo faʻailoaina mai ai le siama i lenei nematode. E le mafai e Vlasoglav ona ona tetete i le manava o le kolone o le tagata, peitaʻi, e pei ona masani ona fai mai e tagata o le helminthologists, e "fufuluina" lona sela, e ulu atu i le ulu, ma 'ai i le toto o le tagata. Ole mea lea ole faʻailoaina ole pa ole paʻitele. O lea, o le mama, o le masani lea o siama, e ola i le tau o sua o le tino ua ola ai.O le mafai ona "fufuluina" le pulupulu o le kolone ua faʻamatalaina e ala i le i ai o le esophagus glands na taua i luga, o loʻo i ai se galuega le lysing, o lona uiga, o le gaioiga o le gaioiga gaioiga i luga o 'au o le' au ma le fesoasoani o enzymes. Enzymes o complex complex protein vaega o ituaiga eseese, e mafai ai le talepeina manu poʻo vailaʻau fualaʻau, liua suamalie soluble (polysaccharides) i soluble (mono- ma disaccharides, ma isi). O glands (esophagus) o nematodes e tamaoaiga i enzymes, ma e maua ai le gafatia o le sasa e "solia" manu aano ma faaaoga e avea ma paoa mana. E ala i le moliina o le 'ie, o le anufe e mautinoa lava e faʻafesoʻotaʻi ma le toto o le' au, lea e maua ai e le gata o le taumafa o le namu, ae o lana vaega faʻaaoga foi o le okesene e fesoʻotaʻi ma hemoglobin o le mumu sela o le toto o le tagata.

Fig. 234. Trichocephalus trichiurus

Faʻafefea e se tagata ona aʻafia i le asini? Pe, e pei ona masani ai ona fai mai i le saienisi e uiga i siama anufe, po o helminths (o lea o le igoa o le faasaienisi - helminthology), e faʻafefea ona osofaʻia le totino o le tagata e se anufe ausia? E aliali mai o se tagata ua afaina i latou e ala i le taumafaina o vai, lea e maua ai na whipworm fuamoa. E tupu lea pe a oʻo le faʻasolo i le vai. I totonu o le vai, aemaise i le mafanafana, fuamoa tupu i le tasi po o le afa masina. I totonu o le atigi fuamoa, pe a uma le vaitaimi lea, larva mafai ona ola i totonu o le fuamoa atigi mo masina. A maeʻa ona ave e le tagata le sipai vai e iai fuamoa o le namu, e sau mai le manulele feololo (ova) mai fuamoa i totonu o le tino o le tagata, e tupu aʻe ia avea ma tagata matua pe a taunuʻu i o latou tulaga masani, i lona uiga, i totonu o le manava tele. I le taimi lava e tasi, latou te "suʻiina" le mucosa i totonu.

O le tutuliina o le whipworm e le o se mea faigofie le galuega ona "flushes" le mucous membrane ma taofiofi ma le malosi lona nofoaga. O tagata ua faatonuina o latou togafitiga faʻapitoa; manuia e mafaufau e maua pe a fai o fuamoa i lenei namu na taofia le tafe i totonu o le paʻu. Ole Whipworm e mafai ona avea ma mafuaʻaga o faʻaletonu ole mafaufau, anemia, popole neʻi.

Leisi sui o le aiga Trichocephalidae e sili atu le lamatia - trichinella (Trichinella trichinella), e masani ona taʻua "trichina." Ua ausia e lenei nematode tulaga maualuga tele. O se faigofie ma vave le taamilosaga o atumotu atiaʻe mafai ona faʻaalia e le fua faatatau: "'auʻaunaga talimalo - vai - totino okeni." Ua leiloa e Trichinella le mulimulitaʻi i lea polokalame; e le o le tulaga o lona atinaʻe na te ulufale ai i totonu o le siosiomaga (eleele, vai, etc.)

O se tagata ua afaina i Trichinella, o se tulafono, o se mea na tupu, ona o le 'ai le le lava kuka ma kuka puaa aano o manu ua aafia ai i lenei namu. Aʻo le a le uiga o lenei manatu - "lava" pe "le lava" pamu falai pe falai? Afai o se fasi puaa mago le pipi falai pe falai pe o se ham ua ulaula, ona mafai lea ona “kuka”, ma o le helminthologist taʻu mai ia i tatou o se “saunia” ham po o se vaega tele o aano o manu, pe afai o aofia ai trichinella, avea ma mafuaʻaga leaga o faʻamaʻi o tagata - se maʻi ua taʻua o trichinosis.

Trichinella e nofo i le maso o le puaa (ma i le "kulimi" sauni ham!) I kapisi kapisi. Afai e 'ai e se tagata se vaega o aano o manu ma le trichinella ua tapunia, ona i ai lea i le manava o lona maso alafua o le povi aano e malepe i lalo o le aafiaga o le sua o le gastric, ma i le taimi lava e tasi, o le calcareous capsule faʻamavae i lalo o le aafiaga o le hydrochloric acid o lo oi ai. Trichinella tatala mai i totonu o le pusa e tui i totonu o le peʻa o le laʻititi laʻititi ma vave ona ausia se tulaga matua. Naʻo le 48 itula talu ona faʻaulufaleina atu i totonu o le totini gaogao, o faʻamalosia o tane, i itupa o loʻo tutupu ai fuamoa ma le laʻititi o le Trichinella. O le fanau a le tasi fafine e masani ona oʻo i le lua afe. O le talavou trichinella na aliaʻe mai le itupa o le fafine ma ulufale faʻatonu i totonu o le sela i totonu o le tino, i le mea sa i ai ia fafine.Meli siama - talavou Trichinella - o lenei ua pa'ū i totonu o le limfatikula vaʻai o puipui o le laititi laʻititi o se tagata ona o ai lea i lona toto. O le vaitaimi pe a tele tisaina o Trichinella larva tui i totonu o le puipui o totonu o se tagata e mamao mai le leai se uiga ia te ia. I lenei vaitau, lea e masani ona alualu i luma vave, o le tagata e oso i luga o le vevela, fulafula o mata ma aemaise lava le laumata atiaʻe, fesuiaiga toto toto, ma isi. Afai o loʻo i ai le tele o trichinella, o lenei vaitaimi mafai ona afaina. Faapea e le tupu lea mea - ua ola le tamaloa. Peitai, na mamao ese mai le faamaʻi. Trichinella larva ulufale mai i le toto toto, o se tulafono, i totonu o le sili ona malosi galue maso ma nofo ai iinei. Lenei vaitaimi o faʻasolo i totonu o maso mafai foi ona o faatasi ma le tiga o mea leaga - maso tiga, o nisi taimi le tumau le pipili o vaega eseese maso, ma isi. Ona mou ese lea o le faʻamaʻi. Ae o le tagata mo le tele o tausaga e tumau pea lava le moli a Trichinella. I le uaua o loʻo sapasapaia, o loʻo atiaʻe le gaʻo a. O nei puipui trichinella i maso tagata e masani lava ona malaia i le oti.

Fig. 235. Trichinella i maso puaa

I le vaega o maso o puaa ua aafia i le trichinella pe a 'ai isumu, o le tutusa lava auala o le atinaʻeina o le trichinella e pei ona tupu i le aano o le tagata, ae o le faaiʻuga "taunuuga" o le trichinella i puaa maso e ese. O le tagata e kuka ma 'ai puaa. O le mea lea, o le puaa o le autu autu lea o faʻamaʻi tagata. trichinosis.

Faʻafefea? Faʻafefea ona puipuia oe lava mai faʻamaʻi ile trichinosis?

Rats ua aafia i le 'aina o le trichinosis puaa, puaa maʻi i le trichinosis e ala i le' ai o isumu. O le mea lea, o le taua faʻasaga i isumu, o lo latou matua taua o faʻaleagaina i puaa faʻatoʻaga o se tasi lea o taua taua aneti-trichinosis faiga. Ose tagata o loʻo puipuia mai le trichinosis e le tulafono, e tusa faʻapea e leai se paʻu puaʻa faʻatagaina ona faʻatau atu seʻia oʻo ina suʻesuʻe mo le trichinosis. I maketi ma faleoloa latou te faʻatauina ham ma pork meatʻo faʻataʻitaʻiina mo trichinosis. O le mea lea, o le faʻatauina atu o puaa tatau ona faia na o le ofisa o fefaʻatauaiga ma maketi o loʻo faʻatautaia e le fomaʻi. Uma puaa alu mo fasia e tatau ona faia se fomai suesuega faafomai.

Mo le zoologist, Trichinella o loʻo tumau pea o se mea e sili ona manaia faʻanatura mea - o se faʻataʻitaʻiga o le mamao-faʻapitoa faʻapitoa i le itu o le atinaʻeina o le parasitism. Trichinella, e tasi i le tagata, o ia i tulaga uma o lona atinaʻe i lona tino, ma mo lo latou alualu i luma - mai le mailei i le tagata matua tulaga ma e oo lava i le fuamoa (mai le fafine na atiaeina i totonu o le tino puipui) agai atu i le tulaga o le tagata matua - atonu e le alu i totonu o le siosiomaga i fafo. Lea ua faʻaalia ai se mamao talafeagai fesuiaiga i parasitism.

Vaega faʻavae o Secernentea

E le o le naʻo se mea na ou masani ai vasega faʻavae tatou te amata faʻalua. Atenofoa - leai se totogi o le sami - masani nematodes. Vaega laiti o Presenters aofia ai tele vaega o nematodes, o le faʻalapotopotoga o ia o le faʻamau o faʻapitoa.

Totonu chromadorid poloaigaua ofi i totonu o vai fou ma faʻasolosolo eleele aiga agalelei (Plectidae), o latou sui na ulufale atu i le saprobiotic foci, i le mea na maua ai e le plegids se tapolo-fai "semi-uma oloa" - o se taugofie punaoa o latou taumafa. O anafea na faia aiga agalelei, ua le iloa, talu ai o le mea moni o le nematodes "na le tuua" soʻo se paleontological pepa. Ae i soʻo se mea, e tatau na latou tulaʻi mai pe a oʻo i le tino meaola ma pe a amata ona faʻaputuputu mea totino i le eleele. O le mea moni o se faiga sili anamua lenei. I le avea ai o se aoga iloga i le Soviet. V. I. Vernadsky (1926), "o le tele o lo tatou suʻesuʻe i le vailaʻau o le mea ola, o le tele foi lea o lo tatou mautinoa e leai ni tulaga o loʻo tutoʻatasi ai mai le ola. Ma o lea," o le tala lea a Acad. Vernadsky, atoa geological talafaasolopito. "Matou te iloa e uiga i taimi na faaali mai ai maso i luga o le Lalolagi, ma aemaise sili atu lalo, hyphomycetes. Masalo na latou faʻaalia i le vaitaimi Carboniferous. O siama na faʻaali mai muamua. Ae o le saprobiotic foci na mafua mai i le pala o laʻau na aliali mai i le eleele tusa lava pe o le laufanua lauolaola laʻau o le Carboniferous vaitaimi atiaʻe. E faʻapea lava i le taimi lea, i le vaʻai atu i luga, o le faʻavaeina o le aiga o plectids i ona foliga faʻaonapo nei amata, i lona uiga, i foliga o fesuiaiga i meaʻai ona o le vaevaeina o oloa o polotini ma solubes Sugar o loʻo i ai i saprobiotic foci. I faatanoa vai, o le faiga na mafai ona tupu muamua.

Na matou manatuaina iinei le aiga Plectidae ona o le saienisi faaonapo nei ua faʻatuina mea tutusa i le va Plectidae i le tasi itu, ma foliga aiga Rhabditidae - i le isi itu. O le tului i lenei mataupu e fesoʻotaʻi ma aiga E le auai Rhabditidae i le subclass Adenophorea, ma sa ma faailoa atu i ai le tagata faitau i luga, ae i le isi laloʻaiga vasega o nematodes - Faʻailoga. Lea la ua iloa mai o ia lua aiga - Plectidae ma Rhabditidae - fusia faʻatasi uma lua igoa subclass o nematodes e ala i le kinship, ma ua faʻamaeʻa ai lo tatou malamalamaʻaga o le faʻatupuina o le vasega o nematodes.

Ae aiga Rhabditidae e matua fiafia lava ma e tusa lava pe o le evolusione mataupu o le atinaʻeina o le vasega o nematodes.

Fuatino. O le a le saprobiotic auala? Muamua lava, o se faʻamaʻi faigata faʻafitauli, o se faʻamaʻi faigata faʻasolosolo e fesoʻotaʻi ma le ola faʻataʻamilosaga o nitrogen, carbon ma minerale elemene. O le faʻataʻamilosaga o nei mea e mafua mai i le gaioiga a meaola, i le tasi itu, o le tuʻufaʻatasia o ituaiga meaola masani, o uiga o mea ola (porotini, karbohidrat, gaʻo, pektin, alava, ma isi), ma, i le isi itu, toe faafoi mea leaga o nei mea i le eleele o le faʻaiuga o le putrefactive pala o tisu o laʻau ma meaola. Synthetic faagasologa e masani lava fesoʻotaʻi ma faʻatamaʻaiga o le faʻaleagaina, pala, ma o nei mea uma e lua, o loʻo fesoʻotaʻi, itu o gaioiga faʻagaioia e masani lava i le eleele o se mea ola faʻasoesa. O le pala o meaola masani e tupu i le taimi o le pala o tino o meaola ma laʻau, ma avea ma faʻavae o mea mo le saprobic siosiomaga. I totonu o le palapala, o le saprobiotic medium e tupu i foliga o saprobiotic foci taʻitasi. Ile iʻuga ole vaitau o faʻatoʻaga e totoina, e masani ona matauina e se tasi ia faʻaputuga pe a maeʻa seleselega o faʻatoʻaga. O lea, i totonu o se beetroot fanua, aemaise lava pe a uma timuga, e mafai e se tasi ona maua o pupu pupu, ma faʻailoga saprobiotic pala faʻapitoa e vaʻaia manino i lalo o le lau o feagai ma le eleele. Afai e te ave se mataua o mea pala (mai se laupepa) ma suʻea i lalo o le microscope, e faigofie ona mafai ona e mautinoa o loʻo vaʻai tino e tasi o loʻo vaaia i lenei mataʻu, e aofia ai siama, fungi maualalo, protozoa ma le tele malosi malosi nematodes. O nei meaola uma e faapitoa i taimi uma, o lona uiga, latou te faʻavasega vaega e na o totonu o lenei putrefactive siosiomaga. O le mea lea, e masani na taʻua o saprophytic siama, saprophytic fungi, saprozoic nematodes, ma isi mea. O nei meaola uma e iai le sao i le lavelave o faʻafitauli o le pala o mea totino ma e avea ma mea e fai ai le saprobic siosiomaga. La latou gaioiga faʻamautinoaina le toe foʻi mai i le eleele o elemene e ala mai ai ola tisu o meaola ma laʻau. I le gagana o le biochemistry, o lenei lavelave faiga o le fausiaina ma le faʻaumatiaina ua faʻaalia i taamilosaga o elemene autu e aʻafia i le tuufaatasia ma le pala o mea faʻapipiʻi mea totino o loʻo i totonu o meaola ola ma faʻamautu tonu lava le faʻavae o le ola.

O le mea lea, o le saprobiotic siosiomaga o se faʻagaioiga o le pala o mea totino, ma i lenei pala, faʻapitoa mea ola fetuutuunai i le ola i le saprobiotic siosiomaga vaega ma e mautinoa lava e maua ai, muamua siama ma fungi.O nei meaola ninii faʻapitoa ai enzymes e faʻamautinoa le vaevaeina o totoga faʻapitoa - porotini, carbohydrates, fibre, ma isi - - i sili aoga vaega.

Ole uiga faʻapitoa ole saprobiotic siosiomaga o lona faʻaogaina. E iai pea i ana fesuiaʻiga ma fesuiaʻiga, o le fesoʻotaʻiga mulimuli o lona uiga o le mineralization o mea totino - le toe foʻi mai o isi tino ola i le eleele. Saprobiotic faʻafitauli e masani ona tupu i totonu o le palapala, ma meaola o loʻo ola ai, e aofia ai nematodes, lea e iʻu lava ina auai i nei lavelave faagasologa o le faʻataʻapeina o mea masani. O nei saprobiotic nematodes o aʻa o mea uma o le mains, o lenei atoa subclass.

Uma le vaega tele o saprobiotic nematodes auai aveese Rhabditida. E tele vaega 'eseʻese o loʻo i totonu o le' au - mai le saprobiotic e oʻo i ni siama faʻapitoa. I totonu o sui vasega faʻavae e tele o namu o manu, tagata ma laau - sili atu nai lo totonu lalo-vasega o adenophorea. O le mafuaʻaga mo lenei mea, i totonu o le subclass o le adenophorea, e leai se aiga e toʻatasi e sili ona fesoʻotaʻi ma le saprobiotic siosiomaga e pei o le aiga rhabditid. Moni, o le tagata faitau na faamasani i le aiga o plectids auai i le adenophorea. Ae o plectids o le punavai o le faʻatupuina o rhabditids, ae le o soʻo se adenophoreas.

O le muamua, sili ona iloga faʻailoga faʻailoga o sui aiga rhabditid (Rhabditidae) - laiti laʻasaga o foliga. O o latou tino umi e tusa ma 1 mm, ma e tele taimi e itiiti ifo. O le lona lua faʻailoga i fafo o nei saprobiotic nematodes o le spindle-foliga tino foliga foliga o latou: i le ulu ma le fusi, o le tino o rhabditids e masani lava ona vaapiapi, maitauina faʻateleina i le ogatotonu vaega. O le ulu, pei foi o se tulafono, e tauaveina le papillae tactile (papila), ae le o le malu o fulufulu pei o plectids Amphids, pe aufaʻafa lalatae masani ona i ai i luma o le ulu, i luga o laugutu. O le gutu tuugutu ei ai le foliga o se sikoa umi. I le loloto vaega o lenei ogāumu, "pharyngeal tubercles" o vaaia. I le vaapiapi vaega o le gutu tuugamau, taoto i le va o le "pharyngeal tubercles" o lo o agai atu i totonu, le tele o le aiga rhabditid ei ai tamai nifo e taʻua onkhs.

O le siliva toto gutu o rhabditides e lamolemole-puipui ma lautele lautele e faigofie ona misia le pulu o saprobiotic substrate, lea e masani ona foloina e rhabditides. A uma ona ui atu i le gutu, se vaega o taumafa ulufale atu i le mama o le esophagus. O ona pa e tino masoa ma masani ona ave ni mafiafia se lua, ua taʻua o matauila. Se tasi o latou lautelema le isi i tua. O le pou lapopoʻa, ua faʻamalosia ai maso ma se mea faʻapitoa i totonu o meaʻai, e tuʻimomomoina ai meaʻai na foloina. O le esophagus e sosoʻo lea i le ogatotonu totonu o lona tino e alu i totonu o le pito i tua. O le mea mulimuli e matala i fafo e ala i le pu, taʻoto, pei uma nematodes, i le itu i fafo o le tino, i le pito o le siusiu.

O itupa o fafine ua fa atulaga lelei. O ovaries uma (o nisi taimi e tasi) o loʻo iai le tele o siama o siama o le germinal - ovogoniona o ia mea o fuamoa e fausia. O i latou e i ai le tasi testis, o le uumi vas deferens, sosoʻo ai ma le auala e aʻafia ai le tafe i tua. O loʻo taʻoto ma faʻaumatia totoga totoga o le tane - spicules. O le sili ona ofoofogia o totoga o le tane e le masalomia o le siʻusiʻu apaau o faʻailoga. O le tasi o latou e taoto i le itu taumatau, ma le isi i le itu tauagavale, amata amata i luma o le fusi ma e masani ona oʻo i lona pito.

Fig. 236. Feusuaʻiga vaʻai o Rhabditis aberrans: 1 - ovary, 2 - fuamoa

O mea taua ia ole faʻatulagaina ole rhabditids, e masani ona faʻateleina ile tele ma le maʻai eseʻese i le silia ma le 240 ituaiga o lenei aiga. E le o se avanoa na tatou mafaufau i luga o se faʻamatalaga o le faʻatulagaina o rhabditids. O le galuega lea e tatau ona tatou foʻia o le taumafai lea e faʻamatala pe aisea na faʻatino ai faʻailoga o loʻo taua i luga.

E aliali mai o faʻailoga o loʻo lisiina e faigofie ma masani ona faʻamatalaina e le mea moni e matua fetaui lelei ma mea autu o le saprobic siosiomaga. Tasi le isi mea e tatau ona faʻaopopo i mea o loʻo faamatala mai i luga o le ala lea: o le saprobiotic medium, o se tulafono, e faʻatusa e le o ni vaega tele o le 'eleʻele, ae sili ai ona tele i le isi saprobiotic taulaʻi. Ua tofu laʻau o mea totino ma paʻu ua paʻu i le eleele, o laʻau taʻitasi, se fasi laʻau, ma isi, ua avea ma mafuaʻaga o le atinaʻeina o le tamaʻi saprobiotic. I totonu o le palapala, e ono, ma o le mea moni o loʻo tele naua, soofaatasi soofaʻatasi saprobiotic foci, ma i totonu o ia taʻitasi, i lalo o le faʻaiʻuga o siama ma fungi, o le saprobiotic faagasologa e tele lava ina atiaʻe. Lenei, i lenei tamai, o nisi taimi foci, masalo ni tamaʻi lava larva o rhabditids, ufiufi i se paʻu mafiafia, malolo i le eleele. O loʻo latou faʻatali mo le i ai o le saprobiotic taulaʻi. A o putrefactive, saprophytic siama amata a latou galuega faʻaleagaina ma a amata loa le faʻatulagaina ma le atiaʻeina o le saprobiotic taulai i le eleele, o lenei faʻaaogaina o se mea e unaia ai mo le atinaʻeina o larva rhabditid. Ua televave atinaʻe, rhabditids liua i fafine ma alii, ma amata ai se olaga vave, vave faʻavave ola.

Mai i se tulaga faʻapitoa mata, pe a tatou faʻaaogaina taʻutaʻuga taʻaloga, e mafai ona tatou fai mai o rabditids o ni mea moni sprinters, ae le o le lagona o le saoasaoa o gaioiga, ae i le itu o uiga uiga ese o le saoasaoa o atinae.

E i ai ituaiga mea e maua mai le rhabditids, o le taamilosaga atoa o atinaʻe taʻitoʻatasi o - lea mai se fuamoa i se tagata matua fafine lafumanu - alualu i luma i nai itula. Aso e tusa e 12 pe 24 itula e taatele. Afai o le tamai saprobiotic foci na tumau, fai mai, 20 aso, i le vaitau lea e oʻo atu i le 10-15 ituaiga rhabditids feosofi i totonu, lea e sui ai le tasi i le isi pe tusa o le 2-3 aso. O lenei vave suiga o ituaiga e matua ofoofogia. O le Siamani suʻesuʻe Reiter (1928) sa matauina se mamanu o fesuiaiga o ituaiga i se tasi o ana suesuega. I le aso lona tolu, e faitau afe tagata o Rhabditis inermis na i ai i le saprobiotic substrate, mai le tele o afe i le selau o Rhabditis elongata ma isi tolu ituaiga. Lua aso mulimuli ane, na maliu le muamua o nei ituaiga, o le isi tolu faʻateleina i le fia afe o kopi. Tolu aso mulimuli ane, na toe suia le ata ma o se tasi o ituaiga, lea e leʻi laititi lava numera, na faʻaalia i se aofaʻi tele. O le mea lea, e valu aso na lava mo le atinaʻeina i se tamaʻi mea na faʻataʻitaʻia "microcosm" o le tele o rhabditids, numera tele afe, e mafua mai i le faʻatapulaʻa numera o larva o loʻo i ai i le eleele eleele na faʻaaogaina mo le faʻataʻitaʻiga. Matamata i nei afe ma afe o rhabditids i lalo o se ufiufi, e mafai ona e vaʻaia o le tele o nei meaola laiti o loʻo i ai i se tulaga toetoe a le vaivai le gaoioi. Ma se lapoʻa lapoʻa faʻaaliga, e mafai ona vaʻaia e masani ona latou galulue ma le pulu ogatotonu o latou esophagus ma le "olopalaina" masini o le lona lua, cardiac, matauila ma foloina se tele o meaʻai o loʻo aofia ai ma nai vaega laiti o saprobios - saprobiotic detritus, siama ma siama fora. Faatasi ai ma le faʻateleina o se faʻatelega, matou te iloa ai, o kolone atoa o saprobiotic siama e nonofo i luga o le itu o rhabditide. E tele taimi e tumu ai i totonu, ma e masani ona e vaʻai i ai le pogisa o taumafa. Peitaʻi, o nei meaʻai o loʻo iai le tele o vai, o le tuʻufaʻatasia o oloa o le vaevaeina o polotini, suka ma isi vailaʻau o loʻo mimilo i totonu e maualalo, ma e tatau ona foloina malosi e rhabditides meaʻai ina ia mautinoa e le gata o latou taumafa, ae o le "sprinter" atinaʻe o fuamoa. Ae peitaʻio fafine uma, e le atoa le 1 mm le umi, na te foaʻiina lona ola, e fuaina i aso, e oʻo atu i le 250-300 fuamoa, o nei tamaʻitaʻi ma tamaʻi tamaʻi na tutupu i le 1-2 aso. Meaʻai e le paleni, e manaʻomia tele, ma o le mea lea, e tatau ona gaoioi i taimi uma le rhabditids ina ia i ai pea lenei meaai i luga o latou.O le mafuaaga lena rhabditids mimitiina meaai toetoe o taimi uma ma gaoioi e pei ona faʻaauau pea. Faatasi ai ma le faʻateteleina o se lapoʻa o le microscope, o le mataʻupu o le mataʻutia o loʻo vaʻaia - o mea uma lava e o loʻo tutupu, i gaioiga mai le tele o manu feololo. O loʻo vave ona fesuiaʻi meaʻai, faʻapipiʻi meaʻai, faʻamama o otaota, faʻaola vave o totoga ole germinal sela, "saosaoa" fua faatatau ole atinae, oti ma fanau fou. O le fafine rhabditid o loʻo faʻaauau pea. Tusa lava pe faʻataʻavaleina e le tamaloa, o loʻo saisai pea meaʻai ma, fememeaʻi ma pisi, agai i luma pe autafa i lalo o le ie puipui i le malamalama o ave o le microscope (po o le pogisa). O le mafuaaga lena na manaʻomia ai e le tane apaau bursal. Na te faʻatulagaina latou i le tino o le fafine ma faatino lana galuega taua uma i le tutusa tutusa o le gaioiga!

E pei ona e vaʻai, o le faʻalapotopotoga atoa o rhabditids ua faʻamalieina aiaiga o le saprobiotic siosiomaga. O lenei auala o loo sola ese, talu ai i totonu, i lalo o le faatosinaga a vaega eseese o saprobiotic siama, meaola mea pala ma mea masani o saprobios suia i aso uma. O lenei e faʻamatala mai ai le vave atinaʻeina o rhabditids. Ma ole mafuaaga lea e laʻititi ai - laiti laʻititi e faʻafaigofieina le faʻafitauli ole televave atinaʻe. Ole Rabditids e tatau ona 'ai mea uma i taimi uma, aua o meaai lelei, e tatau ona faaputuputu se tupulaga tele e maua ai le lumanaʻi, o lona uiga, o le ola o larva o loʻo tumau pea i le eleele i le faʻatalitali o le tulaʻi mai o le saprobiotic fou taulaʻi pe a toe amataina lenei suiga matagofie o augatupulaga. O le faʻalapotopotoga atoa o rhabditids i lalo o lenei manaʻoga o le saprobiotic siosiomaga.

E mafai e se tagata puʻea ona faia se ata ofoofogia, tusia lenei malosi le mafaamatalaina o le ola o le rhabditids ma a latou faʻalapotopotoga, fetuʻutuʻunaʻi uma i faʻamatalaga uma i le vave faʻavasega o le ola moni!

Nei o rhabditids. Usiusitai i le galu o le pala o mea totino, latou auai i le tele o le faiga o le toe faʻafoi le eleele i le nitrogen, carbon, sulfur ma isi mea elemene vailaau. I lalo o le "taʻitaʻiga" o le sili vailaʻau faalenatura - siama o le saprobiotic siosiomaga ma faatasi ai ma le fesoasoani a fungi lalo - tagata e ona ni enzymes malosi, saprobiotic rhabditides auai i le faiga o faʻaiʻuga mulimuli o mineralization o mea totino, toe faafoi i le eleele ma faapea ona avea ma se tasi o punavai o le tele o augatupulaga fou ituaiga o mea ola. Ma o mea ola oti, e ala i le pala, avea ma se laʻa i le ola fou.

Maeu le aulelei ma le faʻamoemoeina o le olaga i lenei fatufatu faʻamilosaga o vailaʻau!

I le taimi nei, e mafai ma le mautinoa ona manatu o le rhabditids na tupuga mai i aso anamua plectids. O le mea autu i le atinaʻeina o le rhabditids o le saprobiotic siosiomaga, lea rhabditids maua latou lava uiga o le faʻaiuga o se faʻaiuga o le filifiliga masani na maua e Charles Darwin (vaʻai C. Darwin, The Origin of Species poʻo K. A. Timiryazev, Charles Darwin ma ana aoaoga) le faʻamalieina atoatoa o tulaga o saprobios.

Rabditids faia se taua taua i le faʻatulagaina o se vaega o nematodes ma faʻamalosia ai se tagata e mafaufau mamafa.

Faailoga o nematodes i tagata

A o le mea moni, o faʻailoga o le nematodoses e le patino, o lona uiga, e tusa ai ma le faʻatusa ata, e le mafai ona iloa le i ai o le namu taamilomilo i le tino o le tagata. Gata i lea, nematodoses masani ona tupu e aunoa ma ni faʻailoga mai fafo, lea e matua faigata ai togafitiga taimi.

Tagata nematode siama mafai ona mafua ai ni mea leaga eseese i le tino. O a mea o le "lapataiga faʻailoilo" i le faʻailoga o auga e mafai ona maitauina ma nematodoses:

• Vaitaimi faʻateleina le vevela o le tino. Tele taimi, o le vevela e subfebrile i le natura ma e le sili atu 38 tikeri. I nisi tulaga, o le fiva mafai ona oʻo atu i luga 39 tikeri, ae seasea ona matauina lea. O le siʻitia o le vevela o se ituaiga o "faʻailoga" e uiga i le faʻagaioiga o le tino o le puipuiga faʻanatura masani. Lona uiga, ua maeʻa ona puipuia lo tatou tino puipuia ma o loʻo taumafai malosi e tau ma le leaga o le soifua faʻaolaina,
• O le tiga o le ulu e ono mafua mai i le faaleagaina o neura o le faiai e le larva o le nematodes pe ono tupu mai foi ona o le oona,
• Mualo / puaʻa / sina niniva / leiloa le fiaʻai - o nei mea uma e mafua mai i le maualuga o le inuina o le tino. Nematodes i le faagasologa o latou ola faʻamatuʻu vailaʻau lea ua faʻavasegaina e le tino o lamatiaga,

• Ole foliga mai ole eseʻesega o le afaina o le faʻatinoina o le tino i mea oona e faʻasa mai i le namu. O loʻo gaosia faʻapitoa o immunoglobulins (antibodies) o le IgE vasega, e mulimuli ane saofaga i le faʻasaʻolotoina o histamine (o se faʻasalalauga o tali teteʻe) ma serotonin i totonu o le toto toto, lea e taua foi o le "hormone o le fiafia",
• Faafitauli mai le epidermis (eseese ituaiga o mageso, eczema, dermatitis, tupu vave matua o le paʻu, pigmentation, ma isi) o mafuaʻaga o le faʻamalosia o le faʻamalosia galuega o le paʻu, talu ai o le ate le mafai ona toe taulimaina toxins nana e nematodes,
• Faateleina le le fiafia o le mafaufau / le mafaufau / vaivai / vaivai masani / le masani lagona / faʻalavelaveina o le masani moe moe. O nei faʻailoga e aliali mai ona o le ita ona oona o le neura i le tuʻufaʻatasiga ma le le lava o taumafa,
• Faʻaititia (faʻamamaina) o le natura puipuiga puipuiga ma, o se taunuuga, o faʻamaʻi pipisi faʻateleina poʻo le faʻateleina o faʻamaʻi kronia. Ole faʻamalosia ole tino puipuia e aliali mai ile tuʻufaʻatasiga o se numera tele o namu ole tino ma le utiuti o meaʻai taua. I luga atu o lena, o le puipuiga puipuia o loʻo i ai pea i le taua ma le namu,

• Tiga ile manava. I nisi tulaga, o tiga e mafai ona tafe i le lumbar region po o isi vae (pei o le tauau po o le lima). Tiga o le manava o le mafuaʻaga o le faʻatamaʻiina e le parasematic nematodes o totoga totonu ma tisiki o le totini,
• Faateleina le olataga,
• Faʻafefeteina ma le faʻateleina o gas kasa / faʻatupuina o le iʻuga - o se mafuaʻaga o le faʻaleagaina o le gastrointestinal tract function ma le faʻasaʻolotoina e le roundworm parasites o mea patino e faʻaosofia ai le lotoifale faʻafitauli o gaioiga,
• Faafitauli faafitauli (manava tatā ma le manava manava). O le manava e ono tupu mai ile tele o nematodosis. I se isi faaupuga, e mafai ona tele naua taamilosaga o anufe e mafai ona pupuni le lumen o le kolone. Manava manava o le iʻuga o le le lelei o le faʻaogaina o meaʻai, le lava le faʻaaogaina o meaʻai, leaga fofo o faʻamaʻi,
• Anemia o se mafuaʻaga o le leai o se uʻamea i le tino, masani ona matauina i ascariasis,

• Faateleina tuinanau / mamafa - o se puipuiga puipuia o le tino i le le lava o mea taua o mea ma mea,
• E iai foi le vala o le pulupulu poo le toto i totonu o feces, ma le iai o loʻo tupu ai le au lapoʻa. Toto e aliali mai o se faʻaiuga o le microdamage i le pupula membrane mucous. Mucus o le iʻuga o le le lelei o le faʻamaʻi o le gastrointestinal tract, ae o nematodes i totonu o feces latou o mafuaʻaga mai o le tele a latou faʻaputuputu i totonu o laʻau,
• O tiga i musele ma sooga e mafai ona tupu ona o mafuaʻaga eseese. O se tasi o na mea o le faʻasolosolo o larva, aua i le taimi lava e tasi e mafai ona latou faʻaleagaina maso ma soʻoga,
• Faʻanoanoa pea i le tui, sili atu le leaga i le afiafi / po (o lenei faʻailoga e faapitoa lava mo le enterobiosis). Foliga mai o se taunuuga o le tuʻuina o fuamoa e se fafine. Ina ia faʻasaʻo ia fuamoa, e maua mai e fafine le pinworms i se mea faʻapipiʻi e oso ai le paʻu.

I nisi o tulaga, tiga i le fatafata vaega, faigata ona manava, manava puupuu, tale, ma sili atu e mafai ona matauina.

Metotia ma togafiti metotia

I le mauaina o faʻailoga e faʻailoa mai ai le ono iai o le anufe i le tino, e manaʻomia ona feutagai ma se fomaʻi faʻapitoa mo le faʻamaonia o le faʻamaʻi ma togafitiga talafeagai.

Fomai faatonuina vailaau ma fuafua le fua i luga ole mamafa o le gasegase. E masani lava, pe a aveina anthelmintic vailaʻau, oe manaʻomia le iloa le tui tonu.

E tele taimi, e faʻaaoga e okesene togafitiga e tau ai maʻi siama. Ole togafitiga e aofia ai le tuiina ole okesene mama i totonu ole vaega. O ni siama niniʻi oti ma lenei metotia o togafitiga ma alu i fafo ma otaota oloa.

Lautele faʻaaogaina ruminator sauniuniga mo nematodes - magnesium sulfate, glauber masima po o laʻau o loʻo i ai i latou fatuga (cassia acutifolia, rhubarb).

O le fofo anufe e masani ona suia i faʻatonuga masani i vailaʻau masani. E i ai le tele o laʻau e i ai anthelmintic meatotino. O i latou o vaega o meaʻai ma mea manogi.

Fuafua lelei faʻaoga Bogorodskaya vao, wormwood, tansy fugalaau.

Garlic ma aniani e faʻaaogaina tele e tau ai faʻataamilomilo nematodes. Ginger ei ai se anthelmintic meatotino - lona fou aʻa, tinctures ma le gaosi oloa.

Vaega o rhabditids (Rhabditida)

Masini Rabditids, faʻafetauiina i le ola i se saprobiotic siosiomaga ma avea ma tagata auai i le taamilosaga o mea masani mea i lalo o le faʻamalosia malosi o saprophytic siama ma fungi, avea ma mafuaʻaga o le evolusione o le atoa vavaeina Rhabditida ma, faʻapea foi, vasega faʻavae (Faʻamaumauga) Malosiaga o ituaiga o aiga a rabditid i le saprobiotic siosiomaga ua uma ona taʻitaʻia sui o le aiga rhabditid i latou lava i le mauaina o uiga faʻapitoa lea na faʻafaigofie le fesuiaʻi mai i le ola e avea ma tagata nofoia i totoga o meaola, ae maise lava i o latou manava. Mafaufauga Acad. K. I. Skryabin (1946), o le ulufale o rhabditides i totonu o meaola o manu o le laʻasaga muamua lea i le atinaʻeina o zooparasitic concentrates, e matua talitonuina. O le tala manaia faasaienisi lea e iloa. Na nonofo lagomeli i le matafaga malu o le vai ma lefe le vai. Faatasi ai ma le vai, latou foloina ola rhabditides. Rabditids e le oti i totonu o le loto o le lagomeli. Nai lo lena, latou nonofo i ai ma na mafua ai le tulaga o le catarrhal pupuga i le pi. O lenei mataupu ma rhabditids sa auai ai sa faʻamauina i le K.I. Scriabin All-Union Scientific Research Institute of Helminthology. O Rabditids na amio i lea tulaga o le "fuafuaina" o ni siama manu. Iloa ma faʻamatala o ituaiga o rhabditides na maua i tagata ma na mafai ona i ai i lona totoga, ma aemaise ai lava i le kolone. O nisi rhabditids ua maua i feces tagata. E ui lava o nei pepa e leʻo "moni" siama, e foliga mai e mafai ona latou nofo ai i totonu o le tagata kolone mo sina taimi, ma, o le mea moni, faʻamatalaina e le mea moni o faʻafitauli e tupu i le kolone e foliga tutusa ma saprobiotic.

Totonu detachment rhabditidma o lea ua tatou masani ai, aemaise i le faʻataʻitaʻiga o aiga Rhabditidae, e iai vaega e tutusa ma tagata o lenei aiga.

Aiga Strongyloididae o loʻo fai ma sui o nematodes o ia hermaphrodites poʻo ituaiga o tamaʻitaʻi ua mafai ona taupou, poʻo parthenogenetic, toe gaosia. I totonu o lenei aiga, o se ituaiga e iloa i le atinaʻe taʻitoʻatasi e lua augatupulaga tuʻufaʻatasia - tasi saoloto-ola ma le isi siama. O le atinae taamilosaga e aofia uma augatupulaga. Tatou amata i se tasi o ia mea - parasitic.

I tagata, parthenogenetic fafine e mafai ona tupu o ni papaseti i le membrane mucous o le duodenum ma laʻititi laiti. Ole mea lea e taua ole usus, poʻo le strongyloid, o le nematode, e taua ole Stron gyloides stercoralis. E faʻamatalaina e laʻititi lapoʻa, o le esophagus manifinifi umi, faʻapea foʻi ma le iʻu o le conical. O le avanoa alualu i luma a fafine ua toe momoli mai, latalata i le tapu. I ovaries e lua, o fuamoa e fausia na atiaʻe parthenogenetically, i.e., e aunoa ma le auai o tane. O fuamoa nei e tu i fafo ma e lua ituaiga o ituaiga e mafai ona tupu mai ia latou. O nisi o na larva, totoe i le palapala, molt ona liliu lea i “fila” larva (ma se esophagus manifinifi).O larva nei ma vai inu pe o le paʻu e ulu atu i le tino o le tagata ma toe atinaʻeina i hermaphroditic tamaitai taʻitaʻia o se tulaga siama. O isi larva ma a rhabditoid esophagus atiaʻe e tusa ai ma le ituaiga o heterogony, i.e., tuʻuina atu i fafine ma alii o loʻo i totonu o le eleele, ina ua uma le faʻamalosia e le tama tane o fafine, faʻaofi loa larva, lea i lea tulaga ulufale mai foi i le tino o le tagata e ala i le gutu poʻo le paʻu. Na iu lava ina latou ati i luga le mukosa o le duodenum ma iʻa laiti. O lea, o lenei nematode e lua augatupulaga - parasitic ma leai se totogi. Le iai o se vaega o larva o le rhabditoid esophagus faʻaalia ai le vavalalata phylogenetic o Strongyloididae i rhabditids. Le auai o le lua augatupulaga - parasitic ma saoloto - faʻaalia foi le latalata i maua-ola-rhabditids. Strongyloididae o se tasi o muamua laasaga i le atinaʻega o siama i totonu vasega faʻavae.

Fig. 237. Strongyloides faʻamalosi

Aiga Oxyuridae o se mulimuli ane ma sili atu faʻapitoa tulaga i le atinaʻeina o faʻamaʻi. O se faʻataʻitaʻiga, mafaufau i le paiolo o le lautele namu siama o le tagata kolone ma cecum - Enterobius vermicularis. O lenei nematode ua taʻua o afāmoni, ua faasino lona tino i le siusiu. Ae peitaʻi, e i ai le tuga ose fulafula i luga o le pito i luma o le tino. O le gutu matala e tau atu i se vaapiapi stoma, ma pasi atu i le esophagus, ua faʻaogaina i se pulu. E lua ovaries i fafine ma tasi testis i tane. O le siʻusiʻu o fafine ua maeʻa mata. Pinworm afainaʻi faʻapitoa. O lenei nematode e mafua ai le ita ma le fulafula o le galu faʻataʻimata o le kolone, e taua foi, e iai le vaega taua i le atinaʻeina o fulafula o le apendiks o le cecum (apendisitis). I totonu o totonu o tagata, o lenei namu e le mafua ai le faʻaleagaina ogaoga (vagana ai, o le mea moni, appendicitis). E 'ai e Pinworm mea na i ai le kolone, ma, e foliga mai, o le siama flora o le kolone e tele sona sao i lona aoga. Aʻo le mea e iloa ai afai o le tagata e aʻafia i le pinworm o le a aveina ni papa se lua o biomycin i le taeao po o le afiafi mo le lua po o le tolu aso i le laina, ona oti lea o le pinworms. O le faiga o gaioiga, e foliga mai, o loʻo faʻafefeteina i le mea moni o biomycin e fesoasoani i le faʻaumatiaina o meaola o le kolone, ma e ono le maua ai ni meaʻai ma pinworms. O lenei suʻesuʻega ua faʻailoaina mai ai le taua o siama flora i pinworm taumafa. E tutusa lava aʻafiaga mafai ona maua pe a fai o siama e faʻaumatia e le biomycin i le putrefactive culture o le rhabditides. O lea la, o pinworms e moni, o se sili ona tulaga muamua i le atinaʻega o le parasitism, physiologically latalata i rhabditids. O le tele o faʻafitauli na aafia e se tagata mai le i ai o pinworms i ona totoga e le sili tele i faʻaletonu o le totini pei o nisi foliga o le pinworm biology. I le afiafi, e o atu fafine i le ivʻa o le tagata ma mafua ai le vevela i le perineum. I tamaiti, o le afaina lea e aofia ai le maʻila. E fuamoa fua o pinworms i lalo o fao, e alu ese mai le taliga o le tagata ma tuu fuamoa i lona paʻu. O fuamoa o le namu e tatau ona nofo ai mo sina taimi i le ea, talu ai o le okesene i le ea o se mea taua tele e faʻaosofia ai lo latou atinaʻe. Faatasi ai ma tamatamailima, o fuamoa e faigofie ona ulufale i le gutu o le pepe. Mai iinei, o fuamoa ma larva e ulu atu i totonu o totini ma, ina ua oʻo i le kolone, toe avea ma tagata matutua pinworms. I ia tulaga, faʻamaʻi pipisi e mafai ona umi se taimi umi, ma e le gata i tamaiti ae i tagata matutua foi. Ole pinworms e mafai ona afaina ile faʻafesoʻotaʻi ma se tagata e aʻafia i lenei nematode, pe a fai e te le usitaʻia tulafono o le tumama. O pinworm fuamoa e mafai ona alu i luga o tagata meaai lago, Noa ulaula a Prussia E mafai foʻi ona foloina i latou i le pefu pe a fai o fuamoa o le nematode i luga o le fola. Afai ua maua se faʻamaʻi, talanoa se fomaʻi.Talu ai o pinworms sosolo mai i le taliga i le afiafi, pe a o se tagata o le a alu e moe pe ua leva ona moe, ina ia aloese mai le toe faia e ia lava, e tatau ona ofuina ofuvae i le po e puipuia ai pinmorm fuamoa le pauu i luga o le laupepa. Ma i le taeao, e tatau ona ufiufi povi ma se uʻamea vevela e fasi ai fuamoa. O nei fua e tatau ona faʻaaogaina aʻo leʻi faia le togafitiga ma i le taimi o togafitiga, ma seʻia oʻo i le auiliiliga o le totoga o gaioiga mo fuamoa, e iloa ai ua le o toe.

Tagata feaveaʻi (Ascaris lumbricoides). O le isi maʻi o se tagata e sili atu le le fiafia ma ogaoga, o lona uiga, o loʻo fesoʻotaʻi ma faʻasaina o le manulele manu i lona usus. Le pinworm faatoa suesueina e oo atu i le 1 'afaʻau i le uumi (fafine). Ascaris o se nematode e ova tele tele: o le fafine e oʻo atu i le 20-40 cm le umi, ma le tane o le 15-25 cm ma le lautele o 6 ma 3 mm, faasologa. Lenei ua maeʻa ona tinoese, aemaise lava pe a faʻatusatusa i si tamaʻi rhabditids. O le gutu amata matauva i le siosiomaga e tolu "laugutu". I le pito o le muamua lona tolu o le tino mafolafola, o loʻo vaaia se "fusi". I le itu i fafo o lenei "fusi" o loʻo i ai se avanoa tau kenera fafine (i le fafine). O le fusi o se malamalama faʻaititia o le tino ma tautua o se lagolago mo le aliʻi i le taimi na faʻapipiʻi ai le fafine. O le tino mai le ulu i le ogatotonu faʻalautele ma toe paʻi agai i le siusiu. O le siʻusiʻu e puʻupuʻu, ma i tane o loʻo punou i le pito i tua. O le kutikeli e ufiufi le tino o ascaris e mamafa. O maso e malosi, ae o gaioiga toe tuai. O le fafine matala o loʻo faʻaali mai se esophagus puʻupuʻu, o loʻo i ai le totonugalemu o lona totini ma se pito puʻupuʻu o loʻo matala i fafo e le puʻe. Ae o le mea sili ona iloga i le faʻatulagaga o fafine feaveaʻi, o itupa na. O le tatalaina o le itupa o le fafine o loʻo i luga o le itu i fafo o le "fusi" e faʻataʻitaʻi i totonu o le fagu o le pu (vaʻai), lea e fesoʻotaʻi e lua uta - le taumatau ma le agavale. Na faasolosolo lava ona vaapiapi le pepe ma pasi atu i totonu o oviducts, ma i latou, i le isi itu, i ovarium umi ma manifinifi. Ascaris genital tubes oo i se umi umi, tele taimi sili atu i le umi o le tino. I fua-ola nematodes, o ovaries e le mafai ona oo atu i se umi ma e masani ona puʻupuʻu nai lo le aofaʻi atoa tino pe laʻitiiti sili atu i ai. Na tusia e le lauiloa Siamani zoologist Leuckart (1876) mea nei e faatatau i le umi o ascaris sexes tubes: "I le tasi fafine 280 mm taʻitasi, o taʻitasi feusuaʻiga paipa e maua i le 1500 mm, ma e lua na sili atu 11 taimi le umi nai lo le aofaʻi atoa tino." Lenei le faʻamalosia atinaʻe o le faʻaaogaina o masini o se faʻafetaui i le parasitic olaga, lea e fesoʻotaʻi ma le colossal fecundity o tagata lapoʻa. O tamaʻitaʻi taʻitasi i le ao e faʻasaʻolotoina le 200 afe fuamoa. O le uiga faʻaleaganuʻu o lenei matua "astronomical" faʻaola o lo o i luga o le ala o atinae - mai le siosiomaga fafo i le tino o tagata - e tele mea taua e mafua ai se vaega taua o le fanau i le oti, ma e na o le matua tele oa mafai ona "mautinoa" le faaauauina o le ola o le ituaiga.

Fig. 238. Pinworm (Enterobius vermicularis).

Ascaris paras parases i le tagata laititi laʻititi. Peitaʻi, o le fanau e le faʻatagaina e le iai o le fafine i le laʻau laʻau o le talimalo. O tane e fufuluina fuamoa, ae e le maua ai a latou atinaʻe, pei o le mea e tupu i mea ola fua. Ina ia mafai ona ulufale le fuamoa i le amataga laasaga o atinaʻe, e tatau ona oʻo i totonu o le siosiomaga i fafo atu, talu ai e manaʻomia le okesene. O loʻo i fafo atu o le siʻosiʻomaga, o fuamoa i totonu o le 9-13 aso, e oʻo atu i le tulaga o se sekone lona lua.

I le membrane telur, e maua ai e le larva le molt muamua. Ona aliaʻe ai lea o le atinaʻe ma le toe amataina pe a le ulufale se fuamoa ma se lua-instar larva i le tino o le tagata. E tatau ona foloina le fuamoa. O faʻamaʻi pipisi e tupu i le tutusa lava le auala e pei o le afaina i pinworms - i meaʻai, lima palapala, o se mea na mafua mai i fao fao, o fuamoa e mafai ona aumai i lele, poʻo lipo, pe mafua ile gaogao ma le le faʻamaloloina o meaʻai. A ascaris fuamoa e ulu atu i le gutu o le tagata ma o loʻo iai se lova lua-instar maua se faʻamalosi fou mo le atinaʻe.I totonu o le manava laʻititi o le tagata, larva e faʻasaʻoloto mai le fuamoa fuamoa ma mai le taimi nei amata la latou lavelave auala o isi atinae. Muamua lava, latou te tui i totonu le sela o le tamaʻi totini, ona - ai lea i totonu o alatoto.

Sei o tatou matauina i le pasia o tausaga talu ai na i ai ni masalosaloga i le faasaienisi tusitusiga e tusa pe o Ascaris ma ona aiga auai i secherents ma pe o tagata uma taamilomilo (faʻasologa Ascaridata) see atu i vaega adenophorea. Taoloto atenofoa- okesene-alofa ituaiga. E pei ona matou matauina, mo le zooparasitic adenophoreas, o le masani a o le "faʻavasega" aano e masani lava i se tele, ma faʻafesoʻotaʻi ai ma alatoto ma, o le mea lea, i le toto okesene. Masalo o le auala o lapoʻa lapoʻa e ala i tisini a tagata, e fesoʻotaʻi foi ma le toto toto o o tatou tino, e mafai ona mafaufauina o se mafuaʻaga o tala faʻasolopito faʻatasi ma le saʻoloto o adenophorea? Nei e leʻi foʻia atoatoa lenei mataupu.

I le toto, Ascaris larva ulufale atu i le ate, mai le ate i totonu o le fatu, tutusa ma le toto. Mai le taumatau o le fatu o le fatu, o nila e ulufale i totonu o māmā. I totonu o māmā, e vave ona malolo le kava i le kapilerala, e tele na mafua ai latou paʻu ma toto. I le lumanaʻi, o le ala o suiga e sui. Mai i kapilerari o le ponaivi, o nila e tui i le bronchi, o latou i totonu o le trakea, ma mai le trakea i totonu o le pharynx. O lenei o le ala i le esophagus ma mai iina i totonu o le manava (e ala i le manava) ua avanoa. Ole faaiuga lenei ole malaga umi. I totonu o le manava laʻitiiti, o Larva faʻamaeʻaina a latou atinaʻe ma liliu atu i tagata matutua fafine ma tane. Ua amata le taamilosaga fou.

Fig. 239. Tagata Ascaris (Ascaris lumbricoides): i le itu tauagavale o se fafine, i le itu taumatau o se tane, lalo o le fuamoa

Ae paga lea, o le lapoʻa o se tasi o mea e masani ai tagata ole siama. Faʻamaʻi pipisi ma lenei nematode mafai ona oʻo atu i ni faʻamanuiaga tetele. O le suʻesuʻeina o le taula mai le manava faatasi ai ma le manava o le gaʻo e le o se mea e le malie, o nisi taimi e taufaʻafefe. Ae o le mataupu e mamao ese mai le lagona masani o le le fiafia, po o le fefe, poʻo se popolega e oʻo i ai se tagata, ma e leai lava se mea e seasea o ni tamaiti. I le tele o tulaga, o le faʻamaʻi e mafua mai i le lapoʻa, aemaise lava pe a tele o loʻo i ai i totonu o le manava laʻitiiti, maua se uiga matuia ma le leaga lava mo le soifua maloloina o tagata ma ola. Taamilosaga masani e iai se uiga iloga o amioga - latou te faʻapea e faʻasolosolo atu i totonu vaiti vaʻaiga. E i ai tulaga lauiloa o le tuiina o lapotopoto i totonu o le au talatala o le ate. O isi taimi o namu afilifa i totonu o le manava, ona sosoo ai lea ma le faʻamaʻi o le pu, e oso atu i le faʻaʻi, ma mai i lea mea i luma atu o sinus ma nasal cavity. Ua taʻua soo foi tulaga o iai le toe ola mai ile siama. "O lenei," fai mai Dr. Brown, "faatatau i le mataupu lipotia e Albrecht, e tusa ma le afea afea aveesea mai le isu o se teine ​​sefulu tausaga. Mai le nasopharynx," faaauau Brown, "taamilomilo mafai ona ati Eustachian faagaau ma mai iina i le taliga ogatotonu." E sili atu le mataʻutia o tulaga o le tuʻuina i le lapopoa i le larynx ma le trakea, talu ai o nei tulaga e oʻo i le faʻafitauli o le soʻona faʻamoe e mafai. E mafai ona ofi i totonu o vaega o le urinary punavai. O faʻataʻitaʻiga o faʻauiga o puipui o le laʻititi laiti ma le sosolo atu i totonu o le tino, lea e aofia ai peritonitis, o lona uiga o le pupula o le peritoneum.

Mai mea ua taua muamua e manino lava o lenei nematode e le tatau ona faʻatagaina i totonu o le tagata faʻamama totoga. Ma afai o lapisi taamilosaga ulu i totonu o le manava o le tagata, e tatau ona vave faia ni auala e aveese ai, o lona uiga, ia faia se mea faapitoa deworming - aveeseina ma le aveeseina o lenei namu mai le tamaʻi manava laʻitiiti.

E sili atu foi, ia mautinoa e le mafai e le afa ona ulu atu i o tatou tino. Ole mea e sili ona taua e puipuia ai ole tausia mama o lima ma le tino, atoa ai ma moega ma ie moega, pe afai ua leva ona aafia le tagata, ina ia mafai ai ona aua neʻi toe faia se maʻi o le gasegase ile ascariasis. E taua tele o puipuiga puipuia ua faia e faatatau i le ono aafia i siama e ala i oloa.

E i ai tulaga iloa o ola Ascaris fuamoa i luga o le keke ma isi meaʻai meaai ma se susu susu. Tautala i ai, e le leaga tele i le faʻamafanafana o falaoa ae leʻi 'ai i luga o se kesi kesi. Aua neʻi 'ai fua meaʻai e leʻi fufuluina, pei o kapisi, letusolo, kukama piki, ma isi, talu ai o asikari fuamoa e mafai ona aumai i totonu o le eleele ma luga o ona luga.

Ina ia mafai ona faʻateʻaina le faʻamaʻi ma faʻamaʻi o le helminth, e aofia ai ma le ascariasis, e taua le tauina o le leaga o amioga a nisi tagata e o e mimilo o latou fao.

Ascaridosis e masani lava pe a fai o le taumafanafana e umi ma mafanafana, i vaitaimi pe a tele le susu i le eleele.

E oʻo i le lamatia o le taumafaina o fualaʻau a tagata i togalaʻau taʻitasi, aua o loʻo iai lava le masani a le faʻafaileleina o eleele i mea faʻapipiʻi a tagata. I nei tulaga, o Ascaris fuamoa afaina ai le eleele ma laʻau. O le faʻaaogaina o fualaʻau e leʻi fufuluina mai nofoaga faʻapitoa na matua tumu i aʻafiaga. E tatau ona tatou tuʻu i fafo mai le masani masani o le 'ai i luga o auala, i lalo o le auala, i totonu o le taʻavale taʻavale, ma isi. alveococcus.

O le mea lea, o le lesi auala o le olaga, o le iloa lelei o uiga o amioga ma aga o le fili autu o afilosi ma isi anufe siama.

Sui aiga ascaris e le gata i tagata. Latalata i le tagata puaa anufe fasia puaa, aʻo lapopoa solofanua solofanua (Parascaris equorum) o se taatele masani o se solofanua a le aiga. O nei pepa uma e talosaga iai le aiga Ascaridae. Latalata ia te ia aiga Ascaridiidae ma se ituaiga masani Ascaridia o loʻo i ai se tele tele o ituaiga o nematodes afaina ai le totoga o manulele, maise fanua. I le tamaoaiga o le atunuʻu, Ascaridia galli o se faʻailoga taua o moa. O lenei namaʻi e mataʻutia lava mo manu laiti.

O le lauiloa Soviet faʻapitoa i le lapoʻa A. A. Mozgovoy faʻailoa mai e "ascaridosis. E masani lava alualu i luma i foliga o le epizootics ma le tele o le tino." Ascaridosis o moa faʻaitiitia ai le gaosia fuamoa, moa, pe afai latou te le oti, leʻi tuai i le tuputupu ae. I le taua e faasaga i moa ascariasis, o le tuʻuina atu o manulele ma vitamini e faʻaopopoina ai le malosi o latou tino i osofaʻiga e taua tele. I se faʻaopopoga, e manaʻomia ni faʻapitoa faʻapitoa e puipuia ai lenei faʻamaʻi matautia. O faʻatoʻaga tausia le mama o moa: o lapisi e faʻamama faʻamama, o manu felelei mai fafaga faʻapitoa, e tatau ona faʻamamaina tagata inu i tausaga uma, o le faʻamaumauga atoa o le moa fale - tagata e inu, fafaga, ma nofoaga lava latou tuʻu faʻamama maeʻa, latou togafitia 3- 5% fofo o le carbolic acid, ma isi mea uma nei e manaʻomia e faatoilaloina le faamaʻi ma puipuia lona sosolo, lea e lamatia ai le tele o le leiloa i le numera o moa.

Malamalama malosi

O le nematode mai aiga Strongylid (Strongylidae) - Strongylus vulgaris. Nei e matua lapoʻa nematodes samasama, o tamaitai o lea e aapa le umi o 20-21 mm (tane - 14-16 mm). O le pito i luma o le stoma o loʻo amoina le "pale" o laupepa - fafo ma totonu. O le stoma e tele, goblet. Malaga ei ai se faʻailoga o le tolu-lobed bursa. Fafine o lenei lapoʻa nematode faʻamamaina fuamoa e ulu atu i le siosiomaga fafo faʻatasi ai ma faʻatoʻaga solofanua (faʻapea foʻi ma asini ma zebras). Larva o le uluaʻi tausaga ua maeʻa oso mai i fuamoa i le uluaʻi aso. Latou tuputupu ae vave: ua uma i le aso lona lua ona latou maua le muamua molt, avea ma larva o le lona lua tausaga. A maeʻa le vaiaso, ona sosoʻo lea, le mole lona lua, i le taimi na aulia ai le lova i lona tolu o tausaga. O nei larva, e le faʻasaʻolotoina latou lava mai o latou paʻu, avea ma tele teteʻe i tulaga i fafo atu ma i le taimi lava lea invasive, i lona uiga faʻamaʻi i manu. Solofanua, asini, ma zebras, foloina o na larva i le vai, ua aafia i le namu.I solofanua, o larva o lenei Strongilida parasitize i le pankreas, lea e mafua ai mala ogaoga, o lona mafuaʻaga e mafai ona mafua ai le oti o le manu. O le auala sili e puipuia solofanua mai lenei faʻamaʻi o le mama o fulufulu ma meaʻai, faʻatasi ai ma le timuga timuga taimi, o lona uiga, o le tutuli o le namu e se fomai faapitoa.

Fig. 240. Delofondia vulgaris

O le mataʻutia lava o le siʻosiʻomaga a tagata e i ai foʻi i le malosi malosi - duodenal crankhead (Ancylostoma duodenale). O le nematode e oʻo i le 8-18 mm lona umi ma ola i totonu o le manava laʻititi. Le igoa - krivogolovka - o loʻo faʻamatalaina e le mea moni o le gutu matala o lenei namu seʻi faʻaliliuina atu i le manava o le tino. O le lapoa lapoa o loʻo faʻaauʻupegaina i onkhs maʻi (nifo ninii) e aʻafia ai le galu faʻataʻimata o le laʻititi laititi o le tagata. Ole toto toto o se tasi lea o aʻafiaga o tamaʻi pulu i 'auga o tagata. Krivogolovka ua salalau i le tele o atunuu. I le USSR, ua lauiloa o ia i le 'au i Caucasus. O fafine matutua, faʻasaʻosaʻoina i totonu o le manava laʻititi o le tagata, toese fuamoa e paʻu faʻatasi ma le paʻu o se tagata. Larvae maua ai se rhabditoid esophagus. I le eleele, latou muamua taʻitaʻia se olaga o saprobionts pei rhabditids. Ona latou taofi ai lea o le saprobiotic taumafa ma liliu mai i totonu o le "strongyloid" larva, lea pe a uma molting e alu i totonu o le vaega lona tolu o le atinaeina. O larva faapena, i totonu o le eleele, avea invasive, o lona uiga, mafai ona ofi i totonu o le tino o le tagata. O le taimi sili ona taua i le paiolo o nei larva e tatau ona mafaufauina le mafai ona ofi atu i le toto toto a le tagata e ala i le paʻu (percutaneous osofaʻiga ala). O Larva o le ulu o le cranial ulu ulufale i le tagata venous system ma ulufale atu passive le taumatau atrium ma taumatau ventricle o le fatu. Mulimuli ane, e ala i le pulmonary artery, o larva e ulufale i totonu o le tagata mama. Hemoptysis e mafai ile nei vaitaimi. Mai le mama, nematodes ulufale i le pharynx ma mai iina i totonu o le manava o le tagata, aemaise lava i totonu o le duodenum, lea o le ulu o le cranial ulu atu i se tagata matua, tulaga matua ma amata ona nana fuamoa.

Fig. 241. O le ulu ole ulu e lua ole duodenal (Ancylostoma duodenale). O nifo lapopoʻa e vaʻaia i totonu o le ana.

E manino lava le i ai o le namu i le tino o le tagata e le tumau peʻa leai ni faʻaiuga. Ua faamatala mai e le polofesa E.N. Pavlovsky, "I le mātau anufe." E i ai taimi e feliuaʻi ai le tofo, ma latou te lagona le manaʻomia e 'aina le eleele (geophagy), e mafai ona faʻafesoʻotaʻi ma le pauna o le eleele i le tiga o le manava. " "E tupu lava," o le tala lea a le tusitala, "puaa o vai, lemu, poʻo le 'auga mataga. O le manava tata e sili atu nai lo le maʻi. Atonu e i ai le toto i totonu o le paʻu. E i ai na tupu soo le fiva ma le fiva e oʻo i le 38-39 ° С." Ile lumanaʻi, o mea e tutupu ile maʻi, vaivai, niniva, tātilā, faʻafuaseʻi le tata o fatu, faʻapena le manava e ono aliali mai. E le o aofia ai le oti.

E tatau ona manatua i le mafaufau, e ono mafai e faʻamaʻi pipisi, mo se faʻataʻitaʻiga, faʻafesoʻotaʻi o paʻu paʻu ma le eleele. O le mea lea, o le fesoʻotaʻiga o mātau (e pei ona taʻua ai le faʻamaʻi) ma le galuega o le 'eli, fai faʻatoaga, minerale, ma isi.

O le matuia o le faamaʻi e manaʻomia ai le tau faasaga i lenei mea mataʻutia o le namu ma togafitiga faʻapitoa i mataupu o faʻamaʻi. O le lautele o timorming i le itu o tagata o loʻo tu ai le mātau o le fesoʻotaʻiga sili ona taua i le taua faʻasaga i lenei namu.

Nitchat aiga (Filariata). Ole aiga lea e aofia ai le nematode, o lo tatou atunuʻu ua faʻaleagaina uma. Lenei o se tasi o sili ona iloga faʻataʻitaʻiga o le ono mafai ona atoa pe vaeluaina faʻaleagaina o faʻamaʻi nematodes e faʻavae i luga o le iloa saʻo o latou biology ma atinaʻe taʻamilosaga. O lona uiga o le namu e oʻo atu i le umi 120 cm ma le tino lautele o le 1.0-1.7 mm. E pei o le rishta, poo le Dracunculus medinensis.Lenei o se tasi o le sili ona lamatia tagata siama. O se tamaʻitaʻi matua matua paras parases i le limfa galu, lymph glands, ma subcutaneous tisu, tele i vae o le tagata. O le faʻamaʻi e amata i le mageso i nisi nofoaga o le paʻu, ma i nei nofoaga e lagona ai le faʻamaaaina. I se taimi mulimuli ane, atiaʻe se papala, mai le loloto lea, e ala i le solia ma le papala o le paʻu, se matasele o le rishta tino mafai ona agai. E ala i se papala, nematode faʻamaloloina vaega o larva. Mulimuli ane, fuafua i le nofoaga o le rishta, soofaatasi tiga mafai ona aliali mai. Le mafai ona maua se faʻamaʻi pipisi, fuafua, ma isi. E faʻapefea ona aʻafia se tagata i le rishta? Afai e pau le fuamoa o le rishta i le vai, o laʻau e oso mai mai ia latou. Peitai, o le mea lava e tasi e tupu ile eleele palapala. I totonu o le vai, o le larva e le ola umi, e tusa o le tolu aso. I lenei taimi, latou ulufale ile tino o se tamai copepod - o taamilosaga. E tele ituaiga o afa e iloa, ma o nei mea uma (Cyclops coronatus, C. quadricornis, C. oitonoides, C. vicinus, C. uljanini) e mafai ona avea ma 'au i totonu o le rishta larva. E foloina e afa e nei larva ma feaveai. Mai le manava cyclops, larva tui i totonu o le tino vaega o crustaceans. Lenei ua latou moli, faaauau le latou atinae mo 1 - 1.5 masina, ma, tumau pea i le tino o krustaceans, foliga foliga i microfilariae masani. Afai o se tagata, faʻatasi ai ma vai inu, e foloina se vailaʻau pipisi, o le siama ninii o le a sao atu i totonu o le subcutaneous moli, ona tupu ai lea o le faʻamaʻi lea e faʻaigoa i le igoa lautele o le namu dracunculiasis.

Rishta ua matua salalau. Ua lauiloa o ia i Iran, i Initia, i matafaga o le Sami Ulaula, i le talafatai o le Naila, i Asia ma Aferika. Ua leva ona iloa e le tagata se maʻi mafua mai i le rishta. O le lauiloa anatomist Galen (131-201 BC) ua uma ona faʻailoa mai se faʻamaʻi na mafua mai lenei namu. Rishta na lauiloa i tusitala Arapi ma tagata Iutaia anamua mai i le matafaga o le Sami Ulaula, oe na faaigoaina le fulufulu nematode umi "afi afi."

Pau le faʻamalologa i aso tuai, o le aveeseina o le rishta e ala i le faʻamamaina o se anufe umi i luga o se laau. O lenei metotia ua leva ona lauiloa mo se taimi umi.

I le USSR, o le dracunculiasis na aveʻesea ona o le faʻaaogaina o fuafuaga fuafuaina. Na latou faalagolago i le mea moni e faapea, latou muamua dewormed tagata uma ma dracunculiasis. I le maeʻa ai ma le matutua rishta i tagata, na latou aveina le afa. Mo lenei, faatanoa (fale) sa nafa ma sosoo alavai. O ave uma a le la na faatafunaina uma afa afa. Ona toe faʻaleleia lea o faatanoa (fale), o avanoa i le va o laʻasaga taʻitasi o fale na lolovaia i le sima, ma na fausia le faʻasoasoaina o le vai i le taulaga (Bukhara). Na matua faʻasaina i tagata ona inu le suavai mago mai vaituloto e aunoa ma se faʻamama. Ina ia faia lea mea, na fautuaina ai e inu vai mai i uaea, o lona isu na ufitia i se fufusi paʻu, ina ia le mafai ona foloina e le tagata ni afa na sao mai i vaitaele. O lea, na faia auala e puipuia mafai ai siama ma togafitiga togafitiga mo tagata mamai. O le unified seti o fua faatatau na faʻatino e le faigamalo a Soviet i luga o le faʻavae o faʻasaienisi faʻamaumauga na mafai ai ona aveʻesea dracunculiasis i totonu o le tatou atunuʻu. O se manuia tele o le Soviet science of parasitic worms - helminths, e iloa i lalo ole igoa lautele helminthology. O lenei faʻataʻitaʻiga e faʻaalia ai le taua tele o le saʻo o le suʻesuʻeina tonu o le atinaʻeina o helminths (parasitic worms). I luga o le saʻo suesuega faasaienisi o helminths ma o latou atinae, o le aʻoaʻoga o faatafunaga helminths - o lo latou faʻaseseina mai le ola ma le ola o Soviet tagata.

O le miti faapelepeleina lenei a le sili Soviet Soviet helminthologist acad. K. I. Scriabin.

Faʻaiuga. Ose mamoe e tale ae ole mago, mageso vale. I se taimi mulimuli ane, ua faʻateteleina le tale, ua faigata ma faigata. E amata mai i lea taimi ma lea taimi le gutu ma puisu o le mamoe, lanu efuefu-efuefu. I le iʻuga, e mate le meaola. O le mafuaaga o lenei maliu o se nematode ua iloa i le faasaienisi o le Dictyocaulus filaria. O le paepae tino o lenei nematode aapa 30-80 mm uumi i tane ma 50-112 mm i fafine ma le tino mafiafia o 0.35-0.59 mm.O tama tane e i ai le bursa.

Nematodes parasitize i le bronchi ma trachea o se mamoe, e masani lava i tele tele, mafua ai le faaleagaina o le mucous membranes ma i luga-o loo faamatala atu i fafo faaaliga o le faamai e taʻua dikyocauliasis.

I le bronchi ma se vaega i le trakea, o tagata matutua namu parasites fuamoa tele fuamoa. O fuamoa e faʻamamaina e le mamoe i le gutu. E fufuluina fuamoa i fafo atu o le siosiomaga i vaega, o larva sau mai o latou iinei. O le tele o fuamoa e ulu i totonu o mamoe. O iinei foi oso mai larva mai le fuamoa. Latou tuputupu ae, avea ma tele feaveaʻi ma, ina ua maua mai i totonu o le manu o se manu i le fanua, maua le aoga o laras invasive, i.e., mafai parasitic ola i le tino o se mamoe. Invasive larvae o le tele lamatiaga. O loʻo avea lea ma faʻamaʻi o le faʻamaʻi pipisi i le faʻamaʻi pepesi. O le taimi lava e amata ai larva, faatasi ai ma laufanua, ulufale atu i le gutu o le mamoe, o le toe atinaeina o le namu amata. I totonu o le mamoe, o le larva molt, lafoai le paʻu na totoe pe a uma le moli lona lua (muamua sa i le fuamoa), ona ulufale ai lea i totonu o le faʻamoe vaʻavaʻaia ipu. I luga o le moega o nei ipu, o Larva ulu atu i le fatu, ma mai iina i totonu o mama o le mamoe. O loʻo tiaʻi le toto gaʻo o māmā i totonu o le bronchi. O le iʻuga o faʻamaʻi e fuafua i le maualuga o osofaʻiga o mamoe. Afai e tele, o le maliu se manu o le masani faʻaiuga o le faʻamaʻi.

Dictiocauliasis o le sasa o le lafoina o mamoe, ma o lea o loo faia ai le finafinau finau faasaga i lenei faamaʻi o le mamoe, lea, i le faaopoopo atu i le faapitoa togafitiga o mamoe, le togafiti manu o le taua tele. I le faʻatumuina o larva o le diktiocaulus ua osofaʻia pe a maeʻa le 6-7 aso, ona tausia loa lea o mamoe i le fanua lenei mo le sili atu ma le lima aso, ona faʻasaina ai lea i se laʻau fou, lea na latou o ai e le sili atu ma le lima aso, mulimuli ane agai atu i nofoaga fou. O le mafuaʻaga o le fuafuaina o fegasoloaʻiga o mamoe, o mea nei e tupu: larva o le diktiocaulus atiaʻe i totoga o le mamoe, ma pe a latou oʻo atu i ai faʻatasi ma faʻaosiga o manu, latou oʻo atu i le invasive stage, ae latou te le maua le tagata e i ai, o lona uiga, o mamoe (ua uma ona latou agai i se mama mama) . Le "malae o le taua" - o le laufanua lafoaʻi - ua lafoaʻi e le mamoe i le taimi, ma toega o loʻo totoe o le dikiocaulus ua maliliu. E manino lava, o lenei tala malie e mafai na o tulaga o le tele o faʻatoʻaga a le tatou Tina ma o latou fanua lafulemu e tele.

O isi meaola, e aofia ai povi, ua mafatia foi i le dikyocaulosis, ae eseʻese ituaiga o gaioiga olaola i lenei mataupu.

Roundworm Faʻafefe System

O le Nematodes, pe faigofie lava, o taʻamilosaga, e le pei o latou aiga, e faʻaeʻe atu i le taliga. O le manava e ui atu i le tino atoa o le helminth, ma aveina o le foliga o se laina faʻaola. Meaʻai amata ulu atu i le faai (o le vaega muamua o le manava), lea e faʻaalia e le maso puipui.

O le meaʻai mo fasimoli o alga, siama, vaega o le faʻateʻa paʻu - faʻamoemoe i le nofoaga. O siama namu i le gutu na iai nifo faʻapitoa - kutikula. O mea nematodes faapena e fafaga i le totoa o laʻau, manu, ma tagata.

Masini manava

I le avea ai o se tulafono, manava i taʻamilosaga afuafua i le tino atoa, talu ai e leai se faʻamau o loʻo sapalai toto. Ole mea lea, e le manaʻomia le okesene e feʻaveaʻi i totoga uma. O le malosi na maua mai i taumafa ua faʻasaʻoloto mai le motusia o le glycogen, o se vailaʻau masani.

Neurological pepa nematode

E faigofie tele le sapalai o le tino, ae e faʻagaioia ma o se mama ninii periopharyngeal ma nisi lala o neula sosolo mai ai, faʻatasi ai ma mea e momoli ai. Lua o na mea: o le faiai ma le manava, ua i ai faʻasologa loloto ma pasi atu i le vaega hypodermal o vaega tutusa o le namu. Jumpers faafesootai le neura faaiuga i se tasi faiga.

O okeni o le paʻi ma vailaau malamalama e atiaʻe lelei. Ua le auai totoga o le nematodes.

Nematode Ola Taʻamilosaga

Taʻamilosaga i le taimi o loʻo i ai i lalo o le lima vaega o le atinaʻe: o le fa o le larva ma le tasi matua. O suiga uma e fesoʻotaʻi ma se suiga o le siʻosiʻomaga poʻo femalagaaʻiga mai le tasi 'auʻauna i le isi.

O meaola e mafai ona maua fua i lalo o le malosi o le fiaʻai e mafai ona aumai ai ni larva e taʻua o le Dauer larvae.

Biohelminths

Biohelminths o se ituaiga o namu e alualu i luma naʻo le i ai o tagata feololo, ma o le ituaiga o anufe o lenei lava ituaiga e manatu lava e laʻititi. A talafeagai vaʻaiga mo le atinaʻeina o biohelminths o subtropics ma tropics. E pule e le aiga Fil-lariodea ma o mafuaʻaga o faʻamaʻi - filariasis.

O lapisi autu o tagata, anthropoids ma isi mamalia. Ole biohelminths e feaveaʻi e le tele o toto-susu iniseti.

Nofoaga o tagata matutua tagata (philariae) o pefu i totonu, pe a larva (microfilariae) ulufale mai le lymph ma le toto. I le tino o le transmitter, o le namu e atiaʻe faapenei: pe a uma ona maʻina e le iniseti, alu le microfillaria i le manava, ona sosolo ai lea o le larva i totonu o le vaega o maso, lea e oʻo i le tulaga o osofaʻiga, ona alu lea i le proboscis. O le mea lea, e vave gaioi le iniseti ole sapalai faapea foi le mea e feaveaʻi ai.

Fillarians ulufale atu i le toto toto naʻo le taimi o le feaveaʻi gaioiga maualuga. I le itu o namu, o le afiafi lea ma le po. I le solofanua - taeao ma aoauli. A faʻaliliuina phyllariums e midges po o le tipiina midges, o latou oloa e le maua ai se taimi faʻapitoa, ma e faʻalagolago i naʻo le susu.

Le ituaiga autu o le roundworms

1. Wuchereria banctofti: i tagata ma manuki, e taulaʻi i toto toto ma alatoto. Taʻitaʻiina le faʻaputuga ole toto ma le limfe. E mafua ai foi le elephantiasis ma allergies. O le mea taua tele o se namu.
2. Malo o brugia: o tagata e ana le aiga mulimuli o tagata, ituaiga o manuki, ma le aiga pusi. Pathogenicity ma le totoʻa e tutusa Wuchereria banctofti. Sa tauaveina foi e namu.
3. Oncocerca volvulus: e feaveaʻi e ala i tuli, ma le tagata e feaveaʻi le helminth o se tagata. E faaputuputu i le tino i lalo o le paʻu o le ulu, fatafata, lima ma vae. Faʻamalosia le fausiaina o tiga tiga. O le mafaufau loloto i le vaega o totoga o faʻaaliga - e mafai ona mafua ai le tauaso.
4. Loa loa: o loʻo iai i lalo o le paʻu ma pulupulu i tagata ma manuki, o loʻo fusifusi ma tiga tele. Taʻuina e solofanua.
5. Tasi tagata: taulaʻi i le tino o le vaʻavaʻai, o tagata ia, i le vaega o gaʻo tui, o le gaʻoa o le manava ma lalo o le serous membranes. Taʻuina e ala i le faʻaaluina

E tatau foi ona taʻua le tele o ituaiga taamilosaga masani.

Tylenchidae sikoa

O le lalolagi o faʻamaʻi vaega o tagata e fananau mai i tagata ma meaola o manu e eseese ma aofia ai le tele o ituaiga o ituaiga o nematodes. Matou te le maua le avanoa iinei e faʻamalamalamaina atili ai nei fesoasoani. E tumau pea le faʻaauau pea i nisi o sui o le tulafono faʻatonutonu, ia fetuunai i faʻasusuʻaga i totoga o laʻau. Uma nei nematodes, ma aofaʻi numera o le 1000 ituaiga, i ai sikuea tylenchid (Tulenchidae).

Nofoaga Nematodes auai i le aiga Tylenchidae ma le ituaiga Ditylenchus. Sei o tatou mafaufau i le faʻamatalaga o le stem nematode e aʻafia ai le 'ula ma le aniani. Ole tatou filifiliga e filifilia ile tele o le faʻaleaga e mafua e lenei nematode faʻamama ai fualaʻau toto i faʻatoʻaga a le tatou atunuʻu. I fale teu oloa, o mea na leiloa e mafai ona oʻo atu i le 40-60% o pamu sa teu, le mea mulimuli e aʻafia i le onion stem nematode ma maliu ai ona o le putrefactive decay.

O le stem nematode o loʻo fesiligia o le Ditylenchus dipsaci. O lea ituaiga o loʻo i ai i le numera o polytypic, o se ituaiga o loʻo iai le tele o faʻalautele faʻaola, poʻo le malosi.O lea la, o le lapisi tamoʻe mafai ona fufuluina tulaga e le gata i aano o aniani ma le garlic, ae faapea foi i pi, sele, fatuina, fodder beets, mustard, seleri ma isi laʻau.

Faʻafefea e le ditylench 'ai? Muamua lava, mo ia, pei mo isi sui uma o le tylenchid poloaiga, o le fesuiaʻiga o le gutu tuugutu i totonu o se manifinifi manifinifi - o se sitaili, o se uiga. I Ditylenchus dipsaci, o le sitaili e maua ile 11 mm le umi. O le pito pito i luma o le sitaili sulu tipi ma sifiina faʻapena, e pei o se nila o se tui faafomai. I le pito i tua, o le sitaili o loʻo uuina tolu "ulu". Tolu musele fusi o loʻo faʻapipiʻi i nei "ulu", o isi itu o loʻo fesoʻotaʻi ma vaega ulu tolu tolu. O nei basal septa e fausia ai le pito i lalo o le sitaili o le ulu capsule, lea e aofia ai le pito i luma o le dithylench tino. Tolu fusi o sitaili maso foliga tolu tagata faʻatautaulea ei ai le mana afi afi ma mafai vave ona lafo le stylet e ala i se vaapiapi gutu matala mai O Ditylench o le a "puʻeina" ma lana sitaili, tuʻi i latou i le pu ninii i se atigi paʻepaʻe ma le manifinifi. Ae peitai, o le sitaili, e le gata e faʻaaogaina o se okapala o loʻo avea ma okapeti, ma o se okeni foʻi e gaʻo ai le Ditylench i totonu o le auala gaʻo. O nei mea uma tonu ma faʻagaioi masini o loʻo i ai microscopic itu. O le a le o se mea sese pe a tatou fai atu o muamua tatou o le sili ona lelei "teuteu" galuega o le natura! O le aʻupega a lea a le Ditylench ma soʻo se isi lava sui o le nematodes mai sikuea tylenchid . O le igoa o lenei iunite, Tylenchida, na tuufaatasia e le Igilisi nematologist Bastian ile 1865 i le tuʻufaʻatasia lua upu Eleni: tylos - saga ("ulu" o le sitaili) ma enchos - o le nila. O le lumen o le stylet e pasi atu i le lumen o le esophagus, lea i le amataga, o lona uiga, i tafatafa o le sitaili, e tutusa le lapoa e pei o le lumen o le sitaili.

O le esophagus ua vaevaeina i ni vaega se tolu: tino, fomaʻi (fomaʻi) ma matauila fatu. O le corpus, i le isi itu, e vaevaeina i le vaega i luma, po o le corpus, ma le tua - o le metacorpus, ua faalauteleina i le tele o tylenchids, e aofia ai ma onion dilenchus, i totonu o le pulu ogatotonu.

Ina ia malamalama i le uiga o le perforating (tui) galuega o le stylet, ia tatou mafaufau i le galuega a lenei matauila. Ole moli ole metacorpal e faʻaogaina i maso ma e mafai ona faʻatapaia fegasoloaʻi, o le mea moni, o le liliuina o le sitaili e le gata i le tuʻia, ae faʻapea foi ma le okesene. O le mea lea, o le sitaili o le tylenchid ei ai le taua o le tui-piʻi okeni ma i se tulaga faigata e mafai ona faʻatusatusa i le piercing-sucking meafaigaluega o nisi iniseti (aphids, namu, pulu, ma isi).

E ui i lea, o le sitaili e mafai ona faʻataunuʻu lana galuega pe afai ma le taimi e faʻatofu ai le pito i luga o se vai, ma e le gata i lea, i totonu o se suavai ma le maualalo o le viscosity. A leai, o lana galuega o le a faigata pe le mafai. O lona uiga, e le lava le faʻapipiʻi o le sitaili i totonu o se tele o le viscous mass pei o le plasma o le sela laʻau. E manaʻomia le faʻaumatia o lenei plasma. Ina ia faia lea, e tatau ona i ai sau masini e mafai ona fai lenei faʻatinoga. Ma o lona uiga e tatau ona liliu le sela sapota o le sela sela i oloa e mautu i le vai. Ole galuega lea e faia e le tolu glands o loʻo taʻoto i totonu o le tata fatu. E sili ona taua o le tili toto, lea i le ditylenchus ei ai le umi e alu atu ai e tafe atu i le lumenia o le esophagus i tua o le sitaili. Ole aveina ole pili e tafe mai i le alatoto, alu atu ile sitaili ma tuiina i totonu ole plasma o le sela toto. O le gaioiga o lenei faʻamalosi o le spinal gland e toetoe lava o taimi uma: e soloia pe suia mea elemene plasma o le sela laupepa ma mea uma o iai, ma aemaise mea o loʻo tupu ai le polotini ma polysaccharides (faʻatasi ma isi mea, tatou te le o talanoa ai iinei). Proteins ua vaevaeina i totonu faigofie, soluble mea, polisakarida ua liua i mono- ma disaccharides, foi solu i le vai. O lenei, i lona taua, o le faʻavae o le faʻagasologa o le asimilasi o faʻapitoa mea pei o polotini ma polisakarida.Aumaia i latou i mea faigofie ma sili atu vai-soluble liliu nei faigofie nei elemene i mea o le meaola meaola, e aofia ai meaola o lo tatou microscopic phytoparasitic nematodes, e mafai ona mitiia. O lenei mea e faʻaoga foi i isi vailaʻau o mea na tutupu mai, o le lalolagi o laʻau e matua mauʻoa - gaʻo, fiber, atigi pectin e "pipii faʻatasi" sela laʻau i totonu o se aano e tasi ma foliga, pei ona i ai, o se tapoleni o loʻo valevale ai lava le mamanu o le ola laau totoga. Ditylench ma isi tylenchids i tulaga eseese ma i tikeri eseese faʻaleagaina nei lavelave o faʻatulagaina totoga, aumai i latou e faigofie ma sili atu ona faʻamalosiʻau, aemaise lava i tino soluble.

Fig. 242. Onion-garlic ditylench (Ditylenchus dipsaci): 1 - sitaili, 2 - esofagus, 3 - matauila, 4 - esofagus - ovary, 10 - fuamoa, 11 - preuteral gland, 12 - anterior ma 13 - posterior uterus

O le a le faʻavae o lenei matagofie matagofie o tatou tamai "anufe"? Saienisi tuuina atu se tali lautele lautele i lenei fesili: mo lenei liua o le lavelave vaega o ola sela sela ma aano i le soluble ma digestable mea, enzymes faaalia e thylenechids mai le tolu esophagus glands aofia ai pe fesootai ma le esophagus ua sosola. Ole glands faʻamamaina suavai lafoai. O le nila sipela e foliga mai o le tau taua. O lana excreta, o loʻo iai enzymes, e tafe atu i le itu i lalo ole sitaili poʻo le lumaini o le vaega pito i luma ole metacorpal bulb. Mai iinei, o le faʻafefeteina faʻapipiʻi ulufale atu i le stylet cavity ma ulufale atu i totonu o le sela laʻau. Toeitiiti lava le taimi, o le lata mai o le vaega o le siama o le sela, togafitia ma se mataua o le enzymatic excretion, ua soloia ma toso i totonu o le lumen o le esophagus e le au susu o le metacorpal matauila. Ae peitai, o le sitaili lava "susu", aua e gaoioi pei o microcapillary ma faʻamalosiina teteʻe malosi. O le mea lea, i le mea moni, extracellular faʻamalosi tino e maua i le tylenchids. Faʻamalieina faʻamalosi, faʻamalosi ma. faʻamaligiina i fafo atu o le nematode, o se mataua o le faʻatagaina o loʻo tupu i totonu o le totino. Ma o nei phytoparasitic nematodes fafaga.

Onion Ditylench, poo le onion race (Ditylenchus dipsaci), e iai lona agavaa e 'ai sina ese. O lenei nematode e le faʻapipiʻi le sitaili i totonu o sela o le pulu. E naʻo le soli ai o le faamaoni o le 'ie ma se sitaili ma galue ma lona enzyme i luga o le pectin atigi o laʻau toto. O atigi e faʻateʻa ma o le pulu moli e uia le mea ua taʻua susu, o lona uiga, e pala i totonu o isi e leai se fesoʻotaʻiga sela. O mea o loʻo faʻasalalau e sosolo i fafo, i totonu o se palapala o loʻo iai le vai ma mea ai o loʻo faʻamamaina i totonu, ua aveese mai ile faʻasoasoaina mai sela. O lenei fofo fafaga foi le nematode. Maerasi mafai nematodes ia tui loloto ma loloto i le peʻa o le pulu ma faasolosolo ona faaumatia, fafaga i luga o oloa o le biochemical pala o mea ai meaʻai.

Ae peitai, o le nematode e le gata e 'ai, ae e amata foi ona maua fua. Mai fuamoa iinei, i lenei fefiloi auala, fanauina larva. E oʻo i le fuamoa o le muaʻi tausaga muamua. O mai i fafo o atigi atigipusa, latou femalagaaʻi ai i le siʻosiʻomaga o macerated onion tisu faʻatasi ai ma o latou tagata matutua aiga. Ina ua maeʻa ona faʻaauau i totonu o atigi atigi, ona avea ai lea ma niva-instar lena. Ona latou toe suia ai lea ma agaʻi atu i le lona tolu o tausaga. Mulimuli ane, o le lona tolu molt tupu ma le larva taunuu i le lona fa o tausaga. Ina ua maeʻa le lona fa moli, o nematodes liliu atu i foliga matutua. O nei atinae uma e tau ile 10-12 aso. E alu ese, i lea la, faʻatopetope vave, e ui lava e le mafaamatalaina telegese nai lo rhabditids. E televave tele le atinaʻeina, mai 250 fuamoa e foaʻi e le tasi tamaʻitaʻi i lona olaga, e tupu tele lana fanau. Lenei fanau uma - ma o se faʻailoga vaʻaia lea o le ditylenchus - e le tuʻua le pulu na amata ai le atinaʻe.I le isi itu, i ona aano laina laina o augatupulaga sosolo atiaʻe, ma talu ai o le ola ola o dithylench e tele (le itiiti ifo i le tausaga), tele nematodes faaputuputu i totonu o le matusila tisu i le taimi o lona nofo i le eleele ma i le teuina. Ma, i se tasi ufi o kalaka, 7186 kopi o ditylench na faitauina muamua!

Afai e te tipiina se moli aniani po o se fugalaau o le kaliki i ni fasi laiti ma faatofuina i se faʻasusu i le vai o le a latou taoto i luga o se uʻamea, ona e oʻo lava i se mata faigofie, pe sili atu foi, i lalo o le lua tioata faʻateleina, e mafai ona e vaʻaia se ata e taia i le taimi muamua na e vaʻai i ai. E afe ma afe o ditylenchas ua amata ona tu matutu i fafo o fasi oni po o le kalaka ina ua mavae ni nai minute, lemu lemu fufui i le ua o le faʻi. Ile curved, latou te o atu i totonu o se paʻu lapisi o loʻo faʻapipiʻi i luga o le faʻaʻi o faʻafiafia. Mai iina, i le faʻasalalauina o faʻapipiʻi lima, e mafai ona tuʻu eseina lenei faʻamalologa o nematodes i totonu o se auala suia. Matamata i le sauniuniga o nei nematodes i lalo o se tapuni o le a maua tatou le avanoa e faʻamasani ma le faʻapotopotoga o ditylench. Ua tatou vaʻaia uma lava foliga masani o lenei meaola niniʻi, o fafine o loʻo le atoa le 1 mm le umi: o le sitaili, o ona puipui, se fulufulu esophageal, se malosi malosi faʻataʻamilomilo i tua o le esophagus, itupa, spicules ma apaau bursal i le tane i le itulagi itulagi. I fafine, ua faʻaalia se okeni faʻapitoa i le oviduct muafale glande aofia ai ma laina e fa o lapisi sela. E talitonuina o lenei keleni faʻalilolilo excreta, e faʻaosofia ai le atinaʻeina o se tasi o le fuamoa. E ala i le i ai o lenei gland, e faigofie ona iloa le ditylench.

Le stem nematodes, pe ogatotonuauai foi i le pateta ditylench, tutusa lelei ma le muamua faamatalaina. Dietilench potato o se tasi o siama sili ona lamatia o pateta paters, mafua ai le tele o leiloa i le aiga.

Gall nematodes. Faatasi ai ma fomu tafea sili atu lamatiaga nematodes auai i le genus ua lauiloa gall nematodes - Meloidogyne. Fafine o nei nematodes ei ai le fulafula tino, o tane e sili atu ona mimiti. O le vaʻai ua vaʻai ma le uumi pito i tua o le tino fafine o loʻo tauaveina se tamai laupepa ulu ua faaauupegaina ma se sitaili. I le fulafula o tua o le tino o loʻo taoto tele lona tele ma lua lua uumi sela e maua ai le tele o fuamoa - sili atu i le afe mo le fafine o le lua-masina ola. Larva o gall nematodes, i luga o le tuua o fuamoa ulu, ulufale i le palapala ma tui i aʻa o le tele o ituaiga o laʻau. E masani lava, o larva ona ulu atu i le ivi lata i le pulou. Ua latou agaʻi atu i luma ona faʻapea lea, liliu le ulu i le pito o aa. E amata mai ile taimi nei, e le toe iai se feaveaʻi ole larva. E avea ai ma tagata le mafaufau, poo le palapala ni meaola. Atinaʻe amata, pasia o se faʻasologa o larva e fa ma le tasi tagata matua tulaga. A o tuputupu aʻe, o le lapoa o le tino o le larva e tupu ma e liliu i se fulafula fafine matua pe tane. O aliʻi e masani ona faʻaalia seasea ma tele lava i le faʻaletonu tulaga ola.

A o faagasolo pea atinae, i lalo o le aafiaga o mea (enzymes) o nematodes, loloto suiga i le fisiologis tulaga o sela elemene aa aa tupu tupu, ma e le gata i lea, o latou e latalata i le ulu pito o le atinaʻe larva. Sela e faateleina i le lapopoa ma leiloa lo latou agavaʻa e vaelua ai, e ui i le mea moni o le ogatotonu o ia sela e masani ona vaeluaina. O le mea lea, telefoni feʻaveaʻi tele tagata tinoʻese. I le tutusa, o loʻo i ai le alualu i luma o sela o loʻo siʻomia le nematode, ma le atinaʻeina o se maʻa lapoʻa, lea e faʻataʻamilosaga foliga ma iloa o le faʻili, o le mea lea o le igoa "gall nematodes." Gauls pei o beads togitogi aa na aʻafia i le gall nematode. Lenei e tatau ona talanoa e uiga i le isi itu o pili gaosia. O le mea moni o le pili ua fausia aʻo atiaʻe le fafine, ua tapunia i lana peʻa. O le Gall, pei ona i ai, o le pusa o le gall nematode, o lona "olo malosi", o lona puipuiga, le siosiomaga o loʻo nofo ai, atiaʻe ma foaʻi fanau.I le olaga o le fafine na aapa atu i se tulaga matua, o le taimi sili ona taua e sau - sauniuniga mo le faʻamavaeina o fuamoa. I lenei taimi, fibrous mass amata amata ona tu mai i fafo o le glands anal, lea e faʻaputuputu i vaega i luga o le pito i tua o le tino o le fafine. Fibrous mass faʻateleina o se taunuuga o faʻatosinaga faʻailoaina o ona vaega uma fou. Tusa o le 10 sekone uma, e faʻauʻuina mai ai se laʻititi fou ole fusi. Afai o le vaega atoa o le fafine tamaʻi mea tatala e ufitia i le fibrous mass, o fuamoa amata ona tu i fafo i totonu. I lenei auala, o se taga fuamoa e fausia, pe ooteka.

A oso mai larva mai fuamoa, atonu e ese lo latou tulaga. O se vaega o larva sili ona latalata i le pito i fafo atu o pili i totonu o le eleele ma afaina ai aʻa fou. O isi e nonofo ai lava ile pili, nofo ai pe latalata i ai. O le mea lea, o le palau ua faasolosolo faateleina. Tulai lotoa faigata, pe nofofua. Singalla mafai ona aapa tele lapoa, o nisi taimi e oʻo atu i le 2-3 cm le lautele. Mai ia galls, tele larva mafai ona iloga i se faʻasivili ma vai.

Fig. 243. Gall nematode: A - tolu fafine nematode namu (1) i le aʻa o lapisi o kukama, 2 - lapo a le sela, 3 - inti o lapoʻa sela. B - pito o le aʻa o le kukama O tamaʻi nematode e sosolo i aʻa papa

O le iʻuga o le Gauls e tutusa tutusa. Muamua latou paʻepaʻe, ma se laupepa luga. Mulimuli ane, o gaioiga e amata ia i latou. necrosis - o le tali atu a le laau i le i ai o namu i totonu o le root tissue. Ona faasolosolo malie lea o le pulu lanu enaena. Necrotic faagasologa i ai faʻatosina palapala putrefactive siama. A maeʻa ia siama ma le faagasologa o le pala e mafua mai ia i latou, saprobiotic rhabditides ua uma ona iloa tatou ulufale atu i le pala ua leaga. O se mea na tupu, ua faʻaleagaina uma le pili ma nofoaga o le aʻoga ua afaina. O le laau e faʻasauaina lava e le fua mai, pe oti atoa. I totonu o fale vevela, o se faʻaiuga o le toe gaosia o le gall nematodes, o se tele avega nematode fua, o le mea na tupu mai ai, i le tele o tulaga, o le faʻaumatiaina e oʻo atu i le 40-60% o fua o laʻau autu o nei faʻatoaga (kukama). O nei gall nematodes, e afaina ai le selau ma selau o ituaiga laʻau, e aofia ai meamata, togalaau, melon, fualaau aina, ma faʻatekinisi.

O le taua faasaga i nei nematodes e matua faigata ma taugata. E oʻo mai i le taimi nei, e leai se auala faʻatuatuaina o loʻo maua e faʻamautu ai le faʻaumatia o le gall nematodes, e ui lava sa i ai le manuia i le faʻaaogaina o vailaʻau aneti-nematode, lauiloa i lalo o le igoa lautele nematicides. E mafai ona latou faʻaititia tupe leiloa ma tuʻuina atu i le faʻatoʻaga maua ai se malologa, e ui lava ona tatau ona toe faʻaavanoaina le eleele ile faʻaogaina masani o vailaʻau, toe fai lenei mea "chemization" taugata faʻaleaga fanua faʻaluaina, o lona uiga, i le tele o vaitaimi tuputupu.

O le sili le fiafia o le amataga i lana faʻapotopotoga faʻalapotopotoga o eleele nematodes auai le aiga Cephalobidae. O latou pupula pupula e aofia ai mama lapopoa, e le seasea teuteuina i teuteu teuteu pupula. Peitaʻi, o loʻo vaʻai faʻapitoa i le faʻatulagaina o le ulu: ua faʻaauupegaina ma faʻapipiʻi lala, lea na taʻua o probol. Proboles fausia mea faigata masini, ma le fesoasoani o lea nematodes saeia ese aa pala otaota, lea e avea o se puna o meaai mo Cephalobidae. Tele o nei nematodes mafai ona ati i aʻa. O lea, manatu nisi saienitisi lenei vaega o nematodes o manu o lo o alu atu i le ala i le puleaina o meaola laupepa e faaaoga a latou auupega muamua.

Fig. 244. Sui o le eleele Cephalobidae: A - Acrobeles complexus, B - ulu o Acrobes ciliatus, C - ulu o Acrobeles ctenocephalus, D - ulu o Acrobeles ornatus. E lelei ona vaʻaia avanoa avanoa.

I le faʻaopopoga o le phytoparasitic nematodes o loʻo taʻua i luga, e tele isi ituaiga ua iloa e mafua tele faʻaleagaina mea tau faʻatoaga. Le suesueina o nei nematodes (tafea) o lo o galulue phytohelminthologists - sui o se talavou ma ua faʻavavevave atinae nei saienisi - phytohelminthology, pe phytonematologypei ona taʻua lenei faasaienisi i le tele o atunuu.

Faaiuga

E faigata ona tali le fesili lea e leai ni nematodes. Ia, e moni lava, latou te le i totonu o le vaipuna vevela. Peitai, i vai tino ma se vevela e tusa ma le 40 ° C, ua latou iloa. Nematodes ola i soʻo se siosiomaga o loʻo mafai ai le ola. O le a le o se vevesi e taʻua ai o le meaola namu atoa o le siosiomaga o nematodes. I totonu o le eleele, tusa ai ma le numera o nematodes, o le sili ona taʻutaʻua vaega o multicellular eleele meaola. O pito i lalo o sami ma sami e "faʻaluaina" ma nematodes. E leai ni manu feʻai ia tino o le nematodes e leʻi maua. Nematodes parasitize i namu. E mafai ona latou mauaina i vaega o cestodes. E le masalomia, o le a maofa se tasi i laau o le a leai se tasi nematode. Nematodes ma a latou fuamoa ua iloa e feaveaʻi e le ea e ala i le matagi. Latou i soo se mea. E leai se isi vaega o manu e mafai ona "mitamita" i se tulaga ofoofogia tele. O le matafaioi a nematodes i le natura e le masalomia o se lapoʻa tele. Mata e ese pe afai o loʻo vavalo uma le eleele ia latou, pe a fai o laʻau taʻitasi e ono fetaui ma i latou, pe a fai o loʻo avea ma ni siama o toetoe o meaola uma, pe a osofaʻia o tatou laau, pe a tuia i nofoaga uma? Lenei prevalence o nematodes o le sili ona manaia foliga o latou talaʻaga, o latou olaga.

Suesueina o mea lilo o le tulaga ese le manuia o nematodes - nei tele mea laiti manu - o se tasi o le taua faʻafitauli o nei ona po nei mea zoology ma le tamaoaiga atoa o le atunuʻu.

Ogaʻi faʻaoga

E faʻaputuputu lava le faʻaogaina o auala o lapopoa. Roundworms eseʻese mai flatworms e ala i le i ai o le tino. Latou vavaeeseina foi le hindgut.

E vaevaeina le faʻaogaina o mea i vaega e tolu: luma, ogatotonu ma tua. Meaʻai e mitiia e ala i le gutu, i totonu o le faʻa ma le esophagus. O le faʻaogaina o meaʻai na tupu i le ogatotonu vaega, ma a maeʻa ona faʻaaogaina o meaʻai, ua aveʻese mea na totoe.

O le faʻatautaia o meaʻai o loʻo faʻatautaia nei i le itu e tasi, na fesoasoani i le lelei o le faʻaogaina o meaʻai.

Faʻafefeteina o system of roundworms

Faatusatusaga o annelids ma roundworms, o latou tutusa ma eseʻesega

E le gata i lea, o taʻamilosaga e masani ona faʻaogaina ai le au faufautua mo le atiaʻe atoa Ole mama e le masani ai. Annelids e ese mai i taʻamilosaga anufe e ala i le i ai o le tapunia faʻataʻitaʻiga o faʻataʻitaʻiga, faʻatusalia mai e le manava ma le ivitū o vaʻa.

Faʻatusatusaga o anufe ma lapisi anufe, o latou tutusa ma eseʻesega

Soifua maloloina ma meaʻai ile taamilosaga

E fai si eseese o le nofoaga sa iai taamilomilo. Latou nonofo i le loloto o le sami, ola i vai fou, eleele, o nisi ituaiga ola i se faʻamaʻi auala, mafua ai faʻamaʻi ogaoga i tagata ma meaola.

O le meaʻai o le nematodes e faʻalagolago i le olaga masani, o isi e 'ai alga ma siama, o isi e fafaga le' auʻauna, ma o loʻo i ai meaola.

Taua i le natura ma le ola tagata

Roundworms o se tuʻufaʻatasia o vaega o taumafa filifili. O tagata e leai se ola o faʻaavanoaina siama, protozoa, ma latou ua avea ma meaʻai mo iʻa ma krustaceans.

O meaola e nonofo i le lalolagi e fafagaina le pala o meaola, faʻapea le auai i le faʻatulagaina o eleele.

Ole tele o nematodes e taitaia se maʻi ose olaga, ma afaina ai faʻatoaga. Taamilomilo, pinworms faʻaaogaina manu, iniseti, manulele e avea ma 'au autu poʻo le feololo. Avea le mafuaʻaga o faʻamaʻi matuia ma le oti o meaola.

E mafai ona feaveaʻi laʻau ma laau i le togafiti ma le afaina ai o fua. Nematodes ulufale i totonu o le aʻa ma faʻaosofia ai le oti o le rhizome, ma faʻalavelaveina ai le tuputupu ae o laʻau. Cereals ma fualaau faisua (aniani, pateta, saito nematodes) e sili ona masani ona aafia ai.

Nematodoses

O siama o tagata, o loʻo avea ma ituaiga taamilosaga, mafua ai nematodoses - ogaoga faʻamaʻi o le helminth. O faʻamaʻi autu o Ascarididae (ascariasis), Trichinella spiralis (trichinosis), Enterobius vermicularis (enterobiosis).

Taamilomilo faamamaʻi i le tamaʻi manava. E maua e fuamoa le tino o le tagata e ala i fufuluina o fualaʻau ma fua. O se Larva e alu aʻe mai ia i latou, e ulu atu i le pa o le manava, e ulufale atu i le toto ma ulufale atu i le papala. Ona sosolo lea o larva i le oropharynx ma toe foloina. A ulufale se larva i totonu o le totini, e tupu ai o se tagata matua ma e tau atu ai i le atinaʻeina o ascariasis.

Ausiua - siama 5-10mm i le lapoʻa. Ua nofo i totonu o le manava tele, o le tanoa afaina ai tamaiti. O fafine pinworms e sau mai le tui ma fuamoa iina. O loʻo aumai faatasi ma le ogaoga o le vevela. Le tamaititi togitogi nofoaga faʻaititia ma fuamoa paʻu i lalo o fao. O lea e ala i lima leaga fufuluina o loʻo i ai se toe faʻamaʻi.

E leai se mea leaga laititi o le namu trichinella. E sili atu ona taatele i faʻatoʻaga e faʻatupuina ai puaa. O aano o manu na afaina i le Trichinella o loʻo i ai ni faamai. A 'aʻai e se tagata taumafa ua afaina i siama, e ulu atu i totonu o le manava ma, i lalo o le faʻamalologa o le sua faʻaʻau, o le a soloia le atigi. O anufe ulufale i totonu o le manava laʻitiiti ma avea ma tagata matua i ni nai aso. E le gata i lea, ae amata ona tupu mai e le fafine larva e tufatufa i le tino atoa, ae mauaa i aa i maso striated.

Faʻafefeteina faiga

E faʻapena foʻi le faʻaavanoaina o le lapoʻa pei o le paipa i totonu. E amata mai le gutu tui, e pasi atu i le esophagus, sosoo ai ma le anterior, ogatotonu ma faʻaiʻu i le pito i tua, e matala i le pito i tua o le tino mai le manava itu. I le tele o faʻamaʻi faʻataʻitaʻiga, ua liua le totoga i totonu o le trophosome e aunoa ma le lumen. O le faʻaaliga tautala e faʻamamaʻi pe seasea faʻaliliu i le pito i tua poʻo le pito i tua. O le gutu e siomia e laugutu ma oʻo atu i totonu o le musele faʻaʻi. O le pharynx ei ai le trihedral lumen, e faʻalauteleina ma faʻasolosolo le lapisi o musele fibre, ma e faʻaaogaina e mimiti ai meaʻai. O loʻo i ai se fausaga faigata ma i le tele o vaega o ulaula ma faʻamaʻi nematodes o loʻo tauaveina le tele o auupega. O le pharynx e tatalaina i totonu o le totini ogatotonu o le endodermal tupuaga. E faʻamutaina le faʻaogaina o meaʻai i le faʻaipoipoga i tua, o loʻo matala i fafine ma le talutalu, faʻapea foi ma tane i le tatalaina o le cloaca. Nematodes fafaga tele i siama, alga, ma detritus, i totonu o latou e iai predators, tele o latou o le namu o manu, fungi, ma laʻau.

Polokalame faʻaoga

E iai le manatu, o totoga autu o le faʻamaʻi o nematodes o le unicellular (po o le tele lava o le lua- po multiselular) kelenese serviks, po o le kanesa intracellular tua (renets), ma tele pseudo-cellocyte sela. O Renetta e tele lona tino ma e i ai le sua e alu i fafo, e alu atu i fafo ma le pu e faʻamalosia. Pseudo-sela sela e leai ni vailaʻau - latou te faʻamamaina ma faʻaaogaina oloa metabolic. E le gata i lea, o le amonia e mafai ona faʻasaʻolotoina mai le tino o nematodes e ala ile faʻasoesa e ala ile puipui ole tino.

Polokalame toe fanau

Le tele o nematodes ei ai se eseʻesega feusuaʻi dimorphism ma dioecious, ae hermaphrodites ua lauiloa foi. Nematodes taoto fuamoa, itiiti lava viviparous. Mai fuamoa fuamoa, larva fofoa. O lenei e tupu i le siosiomaga i fafo atu e oʻo i le itupa o le fafine (fuamoa-gaosia). I tane, o le pito pito i tua o le tino o loʻo punou i le itu i tua ma o loʻo i ai se mea faigata. O le matafaioi o le faʻatumauina o fafine i le taimi o faʻafetauia e faia e le tele o faʻaopopo totoga ma (i rhabditid nematodes) bursa. O le sperm e faʻaogaina faʻaogaina spicules e faʻalautele mai le faʻaaliga tatala. O totoga totoga o loʻo i totonu i le vaega muamua e faʻafafaʻalua ma maua se faʻasologa tubular. O fafine e i ai le tasi pe faʻalua seti o ovaries, oviducts ma uterus, o le measina e na o le pau lea o le tasi. E i ai i tane le tasi poo le lua testes ma le vas deferens ma se uaea e le faʻaipoipoina. O le nematode sperm e i ai le tele o ituaiga fausaga, leai le flagella ma i ai le amoeboid (ae le o le actin) motility.

Atinaʻe taamilosaga

Atinae e tupu e aunoa ma metamorphosis. Ile tulaga masani lava, e iai 4 talavou faʻamalosi tino ma le tasi tagata matua i le pule a le ola. Ole suiga ile va ole laʻasaga e faia ile gaioiga o soʻotaga, ole aofaʻi o tulaga e leai se totogi e mafai ona faʻaititia. I rhabditid nematodes, o mea e taʻua. Ole tulaga ole Dauer ole fesuiaʻiga ole tulaga tolu ole au talavou e faʻatulaga se mea e toe faʻaleleia ai le tino ma lagona faigata ile siosiomaga.

Taxonomy ma lafoga

O le faaili na muamua faailoaina e Karl Asmund Rudolfi i le 1808 i lalo o le igoa Nematoidea (dr. Eleni νῆμα, kenera. νήματος - "filo" ma εἶδoς - "vaʻaiga"). O le kulupu na faʻavasegaina mulimuli ane o se aiga. Nematodes Burmistrom i le 1837 ma faʻafefea le poloaʻiga Nematoda K. M. Dising i le 1861.

O le lafogaonomonomic tulaga ma faʻatulagaina tulaga o nisi vaega o nematodes (vasega, vaega faʻavae, poloaiga) o loʻo talanoaina. Mo se faʻataʻitaʻiga, e tusa ai ma nisi vasega tuai, o le vasega pito i tele o Chromadorea na faia i se vaiti vaʻai (aunoa ma Ascaridida, Spirurida, Tylenchida) ma aofia ai i le tulaga o le faʻatonuga Chromadorida Chitwood, 1933 i le soʻofaʻatasi paraphyletic subclass o nematodes Atenofoapo o le aphasmidia (Adenophorea, Aphasmidia Chitwood et Chitwood, 1933). O le vaevaeina o nematodes i totonu o lua subclass mo le taimi muamua i le 1930s faʻamaoniaina e B. Chitwood (Chitwood B., 1933, 1937). Ae ui i lea, o le igoa na ia fuafuaina Phasmidia Chitwood et Chitwood, 1933 ua uma ona avea e le igoa matua tutusa o se tasi o le iniseti poloaiga. I le tele o galuega o le XX seneturi, nematodologists faʻaaoga igoa nei o subclasses:

• Subclass Adenophorea Linstow, 1905 (po o Aphasmidia Chitwood et Chitwood, 1933) ma poloaiga Chromadorida (mulimuli ane vaevaeina i poloaiga Araeolaimida, Desmodorida, Desmoscolecida, Monhysterida) ma Enoplida (Dorylaimida, Mermithida, Muspiceal, Trichida)
• Subclass Secernentea Linstow, 1905 (poʻo Phasmidia Chitwood et Chitwood, 1933) muamua na o le lua faʻatonuga Rhabditida ma Spirurida (ona vaeluaina lea i totonu Aphelenchida, Ascaridida, Camallanida, Diplogasterida, Rhabdiasida, Rhabditida, Spirurida, Strongylida)

O le faʻatonutonuina o lenei vaʻaiga masani o le tekonolosi o nematodes (aemaise Adenophorea) ua faʻamaonia atili e le fou anatomical ma molecular suesuega kenera. I nisi o taimi mulimuli ane faiga, pe a fai o nematodes uma o loʻo iloiloina i le vasega vasega, 3 subclasses e iloga (Malakhov, 1986).

Aso nei faʻavasega

E tusa ai ma faʻamaumauga 2011, o le ituaiga o nematodes aofia 3 vasega, 31 poloaiga, 267 aiga, 2829 genera ma 24,783 ituaiga, faatasi ai ma fossil taxa faatusa i 2 genera o 10 ituaiga, e i ai foi le 7 genera ma le 7 ituaiga iloa na o le fossil state (muamua sa faʻamatalaina tala mai le 15 i le 80 afe, ma le moni ituaiga o nematodes - i le mafaufau ai i le lumanaʻi mo le faʻamatalaina o ituaiga fou - e tusa ma le miliona miliona ituaiga).

Ole ituaiga e aofia ai vasega e tolu ma tusa ma le 30 iunite:

Nematode toto faʻamaʻi

Nematode faʻamaʻi o laʻau (herbaceous, woody, shrubs) mafua ai le tele o leaga laʻau-taumafa nematodes. Na maua i le tele o vao ma faʻatoʻaga toto. Le tele o taimi, le faʻailoga mai fafo o le nematode lesi o laʻau ua faʻaalia i le telegese i le faʻatupuina o fatu, tuputupu ae ma le atinaʻeina o fatu, vaivai fugalaʻau, vaega (o nisi taimi taua) oti o laʻau i le talavou tausaga, poʻo se faʻaititia poʻo le oti i le faʻatoaga. I le faagasologa o le fafagaina, nematodes solia le faamaoni o aʻa, ma faʻafaigofie ai le ulufale atu o pathogenic fungi, siama ma siama i totonu o le laau. O le folasaga o nematodes i aʻa o laʻau e masani ona mafua ai le malosi o lala o le aʻa ma le pala o aʻa laiti (beet, potato, oat heteroders), o le fauina o galls o ituaiga eseese (gall nematodes i luga o aa o fualaʻau o le fualaʻau ma alamanuia), faʻapipiʻi faitele - "beaks" (Cinnamon - lat. Anguina radicicola - luga o aʻa o togavao), papala, taitai ai le oti o aʻa. O nematoda o le laʻau e mafua ai le mafiafia o fusi, faʻasolosolo o le laulaʻau ma le suia o ona mata, i vaomatua.

Tagata pipisi

I le natura, e sili atu nai lo 45 ituaiga anufe e afaina ai tagata ma o mafuaʻaga mafua ai o faʻamaʻi ogaoga. O ia ituaiga faʻamaʻi auai i le vaega o nematodoses. E saʻo le auala e mafai ai ona fuafua le maʻi o le maʻi e aafia ai le 'au e ala i le pasia o suʻega ma suʻega i fale suesue.

Metotia mo Taamilomilo Ulufale i le Tino

• O le le tausia o tulafono a le tagata lava ia tumama, 'aiina palapala fualaʻauʻai ma fua, le lelei saunia o meaai ma inu vai ua mafua ai faʻamaʻi o le helminth.
• Faʻafesoʻotaʻi ma iniseti e mafai ona avea ma ala o faʻamaʻi pipisi i le paʻu.

A afaina i le nematodes tagata, o auga nei e tupu:

• Mimigi vaivai
• Malu ma gag gagau,
• Le lava le fiaai
• Uliuli liʻo foliga mai i lalo o mata,
• Le mautonu (ituga) i le uaʻi.

Meaola faʻamaʻi

Nematodes mafai ona afaina uma totoga ma aano o se manu. Faʻamamaina e faʻalauiloaina e:

• Climatic tulaga (nofoaga o anufe),
• Le auai o helminth tagata feololo 'au,
• Meaola manu,
• Leai ni faiga puipuia.

I le le matauina o tulafono faavae o le tumama, tagata mafai ona afaina i nematodes mai pusi, maile, ma isi meaola.

Laau siama

Parasites o loʻo faʻamaninoina i totonu o laʻau o laau ma le palapala. Eseese ituaiga o lapisi, afaina ai meaola ma mea tau faatoaga, mafua ai nematodoses i soo se mea i totonu o laau. O laʻasaga uma o laʻau e laiti i le lapoʻa, e oʻo i le 2 mm. Laau nematodes ua vaevaeina i lau, aa, pogai. Ae i agronomy ma horticulture latou e vaevaeina foi i ni vaega eseese, ona o le tele o anufe ua afaina ai ituaiga o laʻau taitoatasi, mo se faʻataʻitaʻiga: chrysanthemum nematode (Aphelenchoides ritzemabosi), strawberry nematode (A. fragariae), beet nematode (Heterodera schachtii Schmidt).

Le sili ona lauiloa o nei ituaiga o nematodes:

• Strawberry Nematode - O loʻo afaina le lala 'ai, o loʻo i luga o laʻau, ma laʻau, ma e mafua ai le ola leaga o laʻau. O le namu e salalau atu i le eleele, vao ma afaina laʻau. O loʻo fautuaina le aveeseina o laʻau strawberi mai le palapala ma susunuina, ma faʻanusina le eleele ma pamu ma faʻamama ese uma vaomatua mai lenei nofoaga.
• Mafuli aniani ma kaliki stem nematode, i mea e seasea tupu, e afaina ai isi laʻau. O anufe e filo pei o foliga, leai se sili atu nai lo 1.5 mm uumi.
• Tele laola umu e mafatia ai aniva nematodes, o le anufe e 'ai le sua, e iʻu ai i le faʻamago ma mate.
• Gall nematodes (e ova i le 60 ituaiga) mafai 'ai toetoe o fualaʻau' aina uma. I foliga vaaia, o le anufe pei o le pia, o le ulu o le tino e faasinoina. O se tamaʻitaʻi tagata e mafai ona tuʻuina atu i le 2000 fuamoa, latou te faʻavasegaina i luga o le aʻa luga, foliga tutusa ma pogisa. O fula fulafula foliga i luga o laau toto aafia. Parasites afaina ai le manava o le laʻau, faʻafaigata, e mafua ai le vaivai ma le oti.
• Golden Potato Nematode (Globodera rostochiensis) e sili ona manaʻomia o le lotoifale i rhizomes o pateta ma tamato, le mea e tupu ai le anufe matutua. O anufe o anufe e faʻasalalauina i fanua, matagi, vai ma maʻi tuba. Faailoaina o le pateta nematode faʻamataʻuina le taofia o le siama atoa nofoaga.

O manu leaga o laau e matua saogalemu lava mo tagata.

Taamilomilo

Ascaris (Ascaris lumbricoides) - o le mafuaʻaga lea o le ascariridosis i tamaiti ma tagata matutua, o se faʻamaʻi e toetoe lava o soʻo se mea. Ascaris o se lava lapoa geohelminth, fafine e mafai ona tuputupu ae i le 40 cm, ma tane e oʻo atu i le 20 cm. O le tino o le namu o se tioata foliga i se pito vaiti, ma i le tane ua fusi i se taamilosaga i le manava.

Ascaris o se ituaiga o geohelminth e nofo ma fafaga toetoe lava faapitoa i totonu o le tino o le tagata. O fuamoa e aʻafia i le fetilaʻi o loʻo aveʻesea mai ai ma feces ma mo toe ola, latou te manaʻomia i le eleele. O le matua o le namu amata i le maualuga o le susu, o le faʻatonutonuina o le iai o le okesene ma se mautu o le vevela (24-25 ° C) mo 2-3 vaiaso. I la latou tetee, latou te mafaia ona faatumauina galuega taua mo sili atu nai lo 6 tausaga.

Le tele o taimi, Ascaris faʻamaʻi mafua mai i fufuluina fufulua fualaʻau ma fua, o loʻo maua fuamoa. I totonu o le manava, na oso ai se larva, lea e faia ai le faigata faigata femalagaaiga auala i le tino o lona talimalo. O lona uiga, na te ati i totonu le puipui o le alatoto, ma sao atu i totonu o alatoto o le pulmonary, pe a maeʻa le ate, alu i le atrium taumatau ma le manava, ma ulufale atu i le mama, sosoo ai ma le alveoli ma taofi i le bronchi ma trakea.

E ala lea ile papama ona e faʻaosofia ai se tale i se tagata, e mafai ona faʻaʻai le siama ile manava, ma na toe foloina e le tagata ile gali o loʻo tataa ai. I le maea ai o le lona lua ulufale mai i totonu o le suʻega, o le namu avea ma tagata matua, lea ei ai le tomai e toe gaosia ma nofo ai iina mo le tusa o le tausaga.

Ole fuainumera o lapisi ile taimi e tasi ile tagata e mafai ona oʻo atu ile selau ma afe, ona o le tasi tagata matua e mafai ona maua 240000 fuamoa ile aso.

Pathogenic aafiaga o le roundworm luga o le tino

Parasite inxication ua faʻaalia e nei faʻailoga:

• lautele mala
• vaivai
• faʻaititia le manatua ma isi faʻailoga.

Poisoning e ala i se tele o geohelminths taitai atu ai i pupula usus, appendicitis, poloka o le 'au pipili (atinae o jaundice), ma le fausiaina o hepatitis abses. E i ai tulaga faʻapitoa o le faʻaputuputu o o maʻi siama i taliga, faʻaʻi, le ate ma le fatu.

Tilima

O le Pinworm o le mafuaʻaga lea o le enterobiasis, o se faamaʻi e mafai ona sosolo i soo se mea, ae e masani ona vaaia i vaega i tamaiti, ma o lea na maua ai lona igoa.

O le Pinworm o le paʻepaʻe laʻititi lava, anoanoaʻi fafine taʻitoʻatasi e tutupu i le 10 mm, ma tane e oʻo atu i le 5 mm. O le tino o le pinworm e saʻo, ma se pito tusi. I le male, le pito e feliuaʻi i se spirale. O fuamoa e leai ni lanu, e manino, e iai se ovalu, faʻamataʻu mai le tasi pito, ma o le fua o le pinworm fuamoa e le sili atu i le 50 microns.

O se siama namu matua nofoia i le pito i lalo o le laititi laʻitiiti ma faʻaaogaina ona faʻatumu mea. E le tupu le suiga a lē e ona. O fafine i le po e alu ese mai i le taliga ma tuu le fuamoa fuamoa i luga o le pu, e oo atu i le 15,000 i le taimi, ona oti ai lea, o le taʻimata faʻafoliga e masani lava ona o faatasi ma le le fiafia i le anus.

O le mea e ofo ai, o fuamoa taʻitasi e matutua pe a mavae ni nai itula. Tamaiti ua aafia i siama niniina o latou nofoaga popole i se miti, o le mafuaʻaga lea e tele ai fuamoa i lalo o latou fao. Mai le lima latou te pasi atu i totonu o le gutu tuugamau pe sosolo i lavalava ma moega uma.Pe a uma ona foloina, o fuamoa e lafoina i le laʻititi laʻititi, lea e vave ona pasi atu i totonu o le tagata matua. O le umi o le olaga umi o se tagata matua umi mai le 56 i le 58 aso. Afai i lenei vaitaimi ole taimi e leai se toe osofaʻiina, o mea uma e muta ai ile toe malosi atoatoa.

O aʻafiaga o le pinworm i le tino o tamaiti

O le paʻu e mafua mai i meaola faalafua e mafua ai le moe i tamaiti, ma atili ai le le fiafia o tamaiti, ua atili ai ona leaga le latou tulaga. O le taumafaina o le pinworm i le faaopoopoga mafua ai lona pupuga poʻo, i se isi faaupuga, pupuga o le appendicitis (faʻapea foi ona masani ona atiaʻe ma ascariasis). Ona o le nofoaga o pinworms i puipui o le laititi laʻititi, ua i ai se solia o lona amiosaʻo ma le faʻamamaina lautele. I le faʻaititia i le aofaʻi o taumafa 'ai, e le tupu le oti o le namu, e pei lava o le mea ua tupu i nisi o tapo, ona e manaʻomia e pinworms se laʻititi o meaʻai mo le ola, ona o lo latou lapoa.

Vlasoglav

Human whipworm o se ituaiga o helminth e mafua ai se maʻi pipisi - trichocephalosis, lea e manatu e taʻatele. I le avea ai o se tulafono, anufe ola i totonu manifinifi pito i lalo ma lautele lautele luga.

Vlasoglav e mafai ona i ai faʻatasi i le tino o le tagata, a o ia e le i iai se suiga o tagata e ona, ma le atinae o loʻo faia e aunoa ma le femalagaaʻi. Ina ia mafai ona atiaʻe le helminth, e manaʻomia ona alu i fafo i ona fuamoa ma otaota tagata. O le tele o le atinaʻeina o asa e fuafua lava i le vevela o le eleele ma le susu. Afai e i ai se sili ona lelei le vevela, i le maeʻa o le tolu vaiaso, whipworm egg ua sauni mo le toe gaosia i le eleele.

Ole faʻamaʻi pipisi ile tagata, e pei ona tele ile tele o faʻamaʻi o le helminth, e mafua mai i fualaʻau, fua ma fua e leʻi fuaina. Ma i nisi o tulaga, o le inu vai e mafai ona mafua ai siama.

O le namu e mafai ona i totonu o le ua mo se taimi umi lava, ma o le toto o le tagata o se faʻamatalaga mo lona ola ai. I le faʻaopopo i le toto, e le toe 'aʻai se mea mo le namu, faʻapena foʻi, o le togafiti mo le' aʻau maua ai ni faigata. O le namu papala i totonu o le puipui o le tino ma lona pito i luma, ma mafua ai pupuga, solia le faamaoni o le manava. E iai le ona oona o le tino o le tagata e fesoʻotaʻi ma le gaioiga o le siama.

Faailoga o lona i ai e ono aofia ai le ulu tiga, vaivai, fia moe, ma le ita. I le fesoʻotaiga ma le solia o le totino, o foliga mai i totonu o le manava, ma isi cramps mafai. Talu ai o le toto o se mea ola mo le namu, anemia mafai ona tupu i le tele o taimi. Dysbiosis atiaʻe. Faatasi ai ma le tele o faʻamaʻi, pupuga o gaioiga i le faʻaopoopoga.

Trichinella

Trichinella o le mafuaʻaga sooupu o le trichinosis. O lenei faʻamaʻi ua matauina i konetineta uma i soʻo se tau. I totonu o le tino o le tino, o Trichinella larva o loʻo maua i uaua uaua, i totonu o le loto.

Ole mafai ona maua ile trichinella pe afai e te 'ai manu a manu ua aafia ile trichinosis. E oʻo i le kulimi gaosia e le mafai ona laveaʻia le meaʻai mai le namu.

Ole fua ole faʻamaʻi e faʻalagolago ile aofaʻiga o larva ile tino, i nisi tulaga, o le atinaʻeina o le faʻamaʻi e oʻo atu i le 45 aso, ma o auga lava ia e ono amata mai ile le maitauina. O le namu e mafai ona afaina ai le alava, o lona uiga o le aluga o taimi, maso galuega e ono faʻaleagaina.

Hookworm

O le hookworm poʻo le American crankhead o se ituaiga o siama siama e mafua ai se faʻamaʻi e pei o le mātau. O le tagata matua o se tamai samasama piniki lapotopoto meaola. O le itu o le sui hookworm tusa o le 1-1.2 cm.O loʻo ia te i latou ipu faʻapipiʻi i le gutu, lea e faʻaaoga e faʻapipiʻi ai i puipui o le manava. Parasites o loʻo faʻateleina i tau vevela ma subtropical vevela tau. O loo mauaina i atunuu e pei o Ausetalia, Asia i Saute.

O nofoaga autu o faʻailogaina mo anufe o loʻo faʻamama eleele eleelea o ituaiga eseese o le amataga o feces, lea larva tuputupu aʻe i lalo o le aafiaga o le vevela. E mafai ona latou nonofo i le eleele mo ni masina. O loʻo ulufale mai larva ulufafo i le tino o le tagata i auala eseese:

• e ala i palapala fualaʻau ma fualaʻau,
• ona o le leaga lima lima ina ua paʻi i le eleele,
• e ala i le paʻu, pe a savali e leai ni vae ma i luga o le nofoaga puipuia o le mutia.

E masani lava, o le au maina, tamaiti laiti, o tagata fiafia i faʻafiafiaga i totonu o le atunuʻu ma tagata tau mafanafana e sili ona aʻafia i le mātau.

I le vaega muamua o le faʻamaʻi, o loʻo ulufale mai larva anufe i totonu o le faʻafoega o totoga, ona ulu atu lea i le bronchi, ma mai iina na lafoina i le faring ma tuusaʻo mo le toe tuputupu aʻe ma toe gaosia i totonu o le usus.

O le ankylostoma e mafai ona ola i le tino o le tagata i le 15 tausaga.

I nisi tulaga, o mea faʻaleagaina e tupu i le totonugalemu o le tino, lea e faʻaalia e le niniva ma le tiga i totonu o malumalu. Mafuaaga alergi afaina ma le mumu o le paʻu.

Ina ia alu 'ese mai matau, e tatau ona faʻaaoga le fualaau faasaina. Togafitiga e faia tutoatasi i lalo o le manino faʻatonuga a fomaʻi, i tulaga ogaoga o tulaga alualu i luma, le tagata gasegase ua tuu i totonu o se falemai. Uma vailaʻau e faaaoga i togafitiga o antiparasitic vailaʻau:

Rishta

O le anufe Rishta poʻo le Guinean - o se namu, e fai ma sui o anufe, e masani ona tu i vai o Asia, o fagaʻi laiti ma o loʻo aʻafia ai foi tino vai o ni mea e feaveaʻi. O anufe tane e mafai ona oʻo atu i le umi o le 4 cm, o fafine e matua iloga tele - e oʻo atu i le 120 senitimita ma eseʻese atu i se umi umi le umi. E ui lava i le uumi o latou uumi, paʻepaʻe manifinifi paʻepaʻe i le lapoa e na o le 2 mm.

O le metotia faʻamaʻi pipisi e ala i le taumafaina o larva, faʻapea foʻi ma oloa ua uma ona faʻatumuina i latou.

O le taimi lava e maua ai i totonu o le namu, e auina atu le namu i le lymphatic system, lea e ola ai ma uluola ai. O le tane maliu loa ina ua uma le faʻaipoipoga O le fafine na maua i lalo o le paʻu ma vaʻaia. O le tulaga o iai, o le vaega pito i lalo o lima, vae, ua ma e oo lava i itupa. I le ulu ulu, e seasea. Aafiaga masani o le siama i le tino:

• tele purulent blister, lea e mafai ai ona e masani ona iloa le mafuaaga tonu o le faamai, rishta,
• ogaoga tiga ma le le mafai ona tatalia,
• afaina o le toto
• Gangrene ma le faʻamaʻi pipisi e le anufe.

Le i ai o se vaega ese o le tino i le tino e mafai ona fuafuaina tutoatasi. Le lagona le lelei o se avanoa e asiasi ai i se fomaʻi faʻapitoa ma faia le suʻega talafeagai.

Vailaau e le lava e faʻaumatia ai rishta. Pau lava le auala aoga e faatea ese ai le namu ole taotoga. O le lapoa o le anufe e faʻafaigofie ai le galuega, talu ai o le faʻaleagaina o lona tino e mafai ona oʻo ai i mea e oʻo mai ma le oona o le tino.

Puipuiga o le Parasite Disease Prevention

Ina ia aloese mai le taumafaina o anufe, namu ma anufe, e taua le mataituina i taimi uma tulafono ole tumama:

• A o leʻi 'ai, ia mautinoa e te faʻapaleni lelei
• tausia lou tino ia mama
• Aloese mai le umi ona faʻafesoʻotaʻi ma le eleele.
• mo tafaoga ma tafaoga a le atunuʻu, faʻaaoga seevae,
• inu vai faʻapitoa faʻamamaina.

I le muamua mafai faʻailoga faʻailoga o le helminth siama, faʻafesoʻotaʻi vave se falemaʻi pe tuusaʻo i le fomaʻi talafeagai. Fai se siaki masani ma mataitu lou tino.