O le fauna o le Aferika Aferika taʻutaʻua ona o lona eseese, na o tagata faʻalavelave e tau atu i se suiga i siosiomaga ma se faʻaitiitia o le aofaʻi o tagata. E le gata i lea, o le tuliga ma le tulia o manu ua mafua ai le tele o ituaiga. I le faʻasaoina o le fauna i Aferika, o le tele o fanua ma fanua o paka, faʻasao ma faʻasao, ua faia. O la latou numera ile paneta e lapoʻa iinei. O paka tetele a le atunuʻu i Aferika o Serengeti, Ngorongoro, Masai Mara, Amboseli, Etosha, Chobe, Nechisar ma isi.

p, poloka poloka 1,0,0,0,0 ->

Fuafua i le tau ma tulaga tau i luga o le laueleele, eseese sone faalenatura ua fausia: toafa ma semi-toafa, savana, vaomatua, vaomatua vaomatua. O manu feʻai ma manu lapopoʻa, manu ninii ma manulele, gata ma pili, o iniseti e nonofo i vaega eseese o le konetineta, ma o atigi meaola ma iʻa e maua i vaitafe. Tele numera o manuki eseese o loʻo nonofo iinei.

p, poloka poloka 2.0,0,0,0 ->

Manuʻa manu

O le sili ona taʻutaʻua ma mataʻutia le sui o manu o le malo o Aferika o le leona. I le itu i matu ma saute o le konetineta, sa lepetia leona, o le tele foi o tagata o ia manu e na o Aferika Tutotonu e nonofo ai. Latou nonofo i savannahs, latalata vai vai e le gata faʻatasi pe taʻitoʻatasi, ae faapea foʻi faʻalapotopotoga - prides (1 male ma pe tusa 8 fafine).

p, poloka poloka 3,0,0,0,0,0 ->

Aferika leona

p, poloka poloka 4,0,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 5,0,0,0,0 ->

E lua ituaiga o rhinoceros o loʻo maua i Aferika - uliuli ma paʻepaʻe. Mo i latou, ose nofoaga lelei o savana, ae mafai ona maua i moli vaomatua po o steppes. O latou toʻatele aofaʻi o loʻo iai i totonu o paka a tele o le atunuʻu

p, poloka poloka 6.0,0,0,0,0 ->

White rhino

p, poloka poloka 7,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 8,0,1,0,0 ->

Pulu uliuli

p, poloka poloka 9,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 10,0,0,0,0 ->

Faatasi ai ma isi lapoʻa tetele i savana poʻo vaomatua e mafai ona maua i Aferika elefane. Ua latou nonofo i le lafu, maua se taʻitaʻi, faʻauo i le tasi ma le isi, maelega faʻamalosi le talavou. E mafai ona iloa le tasi ma le isi ma tumau pea faʻatasi i le taimi o malaga. O vaaia o elefane e vaaia i paka Aferika.

p, poloka poloka 11,0,0,0,0 ->

Aferika aiga elefane

p, poloka poloka 12,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 13,0,0,0,0 ->

Soo se mea seʻi vagana le toafa Sahara, e nonofo lava nameri. O loo maua i vaomatua ma savana, i auvai o vaitafe ma i mafiafia, i luga o mauga ma fanua laugatasi. O lenei sui o le pusi aiga tulimanu tuliloa, uma i luga o le eleele ma luga o laau. Peitaʻi, e saʻilia e tagata latou le nameri, e mafua ai le tele o lo latou faʻaumatiaina.

p, poloka poloka 14,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 15,0,0,0,0 ->

O manu le masani a Aferika

E tele manu e le masani ai i Aferika. I totonu oi latou e mafai ona taʻua o lemur - lemur-foliga afa-manuki. Latou nonofo i Madagascar ma nisi o atumotu e tuaoi ma ia.

p, poloka poloka 16,1,0,0,0 ->

Lemuroa

p, poloka poloka 17,0,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 18,0,0,0,0 ->

Endemic to the benua o okapi, o se tasi o le aupaia o le aiga. Latou te nonofo i le Congo Valley ma o aso nei o ni tamaʻi aʻoaʻoina.

p, poloka poloka 19,0,0,0,0 ->

Okapi i le vao

p, poloka poloka 20,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 21,0,0,0,0 ->

O se tasi e sili ona pupula sui o fauna o Aferika o le jerape, o le uumi maualuga. Eseese giraffes ei ai le lanu tasi, o lea e leai ni manu tutusa lua. E mafai ona e faʻafeiloaʻi i laʻua i vaomatua ma savana, ma e nonofo faʻatau tele i lafu.

p, poloka poloka 22,0,0,0,0 ->

Aferika Aferika

p, poloka poloka 23,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 24,0,0,1,0 ->

Manaia manu o zebras, e fesootaʻi ma solofanua solofanua. Ole tele o zebras na faʻaleagaina e tagata, ma o lenei ua latou nonofo i le itu i sasaʻe ma saute o le konetineta. Latou te maua i toafa, ma le fanua laugatasi, ma i le savana.

p, poloka poloka 25,0,0,0,0 ->

O Sapaseta

p, poloka poloka 26,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 27,0,0,0,0 ->

I totonu o manuki i Aferika e nonofo i ituaiga eseese: baboons, chimpanzees ma gorillas. Latou te nonofo i le itu i saute ma sasaʻe o Aferika, ma e maua i vaomatua ma le fanua laugatasi.

p, poloka poloka 28,0,0,0,0 ->

Ata o le baboon

p, poloka poloka 29,0,0,0,0 ->

p, poloka poloka 30,0,0,0,0 ->

Tagata nonofo i vaitafe ma vaituloto

Aferika endemic o se vaapiapi-crocodile crocodile. I le faaopoopo atu ia i latou, o loʻo i ai noso gase ma Nile i atigi vai. O ni manu leaga ia e fili ai manu i le vai ma le laueleele. I vaipuna eseese o le konetineta ola aiga hippopotamus. E mafai ona vaʻaia ile tele o paka a le atunuʻu.

p, poloka poloka 31,0,0,0,0 ->

O le mea lea, o Aferika e tele meaolaola. O iinei e mafai ona e mauaina uma tamaʻi iniseti, amapasa, manulele ma manu vaefa, faʻapea foʻi ma le tele o manu. Eseese sone masani e iai a latou lava filifili meaai, e aofia ai ituaiga o meaola ua fetaui mo le ola i nisi o tulaga. Afai e iai se tasi e i Aferika, ma asia le tele o faʻasao a le atunuʻu ma paka, o le a mafai ona e vaʻai i le tele o meaola i le vao.

Aferika o pafalo

I le teritori o le laueleele tele, na o le tasi le ituaiga o pafalo - o le Aferika o le pafalo. O manu ia e feololo ma matautia i tagata, aua latou fasia le silia ma le 200 tagata i tausaga uma. O le ituaiga ua manatu sili ona tele i totonu o povi ola. O le mamafa o tagata matutua suia i le va 700-1000 kg, ma le umi o le tino mai 300 i le 340 cm. O le maualuga i le layers e mai 150 i 180 cm. Feusuaiga dimorphism folafola atu, tane sili atu nai lo tamaitai. O itupa uma e lua e iloga o nifo lapopoa ma i totonu, ae i fafine e puʻupuʻu ma manifinifi. O le Buffalos o ni manu feʻai ma faʻaalu i le 2% o le mamafa o le tino i le aso.

Lalolagi o manu o le Aferika Aferika

O le tau o Aferika, o loʻo i ai i le malamalama-maualuga sone ma vaʻaia e le tele o ave o le la, e faʻatinoina le ola ai i ona teritori o ituaiga eseese o le olaga.

O le mafuaaga lea e matua tamaoaiga ai le fauna o le konetineta e uiga i manu o Aferika e tele tala matagofie ma mananaia tala. Ma e na o gaioiga a tagata, e leai se mea sili ona lelei i suiga o le siʻosiʻomaga, e fesoasoani i le faʻamutaina o le tele o ituaiga meaola meaola ma faʻaititia i le aofaʻi o latou faitau aofai o tagata, aʻo faia le leaga le faʻaleleia o le natura.

Peitaʻi, ina ia faʻasaʻo ona tulaga ese fauna o Aferika Talu ai nei, na faia ai se faʻasao, meaola faʻanatura o manu, faʻanatura ma paka o le atunuʻu, lea e masani ai ona tosina mai le tele o turisi ma le avanoa e faʻamasani ai i le tele o fauna o le laueleele ma suesue loloto tulaga ese o le lalolagi o tropika ma subtropical natura.

O saienitisi i le paneta atoa ua leva ona fiafia i lenei tulaga eseʻese o ituaiga olaga, o le autu lea mo le tele o suesuega faasaienisi ma tumu i mea moni moni matagofie o lipoti e uiga Aferika manu.

Amataina le tala e uiga i fauna o lenei konetineta, e tatau ona maitauina o le vevela ma le susu i lenei tele teritori latalata i le ekueta tufatufaina tutusa le tutusa.

O le mafuaʻaga lea na mafua ai ona fausia vaega eseese. I latou:

• evergreen, susu-mauoa vaomatua vaomatua,
• le mafai ona motusia vaʻaia o le vaomatua,
• tele savana ma vaomatua, nofoia toetoe o le afa o le aofaʻi o vaega o le konetineta atoa.

O ia ituaiga uiga masani tuua o latou faailoga i luga o le eseese ma tulaga ese o le natura o le konetineta.

Ma vaega uma o siosiomaga sone o loʻo lisiina, ma e oʻo foʻi i le toafa ma le-tuʻufua manava faʻafuaseʻi vevela, ua faʻatumuina ma tumu i mea ola. Lenei o nisi o faʻataʻitaʻiga masani o fauna o le laueleele faʻamanuiaina, vevela, manu feai o Aferika.

O le tupu o manu o loʻo tulaga tonu i totonu o lapisi sili ona tele o konetineta. O se nofoaga e sili ona fiafia i ai ma e sili ona fiafia i ai lenei manu o le teresitila ma uiga mafiafia mafiafia, o lona mamafa tino i nisi taimi oo atu 227 kilokalama, o ufiufi e tosina nei mea matamuli meaola i se laufanua matala, e manaʻomia mo le saolotoga o fegasoloaʻiga, o le i ai o nofoaga suavai ma tele avanoa mo le manuia tulimanu.

E tele ituaiga ungulations nonofo iinei. Aferika manu - masani ona aafia ai i lenei tagata saua sauaga. Ae e tatau ona maitauina, ona o le soona fasia o leona i Aferika i Saute, Libya ma Aikupito, o ia meaola e leai se saofaga ma malosi na avea ma tagata na aafia i lagona le mautonu ma le le lelei lelei, ma o nei aso ua maua i Aferika Tutotonu.

Aferika savannah hare

Aferika savannah hare o se siama tele-mamafa, tupu umi mai 41 i 58 cm, ma le tino o le 1.5-3 kg. O taliga e uumi, uliuli i pito. O le lanu o le lauulu o le ulu ma le tino e lanu enaena-enaena, o itu ma vae o lanu mumu-enaena, ma le manava e paʻepaʻe. O le siusiu e uliuli luga ma paepae i lalo. O lenei ituaiga e ola i le togavao savana i Aferika atoa. O le vao o se manu tuufua e taʻitaʻia le olaga i le aoauli ma fafaga i vao.

Hyena

O le mamate e oo atu i le tasi ma le afa mita le umi, o se tagata o le ie o vavae ma vaomatua. I foliga vaaia, o nei meaola foliga mai o le tulimanu maile lapoʻa.

O Hyena e aofia ile vaega ole aitu, e fafaga ile papala ma ola ai I se olaga galue i le po. O le lanu o le manu e ono mumu pe uliuli lanu samasama ma ni paʻu poʻo ni laina laʻititi i itu.

Aferika elefane

Afe Aferika o se genus o manu mai le aiga elefane, lea o aso nei ua manatu o le tele o fanua fanua. E lua ituaiga: savana ma vaomatua. E sili atu le savana (e tusa ma le 7500 kilokalama) ma o latou nifo ua liliu i fafo, a o le vaomatua e tasi (mamafa lona mamafa e 5000 kilokalama) e lanu uliuli, ma o latou nifo e sili atu saʻo ma faʻatonutonu agai i lalo.

E mafai ona nonofo Elefane i le tele o nofoaga e maua ai meaai ma vai. Tagata o loʻo salalau solo i Aferika mai le itu i saute o Sahara e oʻo atu i le vaomatua o Aferika Tutotonu ma Sisifo.

Teine

Ole aiga lea o luko luko, e iai lona foliga i fafo ia i latou, ae laiti lava. E nofo i Aferika i Matu, salalau atu i le tele o teritori, ma o le tele o jackal aofaʻi e le o lamatia i le faaumatiaina. Taumafa meaʻai a le manu, aemaise o ungulations, o iniseti ma isi fualaʻau o loʻo aofia i le taumafataga.

O le elefane taʻutaʻua o le elefane e nofo, e fola uma mo le tele kilomita, o se ie, ma e tele foʻi i vaomatua.

O le maualuga o nei mea taua i tulaga tau tamaoaiga, e lauiloa uma mo lo latou toafilemu natura ma e telē tele, manu e tusa ma le 4 mita.

Ma o le lapoa o lo latou aofaʻiga faʻataʻutaʻua aʻi ua faʻatatauina i le fitu tone pe sili atu. O le mea e ofo ai, e iai lemu o latou elefane e fealuaʻi i totonu o vao mafiafia o vao.

Ata elefane Aferika

Togafiti

Aferika o le nofoaga fanau mai o le masani ma le tele o hippos. O Hippos o le lona tolu sili lea ona ola laueleele mele, ina ua maeʻa paʻepaʻe. Hippopotamus e fa ona tamatamailima lima, lea e mafai ai ona e tufatufa tutusa tutusa le mamafa o le meaola ma fealuai i luga o le eleele.

E paʻepaʻe le tino, ma paʻu mafiafia, toeitiiti a leai se paʻu. E leai se afu ma solofanua aila, peitaʻi, latou te tatalaina se sulu mumu e puipuia ai le paʻu o le meaola mai le la ma, atonu, o se faʻamalolo lea. O le siʻusiʻu ua fai si mafolafola, pei o se 'aʻai, ua faʻaogaina e faʻasalalau ai najā, ua iloga ai tuaoi o le teritori.

White rhino

O le lapoʻa sili ona tele ina ua mavae elefane mai fauna o loʻo nonofo i Aferika. E i ai se tino mamafa pe tusa o le tolu tone.

E tusa la ma le faʻataua, o le lanu o lenei meaola e le paʻepaʻe atoa, ma o le paolo o lona paʻu e faʻalagolago lea i le ituaiga eleele o le nofoaga o loʻo nofo ai, ma mafai ona pouliuli, mumu, ma faʻapea foi ona mama. E tele taimi e mafai ai ona faʻafetaiaʻi ia herbivores i luga o le au o ie ufiufi i vao mafiafia.

White rhino

Big Eared Foaʻi

E nonofo i savana mago ma fanua tuufua o Sasaʻe ma Aferika i Saute, lea e salalau ai ana meaʻai tele - termites ma beetles.

O le lapo-eared fox e tele naua lona taliga tele e faʻatatau ile tele ole ulu. O le lanu o le peleue e masani lava samasama-lanu enaena, ma se moli vaivai ma le manava. O pito o taliga, lima ma le taliga e uliuli. £ laitiʻi vae.

Pulu uliuli

O le manu malosi ma le lapoʻa nei, a e tele lona tele, e le sili i lo le lua tone. O le le masalosalo o mea teuteu o ia meaola e lua, ma i nisi tulaga e oo lava i le tolu pe lima nifo.

O le laugutu pito i luga ole rhinoceros o loʻo i ai foliga o se proboscis ma tautau luga o le pito i lalo, lea e avea le faʻagaioiga o le pikiina o laʻau mai lala o laʻau toto.

I le ata o se pusi uliuli

Bongo

Bongo antelopes e mafai ona maua i naʻo vaomatua ma mafiafia vaomatua i Aferika Aferika. Aemaise lava, o loo maua i vaomatua maualalo vaomatua vaomatua o Aferika i Sisifo ma le Congo Basin, faapea foi ma le Central African Republic ma South Sudan.

Bongos e lapoʻa ma mamafa mamafa antelope vaomatua. E i ai o latou lanumoana mumu poʻo le chestnut le laʻau faʻatasi ai ma le 10-15 toso paʻu paʻepaʻe e pa'ū i autafa. O fafine e masani ona susulu atu nai lo aliʻi. O itupa uma e lua o nifo-foliga o nifo. O taliga lapopoa e talitonuina e faʻalogologo mai ai le faʻalogo, ma o le iloga lanu e fesoasoani ai manu e iloa tasi le isi i le nofoaga pogisa vaomatua Latou te le maua ni faʻapitoa faʻapitoa lili, o le mea lea e faʻaitiitia nai lo isi antelope faalagolago i le manogi e maua ai le tasi ma le isi.

Gazelle Dorkas

O le gazelle dorcas o se meaola faʻapitoa, fetaui lelei mo le nofo ai i le toafa, pei ona mafai ona fai e aunoa ma se vai. O lenei gazelle maua uma le vai manaomia mai le Aferika fualaʻau na te fafagaina. Peitai, pe a fai o se mea e maua ai lata ane, o le gazelle dorkas o le a le fiu ai i le fiafia o le inu vai.

Tino lapoʻa mai le 12.6-16.5 kg. Ua uumi o latou taliga ma nifo curved. O le lanu o le ofutele eseese mai oneone poʻo auro e lanu mumu-enaena ma faʻalagolago i le nofoaga faʻapitoa.

Hyena maile

Hyenoid poʻo Aferika maile manu - o se manu feʻai mai le aiga taʻifau. I foliga e pei o se hyena, ae ui i lea, o lona tau latalata o le mumu luko. Hyenoid maile o loʻo maua i totonu o eleele mataina ma savana o Aferika. E mafai foi ona maua i togavao ma mauga o nofoaga o loʻo masani ai latou manu.

O se Aferika maile manu e taua o nisi taimi maile maile. E i ai lona felanulanuaʻi, ofu tino, taliga lapoa, ma le fulufulu ua tumu i le pito sinasina. E leai seisi maile vao foliga tutusa, foliga faigofie ona faailoa.

Giraffe

Giraffe o le tino sili ona maualuga i le lalolagi. E le masalomia o lenei manu e fafaga ai vao e le mafai ona ofi i isi herbivores. O le giraffe e le masani ai faʻamalositino toto toto ma se faʻasologa o afuala e fesoasoani e faʻafetauiina mo le faʻafuaseʻi faʻaputuputu o le toto (ma puipuia leiloa o le malamalama) pe a ala le ulu ua laga i luga, tuʻuina i lalo, pe uia faʻafuasei.

Giraffes e maua i semi-matutu ma matutu savana i saute o Sahara, lea o laau tuputupu.

Aardvark

I lona atunuʻu, o le meaola lenei e taʻua o le - pigenine earthen, na taʻua foʻi e tagata kolone mai Holani. Ma faaliliuina mai le gagana Eleni, o lona igoa o lona uiga o le eliina o vae.

ManufilemuO Aferika e le taofia le ofo ai ma ana fagafao, o foliga o le manu e matua manaia, o lona tino e pei o le tamaʻi puaʻa, ona taliga o le lapiti, ma le siʻusi na nono mai le kangaroo.

O se mea manaia, o le aardvark e na o le luasefulu molars, latou te faʻiga ma i le ituaiga o tubes, latou tuputupu aʻe i le olaga atoa. O le umi o le tino o le manu, toeititi tasi ma le afa mita, ma lona mamafa e tusa ma le onosefulu-fitusefulu kilokalama.O le paʻu e laugatasi, mafiafia ma maʻai, ma ni vaega manifinifi.

O le pulu ma le siʻusiʻuga o le aardvarks e lanu malamalama, e paʻepaʻe paepae o le pito o le fafine i le siʻusiʻu. Foliga mai o le natura vali latou ina ia aua nei galo ai tamaiti le latou tina ile po.

E faʻafaʻumiʻumi le u, i se paipa ma se laulaufaiva umi. Aardvarks ma anapogi e saili aardvarks, e faʻaleagaina ma 'aina e loi. I le tasi alu, aardvark mafai ona 'ai pe tusa o le limasefulu afe iniseti.

Talu ai latou te le manu manu, o la latou vaai, e mativa, ma e le gata i lea, latou foi e tauaso lanu. Ae o le manogi na sili atu ona atiaʻeina, ma lata i le patch o loʻo i ai le tele o vibrissa. O latou fao, os e pei o vae, e umi ma malolosi, o laʻau aardvarks avea o sili sili eli.

Na maua e Aardvark lona igoa ona o foliga o nifo e pei o tubes

Ma le fiafia

O le zebra subgenus e aofia ai i le solofanua solofanua ma e aofia ai mea e tolu: Grevy's zebra (East Africa), Burchell's zebra (southeastern Africa) ma le mountain zebra (Namibia and South Africa). O meaola uma o loʻo i ai uiga faʻapitoa uliuli ma paʻepaʻe, o se faʻailoga tulaga ese mo tagata taʻitoʻatasi.

E maua i nofoaga eseese, pei o le mutia, savana, vaomatua, vaomatua, vao ma le mauga. Ae ui i lea, o mea faʻapitoa anthropogenic ei ai se aafiaga taua i luga o tagata zebra, aemaise lava paʻu tulimanu ma faanofoaga nofoaga. O Greebr's zebras ma mountain zebras ua lamatia i le uma, ma Burchells e sili ona fefefe ai.

O le Cobra

O le Potukale valaʻau ia te ia o se gata ma se ufiulu. Lenei o le oona lava lea a le aiga o aspids. I lona natura, o le cobra e le agamalu sei vagana ua ita.

Ma i le tulaga lamatia, o le a le vave osofaʻi atu i lana tagata manua, ae i le taimi muamua o le a ia faia se sauniga faapitoa ma le faʻafefe ma oso i luga o le ufiulu. O nei gata ola i itu i saute o le Aferika Aferika, lalafi i vaeluaga, pu o laau ma liu o manu.

Fai mai le au tulimanu o le Snake e faapea, a osofaʻia e le cobra se tagata, o lona uiga e le masani ona tui le mea oona i totonu o le 'upega. Lenei e mafua mai i le mea moni o le cobra toxin lau mo le tulimanu o le faʻamalu.

O lana lisi e aofia ai gata ma tamai pili sosolo, lea na taʻua o ia o gata gata. I le taimi na folasia ai fuamoa, e leai se mea na aina e le cobra mo le tolu masina, ma le faaeteete puipuia lana fanau.

Faʻateleina o le ufi, o le cobra lapatai mai se osofaiga

Canna

Canna o le sili lea ona tele ituaiga o antelope. Ae ui i lea, e faigata tele, e mafai ona tamoe vave ma oso i le maualuga e oʻo i le 2.5 m. O tane ma fafine ua mimilo nifo i le pito, e ui i fafine e masani lava ona umi ma manifinifi. O le lanu o le ufiufi eseese lava mai samasama-enaena e lanu efuefu pe lanumoana-efuefu ma faʻamoemoeina ile matua ole manu - o loʻo iai ile uila tuai e toetoe lava uliuli. I luga o le fatafata ma muaulu o alii o loʻo i ai se fusifusi o lauulu e tupu ma mafiafia ao tuputupu aʻe le manu. Cannes nonofo i atumauga, toafa, vaomatua ma aau.

Gyurza

O ia o le Levantine viper, o se tasi o le lapoʻa, ma tele o mea oona o gata. O loʻo i ai le mita ma le afa o loʻo tumu lelei le tino, ma le lapoʻa o le ulu o se tafatolu.

I le tautotogo, ala ae i luga o le faʻalavelave, i le amataga le tane, mulimuli ane fafine, latou maua se faʻauʻuga mataʻutia. Ia o le gata, a le o lalafi i luga o le eleele, pe aʻe foi i luga o se laau, vaavaai mo le latou vete.

O le taimi lava e latalata mai ai le manu le lelei, o le gyurza vave osofaʻi, pipiʻi ona nifo ma le faʻatulagaina o le tino ua uma ona oti, seia oʻo i le ona le galuega. Ona foloina le moa, na toe alu foʻi le suʻe.

Pe a lagona e le gata o se mea e ono lamatia, e vave ona aisi ma osofaʻi ai le tagata solitulafono seia goto o ia. O le umi o lona oso e fetaui ma le umi o lona tino.

Python

O pa feitane e le o gata oona, e aiga i latou i anacondas ma boas. O i latou o se tasi o lapoʻa tele i le lalolagi atoa, ma i le natura e tusa ma le fasefulu o latou ituaiga. E i ai le pyona sili ona tele i luga o le fogaeleele, o lona umi e oʻo i le sefulu mita ma le selau kilokalama o le mamafa. Ma o le aupito itiiti, leai se sili atu ma le tasi mita i le uumi.

O le Pythons, e tasi lona faʻafiafiaga e le maua e isi reptiles. Ua latou iloa ona faʻatonutonuina o latou tino vevela lava, aʻo le supercooling e faʻamafanafana ai latou lava, taʻalo ma maso o le tino, ona faʻaitiitia lea, ona faʻamalolo ai lea.

E tele lava pythons o ata matala, o nisi o latou e mautu lanu. I le au paʻu talavou, o le tino e valivaliina e matala, ae a atili loa ona matua, o le a faasolosolo ona liua matala ia liu.

A e tuli, i le maea ai o le mauaina o se manu, e le milia e le pythona ma nifo lapopoa, ae afifi i mama ma tisioina. Ae o le tino ua leai se ola o le python toso i totonu o se lautele tatala gutu ma amata ona foloina. O le lapoʻa lava o manu ua mafai ona ia 'ai, o lona mamafa e le sili atu ma le fasefulu kilokalama.

Ulaula Mamba Green

Atoatoa faʻatasia ma laʻau, mago lanumeamata moa i manu felelei ma o loʻo i ai se malosi oona. E ola le gata i laʻau, e manaia lona manogi, ma e sili atu ona lelei le vaʻai ona o ona mata tetele.

I le ata, meamata lanumeamata

Anelope

O se artiodactyl fiafia i foliga. E moni lava, i la latou pepa e tele subspesies. E i ai antelope e laititi tele atu nai lo se lapiti. Ma e tele naua - Cannes, latou te le maualalo i lo latou tulaga i se tagata matua povi.

O isi antelope e nonofo i se laueleele toafa, ao isi e nonofo i totonu o vao ma laau. O anetope e iai a latou lava uiga eseʻese, o latou nifo nei, o latou ia o le sili ituaiga eseese ma tupu aʻe i le olaga atoa.

O le bongo antelope ei ai lona lanu mumu lanumoana faʻatasi ma paʻepaʻe toso faʻanatura. Nofoaga i vaomatua vao

I o latou foliga vaaia o loo i ai se foliga tutusa i le povi ma le aila. O fafine Bongo e nonofo i aiga ma a latou fanau. Ma o latou tagata matutua matutua ola i matagofie matagofie ao le i amataina le amataga. I le taimi o le lamala, manu na o aʻe i mauga, ma faatasi ai ma le toe afio mai o timuga latou te o ifo i laufanua valevalenoa.

Bongo antelope

Tufuga

Uliuli uliuli, o se tasi o ituaiga o povi e tele aʻai le Aferika Aferika. O le averesi o le mamafa o lenei manu e fitu selau kilokalama, ae e iai faʻataʻitaʻiga e ova le mamafa nai lo le tone.

O povi nei e uliuli latou lanu, o latou fulufulu e susu ma malo, ma paʻepaʻe paʻu e susulu i ai. Buffalos latou lava faʻailoga iloga - o le vaega lea o fusi i luga o le ulu.

E le gata i lea, i tamaʻi povi, o nifo e tupu toʻatasi mai le tasi ma le isi, ae i le tele o tausaga, o le ponaivi i luga i latou e tupu tele ina ia ufitia atoa le itu pito i luma o le ulu. Ma o lenei ossification e malosi tele e oo lava i se pulu o le a le atia.

Ioe, ma nifo lava latou e faʻapea foi se foliga le masani ai, mai le ogatotonu o le ulu latou lautele faʻasolosolo i itu, ona latou punou teisi lava ma se vane i le pito i lalo, i pito latou toe o atu i luga.

Afai e te vaʻai ia i latou mai le itu, io latou foliga e tutusa lelei ma matau mai le olo kane. Buffalos e fegalegaleai lelei, na latou fausia se faiga atoa o fesoʻotaʻiga ma le tasi ma le isi, a o latou moo, growl, mimilo o latou ulu, taliga ma le siʻi.

Pulu uliuli

E lapopoʻa le manu, e lua pauna lona mamafa, o lenei ma le tolu mita tino umi. Ae paga lea, i le lua afe ma le sefulu ma le tolu o tausaga, o se tasi o ituaiga o uliuli rhinos mauaina le tulaga o se mea ua le toe iai.

O le pusi uliuli ua taua e le aua ona e uliuli, ae ona e palapala. Uma le taimi avanoa mai meaai ma moe, ua paʻu i le palapala. I le pito o le puaʻa, mai le pito o le isu e iai nifo, e mafai ona lua, pe ono lima.

Le lapoa o loʻo i luga o le isu, aua o lona umi e oʻo i le afa mita. Ae i ai foʻi tagata taʻitoʻatasi e sili ona tele le pu e sili atu nai lo le mita le umi. Na ola uma Rhinos i le tasi teritori na filifilia e latou, ma e leai se mea o le a faamalosia ai le manu e alu ese mai lona fale.

O latou tagata vegetarians, ma o latou meaai ai aofia o lala, vao, laulaau ma mutia. Na alu o ia i fafo e 'ai i le taeao ma le afiafi, ma faʻalu lana taumafataga o loʻo tu i lalo o se ituaiga laau sosolo e mafaufau loloto i le paolo.

E le gata i lea, o mea e masani ai ona faʻaletonu le paʻepaʻe ole puaa e aofia ai le savali i aso uma i totonu ole pu e mimilo ai, ma e mafai ona ufiufi mamao i le faʻaola ola e oʻo ile sefulu kilomita. Ma o iina, ua onā i luga, o le 'aʻai o le a paʻu i le palapala mo se taimi umi, faʻasaoina lona paʻu mai le mumia o le la ma iniseti leaga.

O le tamaʻitaʻi faʻataʻotoʻe savali savali maitaga mo le tausaga ma le tolu masina, ona toe lua tausaga fafagaina lana pepe i susu susu. Ae i le lona lua o tausaga o le ola, "pepe" tuputupu ae i se tele manaia tele o ia e tatau ona tootuli e alu i le fatafata tina. I le tulaga o se lamatiaga, rhinos mafai ona oʻo atu i saoasaoa sili atu nai lo fasefulu kilomita i le itula.

Pygmy hippo

O nei meaola mananaia o nonofo i le vaomatua Aferika i Sisifo. Mai o latou aiga tuʻusaʻo, o hippos masani, e 'eseʻese i laʻititi laiti ma sili atu lapotopoto foliga, aemaise lava foliga o le ulu.

O le Dwarf hippos e tupu aʻe i le lua selau kilokalama, ma le afa mita le umi o lona tino. O manu nei e matua faaeteete, o lea e toetoe lava a le mafai ona fetaui i latou faʻafuasei.

Talu ai latou te nonofo i laʻau mafiafia po o mafolafola. Ua faʻaalu e le Hippos le tele o taimi i le vai nai lo le laueleele, ae o lo latou paʻu o se fausaga lea e manaʻomia le faʻaaogaina pea o le faʻamamaina.

O le mea lea, i le ao faʻamalamalamaina o le la, o taofiofia tagata taʻele. Ma i le amataga o le po, latou tuua mo le lata ane vao vaomatua mo aiaiga. Na latou nonofo na o latou, ma e naʻo vaitau o faʻaipoipoga e vaʻaia o latou ala.

Pygmy hippo

Cheetah

Mamalu, maʻaleʻale ma maʻa maso manu mageso. E na o ia lava le fagafea e mafai ona oʻo atu i saoasaoa e oʻo i le selau kilomita i le itula i le mataupu o minute, aʻo faia oso i le fitu mita le umi.

O le matutua ole cheetahs e lē sili atu ma le onosefulu kilokalama. O oneone lanu uliuli, e oʻo lava sina mumu uliuli i lanu uliuli i le tino atoa. E i ai o latou ulu laiti ma tutusa tamai taliga ma lapoʻa pito. O le tino e tasi ma le afa mita le umi, o le siʻi e valu sefulu centimita.

E 'ai naʻo mea fou a Cheetah, a o tuli, latou te le osofaia le na aʻafia mai le tua. Aua le fai togafiti, tusa lava po o le a le fia 'ai, o le a' ai tino oti o manu feai ma pala.

Leopata

O se pusi iloga manu, iloga i lona lanu nana, lea e tutusa ma tamatamai lima lima, e le toe faia i soo se manu. Leopards tamoʻe saoasaoa, oso maualuga, piki tetele laʻau. O lenei o loo taofiofia i latou masani natura o le tuli manu. E fafaga meaola a le tagata faʻailo; o a latou meaʻai e aofia ai ma le 30 ituaiga o meaola eseese.

O nameri e lanumumu mumu i pi uliuli. E ese le manaia o latou fulufulu, ma tuli, ma tuli e le au fai tupe ma le le fiafia i manu le lelei. Lenei aso, o nameri i luga o itulau o le Mumu Tusi.

Aferika leona

Aulelei manu feʻai feola i totonu o aiga (prides), lea e aofia ai faʻalapotopotoga ma le numera tele.

O le tagata matua matua mafai ona mamafa i luga o le lua selau ma le limasefulu kilokalama, ma o le a faigofie ona faʻatumuina se goby tusa lava pe tele taimi lapoa nai lo ia lava. O se uiga iloga o tama o le manai. O le matua o le manu, o le paʻu ai ma le mafiafia.

E leoleoina leona i tamaʻi lafu, o le tele o taimi e o manu a fafine. A puʻeina manu, latou te galulue faʻatasi ma le 'au atoa.

Manuki

I le natura, e i ai le 25 ituaiga o manuki, e eseese a latou lapoʻa, lanu ma amio. Ole Faʻatatauga, ole nei primata e sili ona atiaʻeina mai manu uma. O manu e ola i afifi tetele ma faʻaalu toeititi o latou ola atoa i luga o laʻau.

Latou te fafagaina meaai a le laau toto ma eseese iniseti. I le vaitaimi faʻaosoosoina, o le tane ma le fafine faʻaali faʻailoga faʻaalia o le gauai. Ma faatasi ai ma le fanau mai o fanau, e ola faʻatasi fanau.

Gorillas

Mai primata uma nonofo i le vaomatua Aferika - sili gorillas. Latou te ola latalata i le lua mita le maualuga, ma mamafa sili atu nai lo le selau limasefulu kg. E i ai o latou lauulu uliuli, tele ma uumi vae.

O le feusuaiga matua i le gorillas amata ile sefulu tausaga le matua. Toeititi atoa le iva masina, ae fanau loa e le fafine le pepe taʻitolu i le lima tausaga. Gorillas mafai ona na o le tasi kupita, ma ua latalata o ia i lona tina seia oo ina fanauina le isi suli.

I manu lipoti mai Aferika, ua latou avatu ni mea ofoofogia, e aliali mai le faiʻai o le gorillas e faʻatusa ile faiʻai o se tamaititi e tolu-tausaga le matua. Averesi, gorillas ola tolu sefulu ma le lima tausaga, e i ai i latou e ola i le limasefulu.

Chimpanzee

O le aiga o ia meaola e aofia ai le lua subspesies - masani ma pygmy chimpanzees. Ae paga lea, ua lisi uma i totonu o le Red Book o meaola lamatia.

Chimpanzees e sili ona vavalalata vavalalata ituaiga i tagata, pe a manatu mai i le kenera manatu. E sili atu lo latou atamamai nai lo manuki, ma poto faʻaaoga latou mafaufau mafaufau.

Puni

O le umi o le tino o nei manu e 70 cm, o le siʻusiʻu e 10 cm le puʻupuʻu. E lanu enaena, e pei o le sinapi i lanu. E ui lava o tamaʻi pepe foliga le mautonu, o le mea moni latou te matua vave ma faigofie nimble.

E masani na nonofo Baboon i aiga toʻatele, o le aofaʻi o meaola i totonu e oʻo atu i le selau tagata. O le aiga e faʻamalosia e ni taʻitaʻi-taʻitaʻi e alofa tele le tasi i le isi, ma pe a manaʻomia lagolago pea le tasi i le isi.

O fafine foi e fegalegaleai ma o latou tuaoi ma tupulaga talavou. O fafine feusuaʻi matutua e nonofo ma lo latou tina mo se taimi umi, ae o tama tama ma teine ​​laiti latou te tuua le aiga e suʻe a latou paaga.

Puni

E uiga i nei manu o Aferika e mafai ona tatou fai mai o latou o nonofo toetoe o le konetineta. Tamaitai e matua ese tane, latou toeititi afa tutusa. E le i ai se manai matagofie i luga o latou ulu, ma o nau o alii na lava lo latou tetele.

O le pusi o baboons e pei o se maile, naʻo ia e pulu ma uliuli. O le tua (i.e., o le pu) o latou, e le gase foi. A taunuu le fafine i le matua, ma ua sauni mo le faʻaipoipo, o lenei vaega o lona swellell tele, sasaa ma avea ma mumu.

Ia fesoʻotaʻi ma isi, baboons faʻaaogaina toetoe lava 30 eseʻese o vaueli ma taupulepulega, faʻapea foi ma le gaoioi maʻai ma fai ni faʻataʻitaʻiga.

Lemasi

Latou ola tusa ma le selau ituaiga e aofia ai i le sili anamua anamua ituaiga o primates. O lemua e matua ese lava mai le tasi i le isi, e lima sefulu kalama tagata taʻitoʻatasi, ma e sefulu kilokalama.

O nisi primates 'ai naʻo meaʻai toto, isi e fiafia i meaʻai fefiloi. O nisi e naʻo i le po, o isi o loʻo nonofo i le ao.

O eseʻesega i fafo - e ese a latou lanu, fulu uumi, ma isi. O le mea e tuʻufaʻatasia ai latou o le lapoa tele i le auvae o loʻo i tua o le auvae lima ma le au faʻaosofia ua iai i le auvae i lalo.

Okapi

E taʻua foi o le vao taua. Okapi - o se tasi o manu manaia a Aferika. Ole lapoʻa tele lea ole artiodactyl, lua mita le umi o le tino ma toetoe tolu selau kilokalama le mamafa.

E i ai o latou uʻu umi, o taliga tetele ma tane e i ai nifo e pei o se ziraffe. O le tino e valiina i le lanu enaena-enaena, ma o vae vae ua valiina ma paepae faalava laina. Mai tulivae i tulivae o latou vae e paepae.

O se manifinifi manifinifi e muta i se pulumu. O Okapi e nofo naʻo latou, naʻo matata o taʻaloga latou te faia faʻaipoipo, ona e le umi lea. Ona toe lolofi taʻitasi lea i lona lava itu.

I okapi fafine, o uiga o tina ua matua atiaʻe. I le taimi o le pepe, ia alu i totonu o le vaomatua ma sulufai iina ma se pepe fou faatoa fanau mai. O le tina e fafaga ma puipuia le pepe seʻia faʻamalosia atoatoa le tamai povi.

Fiafia

Nei uila, matamuli ma osooso. Ina ia aloese mai tulaga lamatia, latou te o aʻe i le vao o le vao, i le mafiafia o vao. E fafaga e le Dukers meaʻai i meaʻai, o fualaʻau ma fua, midges, isumu ma e oʻo foi i le naj a isi manu.

Tagata kolosi

Se tasi o manu malosi i le lalolagi ma le auvae e i ai pe tusa ma le 65 nifo. O le korokotaila e ola i le vai, e mafai ona ofuina i totonu toetoe lava atoa, ae e taatitia fuamoa i luga o le laueleele, i le faʻapipiʻi e mafai ona i ai e oʻo atu i le 40 fuamoa.

O le siʻusiʻu o le kolokotolo e tutusa lava le afa o le tino atoa, tulei ese mai le mea e ola ai i luga ma le uila e mafai ona oso i fafo mai le vai e puʻe mai le ola. O se manufeʻai e lelei fafagaina e mafai ona faia e aunoa ma meaai mo le lua tausaga. O le mea e ofo ai, o le kolokotaila e le uma lona ola.

Tamelena

Na o le reptile e mafai ona vali ma lanu uma o le nuanua. Chameleons suia lanu e puipui ai, fesoʻotaʻi ma le tasi i le isi, i le taimi o suia le lagona.

E leai se tasi e sao mai i lona mata aloaʻia, aʻo faliu atu ona mata ile 360 ​​tikeri. Ma le isi, mata uma e vaavaai i lona lava, ese le itu. O loʻo ia te ia le vaʻai mamao lea mo le sefulu mita, e mafai ona ia vaʻaia se pusa o le a aoga mo ia i le 'aiga o le aoauli.

'Aina

Ole 'aʻai e nonofo faʻatasi i vaega laiti. I totonu o Aferika savannahs e masani ona naʻo paga. O manulele e fafaga i papala ma o se ituaiga o faʻasologa o le natura. Uma le taimi avanoa mai meaʻai, aulelei lio i ao, saili mo meaai mo latou lava. Ina ia faia lea mea, e tatau ona latou feʻaʻei maualuga na iloa ai i le sefulu kilomita maualuga.

E mama le paʻu o le 'aʻai i le uumi uliuli fulu i tafatafa o apaau. E pulu le ulu o le 'aulelei, ma faʻauʻau, ma samasama pupula, o isi taimi o paʻu lanu paʻu. O le paraka e tutusa lanu, le pito o lea, e ui i lea, e uliuli.

Aferika Aferika

Aferika ostrich o le lapoʻa tele o manulele i aso nei, e ui i lea, latou te le iloa ona felelei, o apaau o ostriches ua le lemu lava. O le lapoa o manulele e mautinoa le ofoofogia, o lo latou maualuga e toetoe lava lua mita, e ui o le tele o le tuputupu ae alu i le ua ma vae.

E tele ina faʻaputuputu manu ole osone ma povi o zebras ma antelope, ma faatasi ai ma latou faia le umi o femalagaaʻiga i laufanua o Aferika. Ona o lo latou tuputupu ae ma sili ona lelei mata, ostrichs o muamua e matauina le leaga. Ona latou faanatinati atu lea i le saoasaoa o 60–70 km / h

Flamingo

Faʻafetai i la latou lanu matagofie, ua avea foʻi ma flamingos o le manulele o le taeao tafa ata. Latou o lenei lanu ona o meaai latou te taumafaina. E 'ai faʻapipiʻi meaʻai a le flamingos ma le alga o loʻo iai se vali faʻapitoa, e valivali ai o latou fulu.

E manaia le matauina o le felelei o manulele, mo lenei latou e manaʻomia ona taape solo lelei. Ma, ua uma ona aveeseina, vae o manulele e le taofia le tamoe. Ma na o sina taimi e leʻo toe gaioi, ae o loʻo tumau pea i se tulaga e le faʻasa, o le mea lea o le afi e pei o satauro o felelei i le lagi.

Marabou

Ole manu lea ole tasi ma le afa mita, ma le lautele o ona apaʻau ole lua ma le afa mita. I fafo atu, o le marabou e le foliga foliga lelei: o le ulu e paʻepaʻe, ma se lapoa lapoa ma mafiafia. I manulele tagata matutua, o se ato tele paʻu paʻu o loo tautau i luga o le fatafata.

Latou te nonofo i pusa tetele, ma fau o latou faamoega i luga o lala maualuga o laau. O le lumanaʻi fanau a manulele e fufusi faʻatasi, e fesuiaʻi soʻo i luga. Marabou fafagaina carrion, o le mea lea ua manatu i latou o mama o le Aferika savannah siosiomaga.

Leona o le tupu o manu

Ia e saʻo lava i totonu o le tele o tulimanu o Amerika. O le mamafa o lona tino ua oʻo i le 230 kg. O lenei mamafa mafai ai ona e taia le povi 2-3 taimi lapoa nai lo ia. Latou te nonofo i nofoaga e iai vaituloto ma avanoa avanoa mo le saolotoga o feoaʻiga. Liona e nonofo i aiga.

O le mafiafia ma le taugata o se uiga iloga o alii. O le matua o le manu, o le mafiafia ma le mafiafia. E fai faʻatauga i mea tuupo. Le tele o taimi, fafine alu mo manu.

Nofoa Dwarf

O le tamai manu lea e pei o le mole, o lona tino umi e amata mai le 3 i le 4.5 cm pe a leai se siʻusiʻu. O le mamafa o le manu ile averesi 1 - 1.5 kalama. O le notch e taitaia se olaga masani. E maua ai mea uma, ae masani ona fafaga ai iniseti, o latou larva, ma eleele o anufe. E ono osofaia ni ponaivi laiti, pei o pili, lane, poʻo tamaʻi mea laiti. E nofo i le averesi o le tasi ma le afa i le 3 tausaga.

E maua lenei manu i Aferika i Matu, e faapea foi i Saute Europa, Asia tutotonu.

Dwarf toothworm o se tasi o le sili ona gaoa manu i le lalolagi. Na te manaʻomia le tuli i le 2 itula uma, a le o lea e ono oti ona o le le lava.

Uliuliuli Mamba

O lenei gata uogo e nofo i saute o Aferika. O le igoa o le manu na mafua ona o le lanu uliuli o le gutu. O le mea oona i totonu o lana tagata manua tuʻu i fafo nifo umi (6.5 mm). E ola i auvai ma laina o laau. A manao o ia e goto i le la, e aʻe ia i tumutumu o laau.

E tuli tamaʻi manu laʻau, manulele. O le taimi lava e tulaʻi mai ai le tagata aʻafia i lana vaʻai vaʻai, o le mamba tuʻu faʻafuaseʻi ma fai ai se tau. Ina ua maeʻa le taʻavale o le meaola. O le tagata aʻafia na te foloina le atoa, a maeʻa ona faʻaleleia e le tino sili atu ona leaga le tino i totonu o le 1-2 aso.

Rhinoceros

I luga o le laueleele autu, oe maua le lua ituaiga o rhinos: paepae ma uliuli. O ia mea uma e nonofo i saute o le konetineta. O manu nei mai le sui o le fauna Aferika (pe a mavae elefane) e sili ona tele. O le tele o paʻepaʻe paʻepaʻe mafai ona aapa 3 tone, uliuli oʻo i 2 tone.

Ua pei o lo o ua maeʻa

O le igoa o le meaola na mafua mai i tua lauulu, lea e fesoasoani i le kesi suiga o gaioiga. O se ituaiga o manava faiga. Latou te nonofo i nofoaga mālie latalata i vaituloto. Latou te fafaga i apogaleveleve, meaola laiti ma snails. Ua puʻeina le manu ua pipiʻi ma le umi lona laulaufaiva.

Puʻupuʻu

E patino ile aiga o iniseti. O lenei tamai manu e mafai ona maua uma i Aferika. O Jumpers e taua televave i totonu o isi tamaʻi mamalia. Ole saoasaoa o latou gaioiga ole 29 km / h. Latou te nonofo i olaga taʻitoʻatasi pe toʻatasi. Taumafa paleni o le faʻatulagaina lea o tui laiti invertebrates. E mafai ona avea ma apogaleveleve, anagata, milipedes, aneti. E le manaʻomia e nisi sui ni meainu.

Kalago

Primata ua salalau i luga o le laueleele tele. O i latou o ni tagata e le masani ai e nonofo ai i Aferika, e nonofo i vaomatua ma savana. O le tino e aapa atu i le umi o le 20 cm, o le siʻusiʻu e oʻo atu i le 30 cm, meaola e fuaina mai le 250 i le 300 g. Latou te nonofo i luga o laʻau, o le tele lava e aunoa ma le faia o se aiga. E seasea ona latou o mai i le lalolagi. Latou te fafaga i laiti iniseti ma inu le sua o laʻau. O nei mea lilo pussies mafai ona oso umi. Latou fesootai i le tasi ma le isi i leo eseese e mafai ona faailoa ai se lamatiaga, taufaamatau pe na o se lapataiga faailoga.

Gerenuk

O le sui o le Aferika afelope. O le giraffe gazelle (igoa lona lua) e nofo i sasae o Aferika. E faigata ona fenumiai ma le antelope, faʻafetai i o latou ua manifinifi le ua ma vae. O manu e taʻitaʻia le ola galue e le gata i le ao, a o le po. Latou te fafaga i tamaʻi fana ma laulaau. Ua le toe manaʻomia se meainu. Tino umi e oʻo i le 160 cm, ma le maualuga 95 cm, mamafa mai le 30 i le 45 kg.

Aisea ua taʻua ai Aferika?

O le konetineta, lea na maua mai lona igoa mai tagata Eleni anamua mai le upu aprica, o lona uiga “sunny”, pe mai le faaEleni aphrike, o lona uiga “e leai se malulu”, e vaevaeina toetoe lava i le afa e le ekueta, pe a tatou talanoa e uiga i le umi. Ae talu ai le "tonuga" a Aferika i lona itu i matu, o se teritori tele o loʻo i ai pea i matu o le ekueta.

Fauna o Aferika

O le fauna a Aferika, i le lautele le faʻauigaina o le upu, o meaola uma na ola i le teritori o konetineta, o motu ma le sami tuaoi. O le mea e sili ona faʻailoga Aferika fauna o loʻo maua lea i le afrotropic ecological eria. Lenei itulagi e toetoe lava latalata i tropics, ma faia ai tulaga lelei mo le tamaoaiga o le natura.

Na faʻapefea ona faʻailoa manu i Aferika?

O le uluaʻi iloga o le faʻatulagaina o fauna i Aferika e amata mai i aso o le amataga o le i ai o soʻo se ola lautele i lo tatou paneta. Ae e taua le matauina o le fauina o le natura i le tulaga lea tatou te vaʻai nei i ai, tusa e faasino i taimi o le vaeluaina o le Gondwan supercontinent i le vaitau o le ogatotonu o le Mesozoic.

O le fausiaina o le fauna na tele lava ona o suiga eseese o manu i le va o konetineta anamua o Godwana - Madagascar, Amerika i Saute ma, ono, Initia. Ae o le vaitafe tele na agaʻi atu i ma mai ia Laurasia. Afai tatou te talanoa e uiga i konetineta o Godwana, ona tupu lea o le malaga tele na o le tasi itu - mai Aferika, ae o fefaʻatauaʻiga ma Laurasia tele ma faʻalua, ae maise mai Laurasia i Aferika.

Gondwana Supercontinent

O le muamua fesuiaʻiga a Neogene fauna na tupu i le Middle Miocene. Ole fesuiaiga autu ole teritori fauna i le va o North Aferika ma Europa na amata tusa 6.1 miliona tausaga talu ai, tusa ma le 0.4 miliona tausaga i luma atu o le Messina tumutumu o le salinity.

I le amataga o le Tertiary vaitaimi, Aferika ua ufitia e se tele vaomatua togavao nofoia e endemic vaomatua fauna ma le tele o ituaiga uiga o le itu i saute o Asia. I le Pliocene, na matutu le tau, ma o le tele o le vaomatua na faatamaia, o manu o le vaomatua na maua le sulufaiga i isi toega o vaomatua.

I le taimi lava lea e tasi, o le lautele o le auala laupapa e fesoʻotaʻi ai Aferika ma Asia ma sa tele foʻi osofaʻiga o meaola i le vao o le vao. Ile amataga ole Pleistocene na amata ai se vai susu, ma le tele ole vaomatua na toe faʻaleleia, aʻo le fauna ole savana na vaevaeina ma faʻatapulaʻaina ile laʻititi o nofoaga, e pei ona iai muamua le vaomatua. Le toeitiiti lava faaesea Aferika mai isi itulagi na mafua ai le vavalalata vavalalata o le tele o ituaiga i itu eseese o le konetineta.

Mamoe

Aferika ua puipuia le 1,100 ituaiga o mamele i ona laueleele. Ole tele o manu vaefa e ola i le la konetineta. 64 ituaiga o primata nonofo iinei, le numera tele o ituaiga o ungulate ma bovids. Ole malo moni lea ole manu, ua tele seneturi na tosina mai ai tagata tafafao mai ile lalolagi e fia tauva ma le malosi ole natura lava ia.

O Leo o le "tupu o manu uma." O se lapopoʻa lapopoʻa, e oʻo atu i le umi o 208 senitimita, ma le mamafa e oʻo atu i le 170 kilokalama. O tamaʻitaʻi e laititi teisi lava laʻasaga - aʻo le 184 senitimita ma le 138 kilokalama.

E musele le leona, ma lona loloto o le fatafata ma pupuu lapotopoto le ulu, ua paʻu le ua ma ma taliga faataamilo. O lona fulu e eseese lanu i le lanu enaena enaena ile enaena efuefu, samasama mumu ma uliuli enaena. O lanu o vaega pito i lalo e masani lava ona mama. O le leona faatoa fanau e iai ona pogisa itu e mou atu pe a oʻo le cub i le taimi o le matua, e ui lava vaivai vaivaiga e masani ona vaaia pea i vae ma lalo vaega o le tino.

O Leo naʻo le pau lea o le aiga o le pusi, i totonu o aliʻi e sili atu le tele o fafine. O alii e lautele o latou ulu ma le maitau taua e tupu i lalo ma tua, ufiufi le tele o le ulu, ua, tauau ma le fatafata. O le manai masani ona enaena ma se paʻu o samasama, elea ma lauulu uliuli

Feline

Ole aiga ole pusi e aofia ai aiga laiti e lua: o lapoʻa ma tamaʻi pusi, o loʻo fai ma sui o Aferika.

Mai le subfamily o lapisi lapisi i le konetineta, o loo i ai leona ma leopards, ma laiti pusi o: cheetah, caracal, oneone oneone, uliuli-vae pusi, vaomatua pusi, serval ma auro pusi.

Malaria namu

O namu malaria e matua leaga lava iniseti e fafaga toto. Na latou folaina fuamoa i le tu ma le tausia-leai se vai puna. E faitau miliona namu e mafai ona fofoa mai le tasi mea. Peitaʻi, o le faʻamataʻu taua mai ia iniseti, o faʻamaʻi e feaveaʻi e ala i le toto. Ole faamai sili ona lamatia e iloa o le malaria, lea e faitau miliona tagata e maliliu ai i tausaga uma.

Ova Dorilus

O loʻo mafai ona potopoto loi o Dorilus i kolone, e ova ma le 20 miliona ona tagata taʻitasi. A utiuti meaʻai, latou o atu e suʻe i se vaega tele, i le saoasaoa o 20 m / h. Mo nisi nofoia o tagata, e aoga mo i latou (faʻatamaʻia uma ituaiga o manu faalafua i lo latou ala, mai iniseti i lapisi lapisi), ae mo isi e leaga. E matua tigaina lava le meaʻai, ua ese le faigata o le loi, ona ua malosi o latou 'auvae.

O lenei iniseti o se feaveaʻi o faamoe momoe momoe. Tsetse e 'ai le toto o vertebrates ma mafatia i se faamai matautia mo tagata - trypanosomiasis. O le numera o tagata i Aferika e faʻamataʻu ona o latou. I tausaga uma lava, e 250-300 afe tagata e maliliu i Aferika ona o le u o lea iniseti.

Aferika paʻepaʻe-faʻatauvaʻa kalao

Aferika paʻepaʻe-ofaga kalao - o se tasi o sui o manulele rhinoceros, nofo i totonu o le susu vaomatua o Tutotonu ma Sisifo Aferika.

O le umi o le tino e fesuiaʻi i le tulaga o le 70-80 cm. O le mamafa o le tane o le 279-315 g, o le fafine o le 276-288 g. O le lanu o le ulu e paʻepaʻe, ma uliuli, o le isi vaega o le 'uliuli e uliuli, ma le siliva uʻamea. Naʻo pulu o le siʻu e iai ona paʻepaʻe faʻailoga i luga o le pito.

Aferika sili teila

O se sisi Aferika atamai lauiloa o se pygmy goose, e tufatufa atu i saute o le Sahara. O le taʻaloga laʻititi lea i Aferika, ma o le tasi laʻititi sili i le lalolagi (o le mamafa averesi e uiga ile 285 g, ma le apaʻau - 142-165 mm). E ola i tino vai, fafaga vai vai ma invertebrates.

E ui lava o Aferika atamamai teila ua i ai beaks e pei o kusi, latou e sili atu faʻatasi ma vaitafe vaitafe ma isi pato. O le lanu o fulufulu aofia ai lanu nei: uliuli, paʻepaʻe, mumu ma lanumeamata.

Afai Aferika

E ola i savana i saute o le Sahara. O le manu Aferika, e i ai le laiti o pulu i luga o le ulu ma ua, lautele lautele apaʻau, pulu puʻupuʻu i luga o le siʻu. Tau o le tino mai le 4.2 i le 7.2 kilokalama, umi 78-98 cm, ma le apaʻau o le apaau o loo i le laina o le 1.96-2.25 m.

Pei foi o isi 'aʻai, e lapoʻa foi lenei mea, e' ai tele i tino o manu ua maua i le savana. 'Ua lele afifi a Aferika.

Aferika penguin

O le Aferika penguin, e taʻua foi ma le matau penguin, e nofo i vai o Aferika i saute. Pei foi o isi penguins, o lenei ituaiga e lelea, ma le faʻaleleia o tino, ma apaʻau, ua faʻafefeteina i flippers, mo le nofoagaola o le sami. Matutua e fuaina averesi o 2.2-3.5 kg ma aapa atu i le maualuga o 60-70 cm. E i ai o latou lanu piniki iloga (glands) i luga atu o mata e fesoasoani ia i latou e feagai ma suiga o le vevela.

O le au paʻaga Aferika e sili ona lelei tagata e fafaga ma fafaga tele iʻa ma squid. O lenei ituaiga ua afaina tele ma e matua lauiloa i tagata tafafao maimoa.

Mamalu Astrild

Wavy Astrild o se tamai manulele mai le faasologa o Passeriformes. O lona atunuu o atunuu Aferika i saute o le Sahara. Peitaʻi, o lea ituaiga ua faʻalauiloa mai i isi itu e tele o le lalolagi.

O le umi o le tino o le aau e pei o le 11-13 cm, ma le apaʻau o le 12 i le 14 cm ma le mamafa o le 7-10 g. O lenei manulele ei ai lona tino paʻepaʻe ma ona pupuʻu apaau ma se uumi uumi. O le laugutu e tele lanu efuefu-enaena, ma o le gutu e lanu mumu.

Lautele Public Weaver

O manu nei e nonofo i savana o Aferika i Saute, Namibia ma Botswana. Latou fausia fale tele faʻanofoaga, seasea i manu felelei. O faamoe a Weaver o se tasi o sili ona ofoofogia fausaga na fausia e manulele.

O le umi o le tino e tusa ma le 14 cm, ma le mamafa o 26-32 g. Feusuaiga dimorphism e le o faailoaina. O le lanu o le fulu e sesega lanu enaena, ma lanu uliuli.

Aferika vaapiapi-kolosi

O le sisi Aferika-atataʻu o se tasi o le tolu ituaiga o crocodiles o nonofo i Aferika (o le isi lua o le Nile crocodile ma blunt crocodile).

O vaapiapi-ala-kolata olaola i vai magalo o vai o Central ma Aferika i Sisifo. E fai si a latou lapoʻa o lo latou tino, e masani lava laititi teisi atu nai lo Noc crocodiles, ae lapoʻa nai lo isi ituaiga. Tagata matutua, o se tulafono, e tusa ma le 2.5 mita le umi, ae, pei ona e iloa, mafai ona aapa i 4.2 m. O le tino mamafa o 125-325 kg. Vaʻai uliuli meaola mafanafana o loʻo i ai se manifinifi o le sulu, lea e faʻaaoga mo le puʻeina o le mangsa, o lea o latou igoa.

Uliuliuli Mamba

O le mamba uliuli o se gata uogo e na o Aferika e nofo. Valivali eseese mai lanu efuefu e lanu enaena enaena, ae le uliuli. O tagata talavou, o se tulafono masani, e māmā nai lo tagata matutua, ae uliuli faʻatasi ma le matua. O feusuaʻi tagata matutua e masani ona oʻo atu i le tino umi o le 3 m.

O lenei gata e ola i se teresitila olaga ma ola i savana, vaomatua, papa papa, ma o nisi taimi i vaomatua. Uliuli mamba manu i manu laiti ma manulele. E mafai i le saoasaoa o 11 km / h ile mamao mamao. E ui lava i le igoa taʻutaʻua o se gata faʻafefe ma tele le saua, o le mambi uliuli, o se tulafono, e aloese ai tagata pe a latou le tau faamatauina ma taumafai e maileia.

Lavea le laumei

O le laumei ua faʻaosofia o le lapoʻa tele lea o fanua i le konetineta o Aferika ma le lona tolu sili ona tele i le lalolagi, o loʻo faʻaosofia ai le Galapagos ma le laumei tetele. Ua oʻo i le tino le umi o le 76 cm ma le mamafa o le 45 kilokalama, ma o isi tama tane ua oʻo atu i le 90 kilokalama.O lenei ituaiga e masani ona masani ai e pei o se fagafao, aua e fia iloa ma atamai.

Koliata Frog

O le goliath frog o le sili ona lapoa lea i luga o le paneta. O nisi tagata tuputupu aʻe i le 32 cm le umi mai le moncong i le meaola, ma mamafa e oo atu i le 3.25 kg. O lenei ituaiga e i ai lona toʻaitiiti ituaiga o nofoaga i Cameroon ma Equatorial Guinea.

O le goliath frog e masani ona i totonu ma latalata i vaitafe tetele, ma oneone pito i lalo. O nei vaitafe, pei o se tulafono, e matua tumu i okesene. O vaitafe o loʻo ola ai katolo goliath e tele taimi e i ai i nofoaga ma e maualuga le vevela.

Eliina katak

Aferika eli maia katala e patino i le aiga Pyxicephalidae. E taatele i Angola, Botswana, Kenya, Malawi, Mozambique, Namibia, Aferika i Saute, Swaziland, Tanzania, Zambia, Zimbabwe, ma atonu DRC.

O nofoaga masani faʻanatura e aofia ai savana, laau ma vaomatua nofoaga, fou vai vaituloto ma aau, fanua toto, fanua, ma le ala vaʻa ma alavai. Ole lapopoa tele lava, aʻo le mamafa o tane e tusa ma le 1.4 kilokalama, e ui lava na ova le kilokalama i lo latou mamafa. O feusuaʻiga o faʻaupuga ua faʻaalia, o le mamafa o le fafine e 'afa le lapoʻa o le tane, e le masani ai i totonu o amfibi, pei ona tele i ai i le tele o ituaiga o fafine. O tane e oʻo atu i le 23 cm le umi, aʻo fafine e laʻititi.

Aferika Baboon Spider

O le spoon o le Baboon o se apogaleveleve mai le aiga Teofauga, ma se tupu malosi aona. E mafai ona tupu ai se maʻi tiga, ae o le tele o ia apogaleveleve e le o manatu faʻamataʻu i tagata. O le nofoaga faʻalelalolagi e aofia ai teritori o Aferika i Saute.

O faatanoa a Baboons e taitaia se teresitila o se olaga ma fausia ai ni siliki uli, e masani ona i lalo o papa pe i papa. O nofoaga masani e aofia ai vaomatua vaomatua, togavao, ma mago vao.

Spider darwin

O le apogaleveleve Darwin e ana i le aiga o le faʻalavelave. E pei o isi ituaiga o apogaleveleve, feusuaʻiga dimorphism ua iloga faaalia, fafine sili atu nai lo alii. O le umi o le tino o le fafine suia i le laina mai le 18 i le 22 mm, ma o le umi o le tane e tusa ma 6 mm.

O nei apogaleveleve fausiaina se mea tulaga ese faʻa-tino - o se upega tafailagi e tele ma matua umi.

Ono-mata o le oneone apogaleveleve

O se fua feololo lea o ituaiga apogaleveleve. O le umi o le umi e mai 8 i le 15 mm, ma o le umi o lima e oʻo i le 50 mm. O le ono-mata mata oneone e nofo i toafa ma isi vaega oneone o le itu i saute o Aferika. O osofaiga a tagata e seasea: e leai se tasi tulaga faʻamaonia. Peitaʻi, sa faia se faʻataʻitaʻiga lea na fai ai e le apogaleveleve sina lapiti, o le iʻuga e iʻu i le oti (o le oti o le meaola na tupu i le 5-12 itula talu ona tui).

Iʻa lapoʻa lapoʻa

O se lapoʻa lapoʻa, e iloa foi o le hydrocin tetele, o se lapoʻa, fouaʻa, maʻa aʻa mai le aiga Alestidae. Ua maua i le Congo Basin.

E ola le faifaimea i le umi e 1.8 mita ma le tele o le 50 kilokalama. O le lapoʻa lapoʻa iʻa e feoloolo ona e mafai ona puleaina, e aofia ai ma aiga laiti.

Kalamoicht

Kalamoicht poʻo iʻa oona, e nonofo i West ma Central Aferika. E masani ona maua i vaitafe fou ma vaituloto. O le meaʻai e aofia ai manu laiti (iniseti ma anufe).

O le Kalamoicht e oʻo atu ile tapulaa o le umi ole 37 cm. E iai lona fuafua, faʻatele ona tino e aunoa ma se manava. O le umi dorsal fin e aofia ai se faʻasologa o tui puipuia. Kalamoicht ei ai se paga o māmā, lea e mafai ai ona e manava i le ea. O lea faʻatagaina le iʻa e ola i totonu o le vai ma le maualalo o le malosi o le okesene.

Senegalese tele-fulufulu

O Senegalese mnogoper o loʻo maua i vaituloto, vaitafe, aau ma nofoaga faataufusi o aferika Aferika ma le vaitafe o le Naila.

O lenei iʻa faʻaumi, e masani ona efuefu pe uliuli, o nisi taimi e iai paʻepaʻe o paepae, lanu piniki pe lanumoana. O le tele o le tino e ufiufi i laʻasaga manifinifi ma seasea pogisa nofoaga poʻo togi. O le tele o pusi salu e faʻatele i le tele o le tino seʻia oʻo ina fetaui ma le auvae vavae, o le maʻai ma mafolafola. Ole umi ole tino e oʻo ile 35.5 cm.

Dune pusi (oneone pusi)

O le oneone pusi o le sili sili ona itiiti i le vao pusi. O lona umi eseese mai le 65 i le 90 cm, o le 40% o le siʻi. O le maualuga o le dune cat o le 24-30 cm, ma o le mamafa o le 2.1 o le 3.4 kg.

O le oneone pusi e nonofo faʻapitoa i nofoaga vevela ma matutu. I Aferika, e mafai ona maua ile Sahara i atunuʻu o Algeria, Morocco, Chad ma Niger.

Gazelle Dorkas

Mai le itu i matu o Tarzania i le itu i saute-sisifo o Kenya, toatele tagata o manu latou te faia malaga umi (femalagaaiga) i totonu o se lio. Toeitiiti lua miliona manu feoai mai le tasi fugalaau laugatasi i le isi i tausaga uma sailiga o mea manogi lanumeamata. O lafumanu e silia ma le 1600 kilomita. I le vaitau timuga (Novema-Tesema), o le tele o lafu manu sa maua i le itu i matu o le Serengeti, fiafia i vao fou ma maua le malosi. Ia Ianuari ma Fepuari na latou fanauina tamaiti. Ma latalata ia Aperila, latou amata agai atu i matu sisifo. Pe tusa ma le 450,000 Wildebeest na fanau mai i tausaga taʻitasi.

O loʻo iai le faʻaaliga “faʻavasega le ala”, ae o lafu e 'aʻai "lo latou ala i le itu i matu ma e oʻo ia Iulai e oʻo atu i laufanua o Maria. O iina na latou tumau ai seia oʻo ia Oketopa, ona toe alu ai lea i se malaga umi i le itu i saute.

E le gata i lea, o le faigamalaga e le foliga foliga faigofie ma faʻanofo lelei. I le taimi o le faigamalaga, e tele mea mataʻutia e feagai ma manu: fiainu, fiaʻai, pa'ū ifo i malifa, ma sopoia le vaitafe. Ma e le tatau ona galo ia i tatou e uiga i manu feʻai - leona, le nameri ma hyena - oe na o loʻo faʻatali e 'ai se mea mativa.

250,000 wildebeests oti i tausaga uma i le taimi o femalagaaiga.

Ole aofai o tagata malaga: 1.3 miliona wildebeests, 360,000 gazelles, 190,000 zebras ma 12,000 canna antelope.

O Sapaseta

Meaola e fesootaʻi ma le tulaga i lalo o le subspesies o equidae. E mafai ona nonofo meaola eseese o le iva, i le atumauga mauga, e faapena foi i toafa ma fanua laugatasi.

E lauiloa i latou i soʻo se mea mo a latou lanu tusitusi, i le mea uliuli ma paʻepaʻe lanu e sui faʻatasi ma le isi, ma o tagata taʻitoʻatasi uma o ia e ana ia seisi mamanu. O lenei lanu i tua atu o le natura e le mautonu ai tagata vavalo ma e mafai foi ona puipuia mai iniseti feoloolo.

Osesi

O le manu e sili ona telē i totonu o malo fulufulu o se paneta tele. O le maualuga o se maofa fulufulutele e oo atu i le 270 cm.O le taimi muamua, o nei meaola sa maua i le teritori o Arapi ma Suria, ae o lenei ua na o latou maua i le lautele o le Aferika Aferika.

Latou te lauiloa mo o latou uumi uumi ma e mafai ona atiaeina televave vave pe a fai o lamatiaga. O se ositirita ita e mafai ona ita tele i lona puipuiga ma i se setete o le fiafiaga e lamatia e oo lava i tagata.

Aferika oka o le sili lea ona avea ma sui o manulele

Laumei

I le Aferika Aferika e tele ituaiga o laumei o ituaiga sili ona eseese ituaiga ma lanu. E masani ona nonofo ai i vaituloto, vaitafe ma aau, fafaga i vai invertebrates ma iʻa.

O nisi o nei reptiles e faigata tele, lapoʻa, e iai lona atigi umi e oʻo atu ile tasi ma le afa mita ma lona mamafa e tusa ma 250 kilokalama. O laumei e lauiloa lemu-umu, o le tele o latou e ola e silia ma le 200 tausaga.