Pyrenees Reserve - Pyrenees National Park, Farani

O le penina o le eko-turisi i Farani o le Pyrenees Reserve poʻo le Pyrenees National Park. E aofia ai le sili atu i le 400 sikuea kilomita ma aofia ai le vaega o mauga Pyrenees. O nofoaga nei ua taʻua o se faʻasao talu mai le 1967.

Farani Pyrenees Reserve (Pyrenees atunuu pakaO se tasi o nofoaga mulimuli i saute o Europa e maua ai 'enaʻena enaena. E le gata i urosa, o loʻo i ai foi lynxes, ma moa mumu, ma 'au a le mauga o Pyrenean, ma aeto, ma' ela, ma ituaiga eseese o manu faʻateʻa.

O laufanua o le Pyrenees Reserve lauiloa. O loʻo mafai ona e vaʻaia vaipuna ma manino vaituloto mauga, alpine meadows ma kiona. I luga o le teritori o le faʻasa, o le pito sili ona maualuga o Falani vaega o nei mauga - Somme du Vinemale. Ua oʻo i le maualuga o 3300 m.O le Pyrenees Reserve o loʻo aofia i totonu o le lisi o mea moni faʻamanatu o le UNESCO.

O le faʻaleoleo e tele auala savali - o le savali ma fetuunai mo tietie uila. O ala savali e masani ona teuteuina, solia ma faailogaina, ma e toetoe lava a le mafai ona se ese.

Mauga fale, oe mafai ona malolo ma 'ai se meaai mama, o mai i le ala. E le ofi i totonu o nofoaga i le tele o “turisi” o le paʻu, peitaʻi o aila, chamois ma groundhogs, e mafai ona vaʻaia i o latou nofoaga masani. E tele foʻi tamaʻitaʻi o le atunuʻu e 'aʻai fua i mauga.

Ui i lea, ua fautuaina turisi uma i lenei itulagi e ala i le po i fale, ae le o latou faleie i le ogatotonu o le vaomatua: o se fonotaga ma se urosa e le mafai, ae sili ona mafai.

"Fale tafafao maimoa" Iberian Natura Faʻasao - Ole taulaga lenei o Cotere, e le mamao ma Lourdes - o iina e amata ai le tele o auala. O iinei e mafai ona faʻatau pe faʻatau atu meafaigaluega manaʻomia pe malilie i luga o tautua a se taʻiala.

Cotere - o se tamai taulaga, e le sili atu i le tasi ma le afa afe tagata nonofo, e ui lava i le taumafanafana taimi e foliga mai e tumu. O loʻo maua iinei le vaipuna o le teio, o le mea lea, pe a maeʻa se malaga a le mauga, e mafai lava ona malolo ma faʻaleleia lou soifua maloloina.

Faailoga mai fafo o le Iberian aeto

O le Pyrenees aeto o se manulele lapoa manu e fuaina 85 cm ma o lona apaau o 190-210 cm. Mamafa mamafa mai 3000 i le 3500 g.

Pyrenean Eagle (Aquila adalberti)

O le lanu o le fusi o le manulele manu e toetoe lava a tutusa tutusa lanu enaena - mumu, faʻasaga i lenei faʻavae vaʻaia o le le masani ai foliga o le paʻepaʻe paʻepaʻe tu matilatila i le tauau tulaga. O le pito i luga o lanu enaena e matua pouliuli, o nisi taimi ma lanu mumu i le pito i tua pito i tua.

O le paʻu o le ulu ma le ua e samasama pe lanu paʻepaʻe, ma ua iloa mamao atu ua matua paʻepaʻe, aemaise lava i aeto tuai. O pulu o mata e lanu enaena, o nisi taimi toetoe lava uliuli. O tulaga iloga o le paepae pito i luma o apaau ma mama paʻepaʻe pito i tauau. O ata o mea faʻapitoa eseese e fuafua lava i le matua o le Pyrenean aeto. O le pito i luga o le siʻusiʻu e lanumoana efuefu, e masani ona lanu paʻepaʻe pe faʻatasi ma laina paʻepaʻe ile enaena, ma le lautele uliuli laina ma se pito paepae. O le iris o le uolanati. E samasama le paʻu, le tutusa lanu ma ona pulu.

E naʻo le 6-8 tausaga o Pyrenean ona maua ai le lanu mulimuli

O tamaʻi manulele e ufitia i le fufulua o lanu mumu, ma le paʻepaʻe paʻepaʻe paʻepaʻe, ma le tutusa lanu o le faʻamanatuga. O le siʻusiʻu e ono lanu enaena ma enaena e lanu samasama. Ae ui i lea, o le lanu o le pupuga e suia ina ua uma le molt muamua. I le faigamalaga, o se tamai nofoaga paʻepaʻe e iloga i le pito i lalo o le muaulu apaau fulu. E lanu enaena Iris. Manava ma samasama vae. I le tausaga o le lua i le tolu tausaga i talavou talavou, foliga fulufulu o lanu enaena enaena. O le faʻa, fatafata ma apaʻau i luga o loʻo samasama lava.

Plumage, pei ona i ai i aeto matua, mulimuli ane aliali mai i le 6 - 8 tausaga.

Habitats o le Pyrenees aeto

O le aeto Iberia e maua i mauga maualuluga, ae le o maualuga maualuga. Mo faamoega, na te filifilia nofoaga i le auvae mauga i lalo o laau tetele. E maua i maulalo maualalo i va o fanua ma laufanua siomia e laau le masani ai. O nofoaga ua tutupu ona o le tele o manu. O le mea lea, o loʻo maua ai se nofoaga puʻupuʻu pe a i ai ni meaʻai. I lalo o nei tulaga, o le mamao i le va o faamoega e matua itiiti.

O le aeto Iberia e maua i mauga maualuluga, ae le o maualuga maualuga.

I le itu i sauté sisifo o le Iberian Peninsula, e masani ona tuufaasolo fusi o le Eagle Iberian, le Serpent Eagle ma le Imperial Eagle. O lenei faʻatulagaina e faʻamatalaina e le tele i lenei vaega o lapiti ma kelinci, o mea e sili ona taua i le meaʻai a manu felelei.

O le salalau atu o le Pyrenees aeto

O le Iberian Eagle o se tasi o se tasi e seasea aeto i le konetineta o Europa ma e na o le Iberia Peninsula e nofo ai. Na ia taʻitaʻia se olaga le mafaufau, na o sina gaioiga laiti i totonu o nofoaga e saili ai meaai.

Pyrenean aeto - o se tasi o se tasi e seasea lava aeto i le konetineta o Europa

Vaega o amioga a le Pyrenees aeto

E iai le tomai faʻapitoa a le Eagle Pyrenees e puʻeina ai le moa i le vaʻalele, ae le gata i lea, e piki e le manulele manu le lapopoʻa ma tamaʻi manulele mai le lauʻeleʻele. E fiafia o ia e suʻe i nofoaga matala, e aunoa ma le mafiafia o vao. Ole faigamalaga male tuliga ole aeto a le Pyrenees e fai le maualuga. Ina ua iloa atu e le manu feola lana manu, na ia maumea vave e lavea ai. I taimi o femalagaaʻiga, o le aeto e faʻatigilemu ae lemu lona suʻeina o le teritori.

Iberian aeto e iloga i lona mafaia faʻapitoa e puʻeina le manu aʻo lele

Faamatalaga

Ole lapoʻa lapoʻa lea ma le aulelei tele, e masani lava foliga tutusa i lona tausoga, o le tanuga fanua, o loʻo i se eseʻesega eseese faʻasoasoaga. Pe a faʻatusa ile aulelei aʻo aulelei e tele na uta, e laititi lava nai lo le aeto auro ma e lapoʻa atu nai lo le aeto a Bonelli. E mafai ona fuaina le eleele tanu o le Sipaniolo mai le 2.5 i le 4.8 kg (5.5 i le 10.6 pauna), ma le mamafa aofaʻi o 3.19 i le 3.93 kg (7.0 i le 8.7 pauna). O lenei ituaiga ei ai le umi atoa e 74 i le 85 cm (29 i le 33 inisi) ma le apaau o le 177 i le 220 cm (5 futu 10 i i le 7 futu 3 inisi). O le tagata matua e pei o se tanuga fanua ma mafai fafo atu ose ofa auro (aemaise pe a mamao vaʻai), ae aotelega o se lanu uliuli nai lo soʻo se tamaoaiga uliuli enaena o loʻo faʻalauteleina uma i le faʻaʻi.

E pei foi o le tanuga, e matua lautele lava le paʻepaʻe paʻepaʻe i le tauau ma pito pito o le apaau ma e sili atu le paʻu nai lo le lanu Taun i tua o le ulu ma palealii, faʻatusatusa i le lanu samasama samasama i le vaega lava lea i le aeto auro. O le tama talavou Sipaniolo tanumia e matua ese lava mai tagata matutua ma isi tetele fulufulu i lenei nofoaga, e masani ona tutusa, lanu paʻu-lanu oneone, eseʻesega ma lautele uliuli lanu i luga o le pito i luga ma lalo o itu o apaau. Laʻititi laʻititi nai lo le tamaʻi taʻavale auro o loʻo maua i le Penisula Iberia, e laʻititi lava mama ma manifinifi le faʻatusa pe a faʻatusa i le sili atu le malosi o ituaiga auro, ma le umi o le ua, ma e masani lava o se matapogia faʻataʻamilomilo apaʻau o loʻo lele mai le faʻataʻamilomilo auro aeto.

Aumama

E nofo i le ogatotonu ma le itu i saute-sisifo o Sepania ma nofoaga lata ane o Potukale, i le Iberian Peninsula. O lona olo o loʻo i Dehesa togavao tutotonu ma sautesisifo itu Sepania, mo se faʻataʻitaʻiga, i Extremadura, Ciudad Real ma eria i le itu i matu o Huelva ma Seville Sierra Norte. O le fanua tanu Sipaniolo o se tagata nonofo o ituaiga, i le faʻafeagai ma se vaega o le vaega tanu. O se tulaga mautu i Morocco e feeseeseai, ae o manu matutua e masani ona asiasi atu i Morocco i le taimi o le faataapeapeina.

Ua matauina le faʻateleina o le manulele manulele na fananau mai i Sepania ma luga o se eletise eletise i Morocco, i nisi vaega o ituaiga faʻaaogaina i Morocco e mafai ona avea ma ituaiga o "paʻu" i tulaga o le toe fuatai mai o ituaiga, ma e mafua mai i le mea moni o le atunuu o loʻo tu i tulaga tutusa pei Sepania i le amataga 1980s pe a oo i le vavaeeseina faasalalauga olo. O manu felelei na taunuu i Mauritania ma Senegal O le itu i matu o a latou mea e masani ai, ua oʻo atu ni togafiti i se mamao e pei o Netherlands.

Siosiomaga

O nofoaga mo faamoega e masani lava ona matutu, matutua vaomatua latou te faaaogaina mo le faamoega ma le nofo toatasi, ae o faamoega tele lava e tele ina latalata i vaomatua mugala ma eleele susu, lea e sili atu ona tele meaola o manu. E matamuli i tagata, e masani ona latou sulu pe a fai o le sao o tagata. Pei foi o le tele o faʻataʻitaʻiga, oi latou lava o teritori ma e masani ona faʻatumauina nofoaga malolo i lo latou aiga. Sipaniolo o le aeto eli mai ia Fepuari ia Aperila. Faʻasili ausa o le a fausia se faamoega umi pei o 1.5 m (4.9 ft) i le muamua fono, lea o le a oʻo ai i le faʻaopoopoina o le taimi, aemaise i le matua ofa oko poʻo le pine. Ole lapoʻa o le faʻapipiʻi e masani ile 2 i le 3 fuamoa, ma le umi o le taimi na tupu mai ai pe a ma le 43 aso, ae i le averesi e tusa ma le 1.23-1.4 moa e maua i le faamoega. Nestling mortality, o se tulafono, ona o faʻalavelavega a tagata ma le faʻatafunaina ma le faamoega paʻu ese, ma lona lua ona o le mumusu ma faʻailoga tagata. Ua aulia le aluga i le 63-77 aso o lona matua, ae o fanau i lalo o le a mafai ona tumau mo se taimi umi le umi, i le sili atu 160 aso pe a uma le fuaga.

E fafaga tele i papalagi Europa, lea e tusa ma 58% o le taumafa o lenei ituaiga i luma o le myxomatosis ma le lapo le faʻamaʻi faʻamaʻi, o le ola o tagata Iberian lapiti ua faaitiitia tele. A o paʻu le aofaʻi o lapiti, sa faʻamauina na latou taumafa i le tele o vertebrates ma le tele o le manuia faʻalagolago i luga o le ungulate populasi ma mafai ona avea ma semi-faʻapitoa manu fulufulu manu, aemaise o Eurasia coots, pato ma kusi, faapea foi ma le avea o ni numera o partridges, lupe ma lulu ma isi uma manu o latou masani ona fetaiai, lea e faigofie ona lalafi. Sili atu nai lo 60 ituaiga o manulele ua iloa na aofia ai i totonu o la latou lapoʻa. O isi meaola manu e mafai foi ona avea i nisi taimi e aofia ai ma manu ninii eseese, kelinci, povi, hedgehogs, ma e oʻo lava isi manu tele, pei o fox poʻo-seasea, talu ai e le masani ona maua i le nofoaga, manu pusi ma tamai maile. E seasea, reptiles pe maua foi iʻa e mafai ona tuli. O manu lapoʻa ua maua i lea ituaiga, e mafai ona sili atu ma le 3.3 kilokalama (7.3 pauna), e pei o foe, Greylag angese poʻo paepae, ae o le aofaʻi o manu e tele, e maise lava i nofoaga e laʻititi le lapiti. O le tasi suʻesuʻega na faʻaalia ai se averesi o le gaosiga o 450 g (0.99 lb) i le lotoifale, e ui lava o le averesi o le gaosiga na lipotia mai maualuga foi.

O le fanua tanu Sipaniolo o se tasi o le tele o lapiti e fiafia i manu felelei i Sepania faatasi ai ma se tutusa faʻapitoa Iberian loli. O lenei ituaiga e tele na vavaeʻese mai le nofoaga masani mai isi aeto e faʻapitoa ai i lapiti iinei e faʻaitiitia ai tauvaga tuʻusaʻo, e pei ona manaʻomia e le fanua tanu le vaomatua, aʻo le aeto auro ma le eli faʻapea e ola i le tele o papa. Peitaʻi, o aeto a le malo o Sepania e tele ina feteʻenaʻi ma meaʻai ma isi aitu, e oʻo mai foʻi lapisi e tele na taumafai e fasioti le talavou mai le tasi ma le isi. I le tasi mea, i le puipuia o lo latou lava faamoega, na oti ai se tagata Sipaniolo matua fanua fanaina ai, na fasiotia ai foi le lefulefu le lapoʻa, le pito sili ona tele i le lalolagi. Soifua maloloina lelei Sipaniolo o le aeto o le pito i luga o predator, ma tele o saoloto mai natura predators i latou lava, ae latou te fasiotia i isi taimi i feteenaiga ma e seasea feteenaiga feteenaiga mafai foi ona avea ma leaga. A puipuia mai sauaga a tagata ma mamao mai faʻamataʻu e pei o laina eletise, e mafai e tagata matutua ona maliliu e pei o le 3-5.4% i le tausaga.

Faʻasaoina

Meaola o loʻo faʻavasegaina e ono lamatia e le IASB. O faʻamataʻu e aofia ai le leiloa o nofoaga, osofaʻiga o tagata, fetauiga ma pou faʻapitoa (i se taimi i le amataga 1980s, laina moli eletise na mafua ai 80% o manu felelei i le tausaga muamua o le ola) ma solitulafono faasolitulafono. E i ai foi le faʻaititia o le manu autu o lenei ituaiga: o lapiti ua taofia i le fefe pe o le faʻaititia foi i nisi o itu o loʻo aau ai le aeto pe ono iai foʻi o se iʻuga o le myxomatosis ma, talu ai nei lava, o le lapiti laʻau faʻamaʻi.

I le 1960, na avea ma ituaiga e matua lamatia tele, ma na o 30 totoe o paga, uma i Sepania. Ina ua maeʻa taumafaiga faʻasao, na toe amata le toe faʻaleleia i le 1980s i le aofaʻiga o paga fou e tasi i le tausaga seʻia oʻo i le 1994. I le 2011, o le faitau aofai o le paneta Vidova ua oʻo atu i le 324 paga, 318 paga i Sepania. O ituaiga mea na toe totoina i Potukale i le 2003, ina ua mavae le le lava o le faʻatupulaia mo le sili atu i le 20 tausaga, ma tuputupu aʻe lemu, talu ai ma le ono povi na faʻailogaina i le 2011 ma le iva na i ai i le 2012, o le faitau aofai o tagata i Sepania na faʻaalia le aofaʻi o faʻaopoopo faaletausaga o 7% i le va o 1990 ma 2011 O nei tulaga lelei o loʻo mafua mai i ni auala e mafai ai ona faʻaitiitia le oti e fesoʻotaʻi ma laina eletise, fafaga, toe faʻaleleia o le siosiomaga, toe faʻatulaga ma faaitiitia i le solia o manu felelei, e ui lava o nisi e fesoʻotaʻi ma suʻesuʻega sili atu i totonu o la latou va.

Talaaga o le aeto a le Pyrenees

Le vaitau tauola o le Pyrenean aagles paʻu i le tautotogo. I le taimi lea, o manulele latou te faia felelei felafolafoaiga, ia e le tele ese mai isi faigamalaga a isi ituaiga o aeto. E lua manu felelei i luga o le ea ma mimiti puʻupuʻu ma puʻupuʻu. O le aliʻi ma le fafine na maʻe le tasi ma le isi, ma le tasi o loʻo i lalo e fuli ona tauau ma tuʻuina ona apaʻau i le paga.

O se faamoega o se fausaga tele e mafai ona vaaia mai mea mamao, e masani lava ona tu i luga o se momo cork oak.

Taitasi paga a Pyrenean aeto ua i ai, pei o se tulafono, lua pe tolu sulu, na ia faʻaaogaina lava. Ole fua o le faamoega e tasi ma le afa mita ile 60 centimita, ae o nei fua ole aoga e naʻo o faamoega na fausia mo le taimi muamua. O ia faamoega o manulele noa mo le tele o tausaga i le laina vave avea ma tetele fausaga e aapa lua mita lapoa ma tutusa lava loloto. O loʻo fausia latou lala matutu ma olopalaina ma mago vao ma laʻau lanumeamata. Uma matutua manulele aoina mea, ae o le fafine fausia tele.

Le totoina vaitau o le Pyrenees aagles pa'ū i le tautotogo

O le fausia o se faamoe fou e umi tele le umi; e leʻo iloa pe o le a le umi o lenei faʻaauau. Ae o le faʻataʻuina o lala e faʻavaveina, aemaise o le luasefulu aso ao leʻi tuʻuina le fuamoa muamua. Toe faʻafou poʻo le toe faʻafoʻiina o se faamoega tuai ua uma ona faʻaaogaina i tausaga ua tuanaʻi e mafai ona amata ile 10 ile 15 aso, ma o isi taimi e sili atu.

I le masina o Me, sa toina ai e le fafine le tasi pe tolu fuamoa o le paʻepaʻe paʻepaʻe ma lanu enaena ma tamai toʻa o le efuefu poʻo le lanu viole, e tau le lanu enaena.

Ole faʻamalu amata pe a maeʻa le folaina o le lona lua. Poʻo le a lava le tulaga, pei ona e silafia, o moa muamua e lua e toetoe a faʻatusa, aʻo le lona tolu e naʻo le fa aso. O le fafine ma le tane sosolo le ufiufi mo le 43 aso, e ui lava, aemaise lava, o le fafine e nofo i luga o fuamoa.

I le sefululima aso, o aeto talavou e ufitia i uluaʻi fulu.Ina ua mavae aso e 55, na latou sosola atoa, o tamai moa matutua e tuua le faamoega ae nonofo pea i luga o lala laau, o le isi vaega o le fanau lelea i fafo ina ua mavae ni nai aso. O tamai moa e ola latalata i le faamoega, ma e toe foi i lea taimi i le laʻau. E le tulia i latou e manulele matutua mo ni masina. Ona vavaeʻese lea o manulele mai le tasi ma le isi ma ola tutoʻatasi.

O le taumafataga a le Pyrenees eagle e matua ese lava

Pyrenean Eagle Fafagaina

O le meaʻai a le Pyrenees eagle e fai lava si eseese ma e aofia ai maʻa laiti, peitaʻi, o le faʻavae o meaʻai o le hare ma le garenne lapiti. E le mafai e le fulu manu ona faʻatagaina manulele laʻititi, pei o le vaega o manu ma salu. Sailia mo pili. Faʻaumatia karioka ma tino maliu o fagafao mamate. O tamaʻi 'oti poʻo tamaʻi mamoe e le mafai ona osofaʻia; o le faifaimea ua lava tino oti o taʻoto i le eleele. I nisi tulaga, o le Pyrenean aeto e 'ai iʻa ma tetele iniseti.

Le faʻasaoina tulaga o le Iberian aeto

O le Iberian aeto ua faʻamauina i le faʻaopoopoga CITES I ma II. 24 iloga teritori ornithological mo le ituaiga iloa:

Aofai 107 nofoaga na puipuia e tulafono (malo ma EU nofoaga puipuia), lea e nonofo ai 70% o le faitau aofai o tagata o manulele na seasea. O le European Action Plan mo le Puipuiga o le Iberian Eagle na lomia i le 1996 ma toe faʻafou i le 2008. Toeitiiti 2.6 miliona euros na faaalu e puipuia ai le oti o manulele mai le fetoʻi ma laina eletise.

Faʻafoeina le faʻafoe ma le faʻaleleia atili o le faʻatupulaia o fanau ua maua ai ni taunuuga lelei. 73 talavou manulele na faasaolotoina i Cadiz o se vaega o le faitau aofai o tagata toe fuatai polokalama, ma i le 2012, e lima pale pale ola i lenei itumalo. Peitai, e ui i faiga na fai, e aau pea le au a Pyrenees, e oti pea i le eletise.

A maua sau mea sese, faamolemole filifili se fasi tusitusiga ma fetaomi Ctrl + Ulufale.