Emperor penguins (Aptenodytes Forsteri) - o le tele o ituaiga o penguins a tagata ola o le aiga. Penguins e matua malie lava meaola, ma se faʻailoga lanu e faia ia foliga i latou e pei o tamaloloa i tuxedos.

E mafai ona latou maʻimau i le loloto o le 550 maila ma taofi la latou manava mo le 20 minute! E tele mea e nonofo ai Penguins i le itu i saute, i le talafatai o Anetatika, o nisi taimi e maua i tafatafa o Niu Sila. Naʻo le tasi ituaiga o meaola e momoe i le itu i matu o le ekueta - i Galapagos Islands, ma o se manulele vevela.

Emperor penguin

O nei manulele lele, e aofia ai le tele o ituaiga o penguin, e lelei aau. O apaau, o le alualu i luma i le suiga na liua i uu esea, fesoasoani i manu nei, faavauvau i luga o le laueleele, ina ia vave ma feololo i lalo o le vai. E tele ina fafaga e le au Penguin iʻa ma meaʻaola, o nisi taimi o masaga.

I penguins, o se tane e fofoa se fuamoa

Penguin Sootaga Tulaga

O tagata Penguin e nonofo i tulaga faigata o tau, lea e pule ai le malulu o le kiona ma afa o le kiona. O le mea lea, e ui lava i le mafiafia o paʻu, o le toʻatele oi latou, e aofia ai le tele o ituaiga o penuins, e masani ona se ese i lafu vavalalata. Latou fausia kolone tetele, lea e ono aofia ai le sili atu nai lo le 30 afe. manu felelei. E faʻatagaina latou ia maua mea lelei lava. O kolone lapoʻa numera e ova i le miliona tagata.

Le Tolauapiga Paʻu Faʻafiafia

Tolauapiga Letaway o se tasi o sili ona mamao tolauapiga tolauapiga i luga o le paneta. E aofia ai ono faleie moe eseese ma tolu faleʻie tele, fesoʻotaʻi, fausia se potu malolo ma potu 'ai.

O potu moe taʻitasi e mafanafana ma faʻamau i totonu ole salu ma le faleuila. E mafai ona e faia le vai taʻele i se faleʻie ese e tu i tafatafa o le nofoaga masani. Moega modules ua mamanuina e nonofo ai tagata e toʻalua. E mafai ona e toe faʻaogaina ni mea puʻeata, komipiuta feaveaʻi, iPad, ma isi, i totonu o lou faleie poʻo totonu o le potu faʻasoa.

O le potu masani masani, faletusi ma potu malolo e tatalaina i le uati taimi. O meaʻai vevela ma malulu, taumafa mama e avanoa 24 itula i le aso i le potu 'ai. O le taimi ua fai ai le taumafataga o le taeao, aiga o le aoauli ma le 'aiga o le afiafi. I lou taimi avanoa, e mafai ona e faʻafofogaina tautalaga a matou taʻiala.

Faalogo i le leo o penguins

E fai e tagata Penguin faamoega o latou faamoega i gutu ma gutu o papa poʻo eleele. E vave lava ona tutoʻatasi moa ma i le 2 masina faʻatasi ai ma isi pepe e potopoto i le fale laʻupasese. Faʻafetai i lea faʻalapotopotoga, e mafai e matua ona o atu e saili e aunoa ma le popole i le fanau. O talavou e pei o le tele o ituaiga o emperor penguins e faaalu le tele o lo latou taimi i le aʻoga amata, ma matua na o mai e fafaga a latou moa. A ufitia le tino o le talavou penguin i le "tagata matua" fuʻa, na ia tuua le kolone ma alu i le sami matala e saili ni meaai mo ia lava.

E te iloa lena ...

• O nisi ituaiga o penguinese e mafai ona atiae saoasaoa i lalo ole vai e oʻo atu ile 20 km / h.
• Ole tupu lapoa ole penguinu na ausia le maualuga ole 1.4 mita male mamafa 45 kilokalama.
• O sui o le tele o le tele o ituaiga penguin e mafai ona tumau i lalo o le vai mo 18 minute ma maulu i le loloto o 565 mita.
• A maʻimau tagata penguins, e tata lemu le tata o latou fatu, o lea la e alu lemu ai le toto i totonu o le tino, ma e itiiti ifo le okesene o le tino.
• O pulu Penguin e ufiufi le tino pei o shingles. E le paʻi le paʻu i vai ma le malu.
• I le vaitau o le faʻatupulaia o le emperor penguins - ia Me, Antartika ua i ai le sili ona maualalo le vevela i luga o le Lalolagi.
• O le tamaloa e masani ona faia le tui, ae o le fafine saili mo meaai.
• Penguin mata e matua nofouta i le lanumoana ma lanumeamata. Ona o lenei faʻaaliga, e mafai ona vaʻaia lelei penguins e tusa lava pe laititi le malamalama tulaga ma manuia tuli tusa lava pe o le pogisa loloto o le sami.

O ai le au peni, ma o fea e maua ai?

O lea, matou te iloa o nei manulele o le sami, e le lele, ae latou te aau lelei, ma e toetoe lava o mea uma tatou te iloa e uiga i nei mea valea ma ofoofogia e uiga i le manava paepae ma se tua uliuli.

E tusa ai ma le Initaneti tele, ua i ai 3 ituaiga o tupuaga o igoa o nei manu fia iloa:

1. e tusa ai ma muamua o latou, o le Penguin o se tagata mulimuli mai i le pupula o le paʻepaʻe o aeto, na foliga foliga tutusa ia te ia i le 19 senituri, na te le iloa foi lele, ma le le mautonu i luga o le laueleele, o ia lea sa masani ona taʻua o le au folau penguin,
2. e tusa ai ma le lomiga lona lua, o le igoa o le manulele e fesoʻotaʻi ma le faʻaliliuga mai le Igilisi e pei o se lauulu ulu, lea na toe au i le foliga mai o le paʻepaʻe paʻepaʻe paʻepaʻe na taua muamua,
3. O le lomiga lona tolu e faʻaliliu mai le latin le penguin o le "gaʻo."

Ia e pei ona mafai, i aso nei ma lenei upu matou tuʻufaʻatasia naʻo le tasi manulele, lea saienitisi e uiga i 18 ituaiga. Ma muamua e le itiiti ifo 40! Ae uma ane, tuaa penguin sili atu nai lo 60 miliona tausaga talu ai (pe atonu 100 miliona uma, e le o manino pea) ola i se tau feololo i le taimi o le latou atunuu Antartika e lei ufitia i se faaauau pea vaega o aisa.

Ae i le tele o seneturi na mavae atu, na suia le tau, ma agai atu i Antartica agai atu i le South Pole, liua e avea ma tasi aisa tele aisa. E tele manu na totoe, o nisi na toe i ai, ma na o ni nai manu na mafai ona suia i le malulu e faavavau. I latou o penguins.

O le aso ua mafai ai ona e feiloaʻi ma le aiga o le au penuin i totonu o Antartika, lea e aofia ai le Antartica ua uma ona matou taʻua ma isi atumotu o le Atlantic, Indian and Pacific Oceans. Ae aua le fenumiai le Antartika ma le Arctic, lea e tuaoi le North Pole i le isi itu, tu faafeagai, itu o le tatou Lalolagi.

E le ola Penguin i le vai o le Arctic Ocean, ae o iina e mafai ona e maua ai ni faʻamau ma uila, baleen faga ma polar bear.

O lea, sa matou fuafuaina o pou: penguins e nonofo i le itu i Saute, i le Antartika, lea e sili ona tele ai le fuifui. O loʻo outou vaʻai i nei aufaʻau maulu i Niu Sila, ile itu i saute sisifo o le Pasefika, o loʻo iai latou "fale" i Ausetalia ma Aferika i Saute, i Amerika i Saute ma Peru.

Ae e le faʻapea e le fiafia tagata penguins i le la. Latou te mananaʻo i le maluluina, aua i matū faʻaoliga latou naʻo nofoaga na e malu ai le taimi. O le nofoaga sili ona mafanafana na latou filifilia e latalata i le ekueta, i Galapagos Islands i le Pasefika.

E faape'ī latou?

O sui uma o le aiga penguin e lelei atoatoa aau ma maulu, ae e ese teisi i foliga ma le nofoaga ole nofoaga. Ma

• Naʻo 2 ituaiga o tumau pea i Antarctica:

- Imperial, sili ona tele, uma e oʻo atu i le 1.22m maualuga ma le 22-45kg mamafa, ma moli moli moli. E faʻaigoa foʻi o le manu a Forster e faʻamamalu ai i lana tagata na maua - o se naturalis mai le salafa o le lalolagi o femalagaaʻiga a le kapeteni lauiloa Cook.

- Adele, o le sili ona taʻutaʻua ma taʻutaʻua, na faʻaigoaina e le Falani suʻesuʻe i le faʻaaloalo i lona faletua. E leai se isi penguin pei o sui i le natura pei o Adele.

• O aiga vavalalata o le emperor penguin, e laititi teisi i lona maualuga ma lona mamafa, ma e sili ona susulu lona lanu, na nofo tupu i motu i saute - Kerguelen i le Vasa Initia, South Georgia i le Atlantic, Tierra del Fuego, Macquarie i le Pasefika.
• O le nofoaga e nonofo ai tagata Papua, e tai tutusa ma le tupu, o South Georgia ma Kerguelen. E iloga lenei ituaiga i le paʻepaʻe paepae e ui atu i le tamaʻi ulu mai le tasi mata i le isi. O lona igoa o se mea moni na tupu faʻamalosia manu, aua e le nonofo penguin i le atunuʻu o Papuans i Niu Guinea!
• O Crested, o le pito i matu, ma ni laumei samasama lanumoana, ma tassels i le pito, na alofa ia Tasmania ma matafaga o Amerika i Saute. Na oso o ia i luga o papa iina, fetaomi atu i fafo ma se mea faʻamalieina ma ona lima ma pa'ū i le vai ma se "fitafita". O le faʻaalia o foliga vaaia e maua mai i fulufulu samasama amata mai i ona fofoga ma faʻafefeteina ma se ili i tua o mata.
• O le sui maʻa vaʻaia, e faʻaigoa foi Victoria penguin, e foliga mai o laʻau samasama-samasama, e fiafia i saute o Niu Sila ma motu Solander ma Stewart.
• I Chile ma Peru, o loʻo iai Humboldt penguin, na faʻaigoaina i le igoa o le Siamani e maua ai. O lenei ituaiga e tu ese mo ona paʻepaʻe pito i lalo o mata i foliga o se solofanua, tamoe i tua o le ulu i le fatafata.
• Mo le vaʻai atu i le Humboldt-pei o faʻailoga sui, lea e faʻaigoaina foʻi le asini mo lona leo tele ma le le manaia, e tatau ona e alu i Namibia poʻo Aferika i Saute.
• I le motu o Juan Fernandez ma latalata i Pasila Rio de Janeiro, e mafai ona e feiloaʻi ma Magellans, e faʻapena foi i ona aiga e toalua - o le mata tioata ma le Humboldt. E naʻo le lua lava itu lanu pouliuli i lona fatafata, ae leai se tasi.
• Faʻatalanoa ma ituaiga Galapagos, e maualalo ifo i le Magellan tele, o le a mafai ona maua i luga o Galapagos motu o Fernandin ma Isabela. Na o iina na o ia, e leai ni isi sui ile atumotu.
• I Ausetalia ma le Snares, e mafai ona e feiloaʻi ma se lapoʻa lapisi penguin. Na te mafaufau i taimi uma, ao ona fulufulu mata e tupu pea.
• O le auro laulu-ulu, ma le auro samasama fuluʻulu mai le mata o le auala agai i tua, nofo i Falkland Islands ma le itu i saute o Chile.
• Laititi penguin, o le pito sili ona maualalo mea uma - pe a ma le 40 cm, e taua lanumoana ona o le lanumoana monophonic pito i luga. O lea e mafai ona iloa mai le talafatai i Saute Ausetalia.
• O le paʻepaʻe paʻepaʻe ituaiga e aofia ai foi i le tele ma le itiiti vaaia, faʻapea foi ma le tamai. E nonofo i Canterbury ma sisifo o Niu Sila.
• O le maoaʻe, pe taʻua foi o ni mata-samasama, o le penguin "na fauina se fale" i luga o le Campbell archipelago ma atumotu o Macquarie ma Bounty. O se laina samasama e sau mai le tasi mata i le isi.

O ituaiga uma o loʻo i luga e uiga i 65-75 cm maualuga, vagana ai le pule ma le tupu. O le mamafa o le tamaʻi manulele, mo se faʻataʻitaʻiga, lanumoana uliuli, amata mai le 1 kg, o le averesi ituaiga e 3.5-4 kg.

Faʻafefea ola penguins?

O nei le mautonu i laufanua manu i totonu o le vai o ni tagata tutusa. O le faʻatinoina o latou tino tino ua na ona fuafuaina e faʻagaioi i se mea e mafai ona latou maua ai le saoasaoa o 10 km / h. Peitai, pe a latou faʻavavevave, latou mafai ona faʻavavevave i uma 20-25 km / h, talepe uma faʻamaumauga mo le taimi faʻaaluina i lalo o le vai.

O lea, o le malo e mafai ona nofo i luga i le 18-20 minute, maulu i le loloto o le 530 mita!

O le faʻaopoopoga a le bodybuilder e fesoasoani uma i nei mea: o maso penguin ua matua atiaʻe soʻo se tino fausiaina le a lotoleaga, aua aau i tulaga o le teteʻe atu i le vai koluma e manaʻomia tele sala sili.

O manu nei e oso maualuga foi. E pei o moligaʻo, latou te oso ese mai le vai i luga o le matafaga, e oo atu i le 1.8 mita maualuga, o le tasi ma le isi. Ma o ai na fai mai e i fanua e telegese. O le sopoia mai leisi itu i leisi, o manulele e sefe le malosi, ae a manaʻomia le taufetuli mai o latou lima uma, e mafai ona latou manumalo mai le 3-6 km i le itula! Ma ua latou iloa foʻi le auala e faigofie ai ona e alu i le taimi a le alu i le aisa, e oʻo lava i tua, e oʻo foʻi i luga o le manava. Taumafai i luga!

O le mafiafia vaega o gaʻo subkutane (2-3 cm), pei o le 3 vaega o fulu susu, i le va o le ea e taofia le vevela, fesoasoani penguins e le liu aisa. Na latou lafoaia a latou "pisinisi tuxedos" faʻatasi i le tausaga i le taumafanafana, faʻafouina se laulu pulu suti.

Ma faʻapea foi, ina ia aua le 'aisa, e faʻavasega, faʻaputuputu i ni tamaʻi vaega: e mafanafana faʻatasi! Ina ia leai se tasi e tausuai mai pito, oi latou e taeʻele i le kulupu o loʻo feoaʻi solo mai le ogatotonu i le siʻusiʻu, mai le pito - i le ogatotonu. I se aotelega, o se aiga penuin faauo mafai ona faitauina mai le fiasefulu afe i le miliona miliona o manulele i le tasi nofoaga!

O a latou meaʻai i aso taʻitasi, e tele lava iʻa ma figota, latou te foloina tuʻusaʻo i lalo o le vai, e aunoa ma tolotolo atu i uta, latou te ova ma le 200 meaola i le aso.

Penguins ola mo le 25 tausaga, pe a fai e le faʻalavelave tagata ia i latou.

I aso nei, i le pito o le toe mamao, tolu ituaiga - o taua, matagofie ma Galapagos.

O mea taua lava na mafua ai ona tuli manu nei, o latou fuamoa ma gaʻo e ova ma le gaʻo, e maua mai ai le suauʻu. O nisi o tagata ua faʻaititia ona o le le lava o taumafa ona o le faʻaletonu o suiga o le tau.
Na ou mauaina se ata manaia e uiga i penguins. Vaʻai, ataata)

Lenei latou, ofoofogia penguins. O a ni mea manaia ua e iloa e uiga i nei manulele? Faasoa lou malamalama i manatu)

Penguin ituaiga

E ui lava i le tulaga ese lauiloa o penguins, o le tele o latou ituaiga e le iloga ona seila. Ae i le faaituau, e tatau ona maitauina o lenei lava o se mea faigata tele.

O le sili ona tele penguin o le emeperoa, po o Forster. E nofo naʻo le talafatai o Anetatika ma ile vai e latalata ane i ai. O lenei penguin ua faaigoaina ia D. Forster, o se naturalis i le lalolagi atoa o le kapeteni o D. Cook. I le itulagi ose tau, e suia e le latalata tupu penguin, lea e faamoe i luga o motu salalau solo i le Vasa i Saute. O le emperor penguin e oʻo atu i le 120 cm, o le tupu penguinu e laʻititi ifo nai lo le 1 m. I itu uma e lua o le ua, o moli moli e tu matilatila i le foliga o faʻailoga tetele. O le tupu penguin e i ai foi le lanu moli luma o le ua.

Papuan penguin ei ai tutusa tutusa ma le tupu penguin. I se faʻaopopoga, e faʻapipiʻi i luga o le Peninsula o loʻo nonofo ai ma motu latalata. Lenei o le penuin o fua lona lua, e tusa ma le 75 cm le maualuga.E mafai ona faigofie ona iloa mai isi ituaiga e ala i le paʻepaʻe paʻepaʻe o loo tafe i luga o le pale o le ulu mai mata i mata. I a matou tusitusiga, e masani na taʻua sese o le asini. Peitaʻi o le igoa moni o le Papuan penguin, o se mea faʻalavelave, ona e le nonofo penguins i Niu Guinea. I lalo o lena igoa na faamatalaina o ia e le lava D. Forster, o lona igoa o le emperor penguin.

I le talafatai o Antarctica ma i le itulagi o Antctic Peninsula, o le sili ona lauiloa penguin nests - Adélie penguin, na faaigoaina i le igoa o le ava lalelei o le ulu o le Farani Antarctic ekspedisi, o le na faia suesuega i le 30s o le seneturi talu ai, DʻUrville, o lona e ana le tasi o le sami o Antartica ua faaigoaina. Adele ei ai se masani lanu pinguin: lanu pogisa ma le ulu, kiona-sinasina manava ma le fatafata. I ou mata e iloa ai se mama paʻepaʻe. E leai isi penguins tutusa ma Adele.

O le Antarctic penguin, lea e faamoeina i luga o Antartic Islands ma i le Antarctic Peninsula, e faigofie foi ona iloagofie mai isi ituaiga. E le pei o le Adélie penguin, e na o le pulou uliuli i lona ulu, e sau mai ai le fusi "uliuli" i lona auvae.

Galapagos penguin, sapasapaia, po o asini, Magellans ma Humboldt, po o Peruvian penguins e tutusa tutusa lanu. O le Humboldt Penguin, na faaigoa i le igoa o le geografer Siamani, o loo sulu i le talafatai Peru i le itu i saute e tusa ma le 38 tikeri i le itu i saute. I le lanu o lona pulupulu, paʻepaʻe paʻepaʻe foliga foliga o loʻo vaaia e pasi atu i luga o le mata e ala i tua o le ulu i le pito i luga o le fatafata, faʻapea foi ma se vali pouliuli e puʻeina le paʻepaʻe o le fatafata paʻepaʻe ma faaauau pea i itu o le tino. I le talafatai i le Pasefika i saute o Amerika i Saute, na suia ai o ia e Magellanic penguin. Ae i le va o le 32 ma le 38 tikeri Yu. w. eria o nei ituaiga o faʻapipiʻi, i.e. ua iloa uma ituaiga e lua. Magellanic penguin e nofo foi i le sami o Amerika i Saute mai le Atlantic itu ma luga o le Falkland Islands (Malvinas). O le fesuisuiai o le paʻepaʻe paʻepaʻe ma le pogisa i lenei ituaiga, o lea e lua laina pogisa e taofiina le fatafata, ae le o le tasi, e pei o le Humboldt Penguin.

O le Humboldt Penguin e tai tutusa ma le asini penguin, e na o le itu i saute o Aferika e nofo ai. E leai se tasi na te le mautonu ia te ia iinei, talu ai o isi ituaiga o penguins e le o maua i vai o Aferika. Ma sa latou taua o ia asini mo le leotele ma le le fiafia tagi. Galapagos pei o se Magellanic penguin, lea, peitai, e maualalo ifo le tele i ai. E nofo na o ia i Galapagos Islands, e leai ni isi ituaiga penguinoa.

O le isi ituaiga ituaiga o penguins e aofia ai 6 ituaiga, ma o lo o ia i latou uma o loʻo i ai ni ulu auro o fulufulu i luga o latou ulu e tuʻuina atu i nei penguins foliga ese i le tasi itu ma le faʻaaliga manino i le isi itu.o le sili ona taʻutaʻua o na ato, poʻo "penguin e oso i luga o papa." E maua ai le tele o atumotu i le tau o le itulagi i Saute. O fulu samasama o le ulumatua o le penguin e amata le mamao ese mai ona puʻega aʻo ma e sili le ofoofogia o latou lava i tua o mata. I le igoa "oso i luga o papa" lana maitau o le gaoioi ua maitauina - tulei ese ma vae uma i le taimi e tasi. Ua oso i le vai mai i uta o se "fitafita", ma aua le maulu e pei o isi penguins.

I luga o motu o le sone malulu o le Atlantic ma Indian Ocean vaega o le Vasa i Saute ma i le itulagi o Antarctic Peninsula o lo o soifua ai se auro samasama penguin, poʻo le sili atu foi auro fulufulua i luga o lona ulu nai lo le iliina o le penguin. O latou auvae amata mai i le ogatotonu mata ma a o alu ifo le laulu i tua atu o mata i le tua.

O laʻau lava ia e tutusa o laʻau auro o le Schuelel penguin, o lona tufatufaina faʻatapulaʻaina i le motu o Macquarie, o loʻo i le itu i saute o le malae o Niu Sila. e faigofie ona iloa iloga i le paʻepaʻe itu o le ulu. O isi vaega 3 o lenei kulupu, o loʻo nonofo i le itulagi o Niu Sila i saute o Cook Strait. O i latou nei o le Snare Crested Penguin, o le Thick-billed, poʻo Victoria Penguin ma le Great Crested Penguin. O meaola muamua e lua i se mamao e le mafai ona iloa gofie. O pulu samasama oi latou e foliga mai o loʻo mafiafia mata, o loʻo faalauteleina i le puimanava o le ua, ma i totonu o le lapoa lapopoʻa penuin, o "fulufulu mata" o loʻo tataʻe agai i luga.

I le itu i saute o le itulagi o Niu Sila e ola ai le matagofie, pe lanu samasama mata pei o se penuin. I luga o lona ulu e ala i le pale mai le mata i le mata pasia se lanu samasama. O le vaega totoe o le ulu e samasama foi.

Uma le penguin e lisi atu i luga, vagana le malo ma le tupu, e tele a latou lapoʻa - e uiga i 65-75 cm. Laititi - e uiga i 50 cm - na o le Galapagos penguin. Ae e le o ia le itiiti. E lua isi ituaiga, o lona maualuga e na o le 40 cm. E lanumoana, pe laʻititi, ma paʻepaʻe, paʻepaʻe. O le muamua ola i tafatafa o motu autu o Niu Sila, i le Chatham Islands ma le itu i saute o Ausetalia, o le lua - na o le itu i sasae o Niu Sila. Pe a faʻatusatusa i isi penguins, e matua le faʻaalia - o se paʻepaʻe pito i lalo, se lanumoana pito i luga. O manu felelei i ituaiga uma o le penguin e leai se eseesega ma lanu.

E tele talafatu e uiga i penguins: latou te fatuina ulugalii faamaoni "faaipoipo" ma feoai solo. E i ai foi le tele o felafolafoaiga e uiga i le mea e nonofo ai penguin: i le Arctic poʻo Antartika. Le tali mulimuli e mafai ona taliina manino - penguins ola i Antartika, sili atu - Antartctica.

Anetatika

Anetatika o le itu i toga o saute o le Lalolagi. E aofia ai: Amerika autu Antartica, i le itu i saute o sami e tolu:

O le vaega o lenei itulagi o le kelope e 52.5 miliona kilomita. O sami o loʻo i ai iinei e "matagi tele", o galu e mafai ona oʻo i le 20 mita le maualuga. O le vai i le taumalulu e malo aisa, siosiomia Antartika ma se mafiafia o le aisa, ma le lautele o le 500 i le 2 afe kilomita. Ma i le taumafanafana o mea uma e suia tele, o le aisa e alu i matu. O le taimi muamua o Antartika na taʻua i le 1502 ina ua maua e Amerigo Vespucci le tele o motu.

I le ogatotonu, Antarctica o le pou pole i le itu i saute o le Lalolagi. I totonu, o lo o iai se konetineta aisa, lea e tusa ma le 14 miliona sikuea kilomita le tele, 2 afe mita maualuga, ae a leai se aisa, o le a Amerika e le maua ni sea maualuga. E le gata le aso o le volcanic process.

O lenei aisa i le 24 miliona kupita mita o le 90% o le faʻasao o vai fou i le paneta atoa. A fua i tala faʻatatau, afai e liusuavai uma lenei aisa, ona maualuga lea o le maualuga o le Lalolagi Ocean i 60 mita.

Nofoaga Penguin

O le paneta o loo faifai pea ona suia le tau, ma faatasi ai ma le sifi o Antartika latalata atu i le itu i saute, e tele mamalia ua latou tuua lenei vaega o le lalolagi, e aofia ai le tele o penuin.

E tusa lava pe o fea, e nonofo ai penguin - i le Arctic poʻo le Anetatika? E oʻo mai i le taimi nei, e naʻo le 2 ituaiga meaola tumau i Antartika:

O meaola na totoe toetoe a agaʻi uma i saute. O ituaiga ituaiga tupu o loʻo nonofo i le Itulagi i Saute, e latalata i Tierra del Fuego, i South Georgia, Kerguelen, i le Sandwich Islands.

O le faʻailogaina o loʻo maua ai le talafatai o Amerika i Saute, i Tasmania ma luga o motu o le Subarctic. Ma i le itu i saute o Niu Sila ola se mafiafia-pili ma se tamaʻi penuin. O le toatele o le penuin na nofoia luga o le Snar Islands.

I Galapagos Islands ola 90% o le faitau aofaʻi o le tutusa igoa penguin. O le peniinau paepae na aofaʻi i le talafatai i saute o Ausetalia, na maua foi i Niu Sila, i le itu i saute.

Afai e iai se malulu i le taimi nei, o ituaiga tagata matamata e nonofo i Namibia ma Aferika i Saute. Humbold penguin e nofo i matafaga o Peru ma Chile.

I isi nofoaga, e ola foi nei manu, ae le o le Atika. O le mea lea, o le fesili i le mea e nonofo ai le au penuins - i le Arctic poʻo le Antctic e mafai ona taʻua o se tala. A uma, o le Arctic o le itu i matu o le Lalolagi, lea o le taumafanafana ea ea vevela e le alu maualuga i luga + 10 ° С.

O ai penguinu?

Penguins auai i le aiga o seabirds lele. O le aiga lea e 18 ituaiga meaola e lelei lava ona seʻe ma feausi.

O lo latou tino e faʻamasania e faigofie ona fealuaʻi i totonu o le vai, o apaʻau laiti e tino aina, i lalo o le vai latou te galulue e pei o ni fao. O manu nei e i ai le sternum, lea e iloa gofie le faʻata. O vae o le penguinu ua i ai aau suamalie, ma i luga o le fanua ua avea le siʻusiʻu faʻaopopo lagolago.

O fulu o le manu e pei lava o lauulu, ma le manava o le toetoe o tagata uma e paʻepaʻe. A o sasaa e le manu lona laugutu, e le mafai ona aau, o lea e tatau ai ona matelaina tagata Penguins seia tupu fou.

E oo lava i le taliina o le fesili: "O fea e nonofo ai penguin - i le Arctic poʻo Antartika?", E manino pea o latou ola i tulaga faigata. O le mea lea, o mamalia e i ai le mafiafia gaʻo vaega (2-3 cm), ma i luga atu o loo i ai 3 sili atu susu susu. E mafai e tagata Penguins ona vaaia lelei i le vai, ae i luga o le fanua laʻititi le vaai. O taliga o manu e tau le iloa atu, pei o le tele o manulele, ma i le gasologa o le faatofuina i le vai latou te tapunia ma le mafiafia o le fulu vaega.

Faigaluega

E manaia tele e le gata i mea o loʻo nonofo ai le au penues - i le Arctic poʻo le Antartic, ma mea e 'ai e ia manu. O le mea masani, o a latou meaʻai e aofia ai tagata nonofo i le sami loloto. Muamua lava, o le iʻa, toeitiiti lava o se tasi o loʻo maua i lea nofoaga (sardines, Antartic silverfish, anchovies).

I le iloaina o le tali i le fesili: "O fea e nonofo ai penguin - i le Arctic po o Antartika?", Ma a mea latou 'ai, tatou mafai foi ona faapea o krustaceans ua aofia i latou meaai. Ae o nei meaola e tatau ona 'ai sili atu ona masani ai, ae e itiiti le malosi faʻaalu e faʻaalu i le sailiga, fufui ma' ai laiti kulupu.

Faaiuga

Afai e te vaʻavaʻai i le ata o loʻo nonofo ai le au peni - i le Arctic poʻo le Anetatika, e te le malamalama vave. O le mea moni, o nei meaola latou te mananaʻo i se tau poʻo se tau vevela. I se faʻaopopoga, latou te le fatuina ni ulugaliʻi faʻamaoni, e mafai foʻi ona latou gaoia tamaiti mai le tasi ma le isi. Penguins tuua e aunoa ma matua e masani ona le taliaina e isi penguins.

Anetatika o se konetineta ma ogaoga tau o tau. O le vevela i luga ole tele ole laueleele e le maualuga i luga atu ole aisa, ma o le konetineta atoa e ufitia i le aisa. Ae ui i lea, o le Sami i Saute o loʻo siʻosiʻomia Antartika o se tasi o mea sili ona faʻaleleia o le siʻosiʻomaga i luga o le Lalolagi ma o loʻo nofoia le tele o mea faʻaletagata.

Tele manu o feola, aua o le tau o le konetineta e faigata tele mo nofo tumau ma taumalulu.

I le taimi lava e tasi, e tele ituaiga na o na maua i Antartika (o manu e nonofo i le tasi eria e taʻua o endemic) ma na mafai ona faʻafetaui lelei i le nofoaga faigata. Talu ona o Antartika na maua na o le 200 tausaga talu ai, o meaola i le lotoifale e le o faaaogaina i le sosaiete a tagata, lea e taitai atu ai i se tasi o mea sili ona ofoofogia foliga o manu feai o Antartica: tagata e fiafia lava ia i latou e pei o tagata. Mo tagata asiasi, o lona uiga o le tele o manu e mafai ona latalata mai i ai, ma e le mafai ona latou sosola ese, ma mo tagata suʻesuʻe - le avanoa e suʻesuʻe lelei ai le fauna o Antartika. Ae ui i lea, e tatau ona manatua o le Antarctic treaties faʻasaina faʻasaina manu feʻai!

I lenei tusitusiga, ua matou tuufaatasia se lisi ma le puʻupuʻu faʻamatalaga ma ata o nisi lauiloa sui o fauna o le sili ona malulu konetineta i luga o le paneta - Antartika.

Mamoe

Whales o se tasi o mea sili ona lilo ma ofoofogia aano i luga o le Lalolagi. O le tafola lanumoana o le sili ona tele o manu na ola i luga o le paneta, o lona mamafa atu sili atu nai lo le 100 tone, e faigofie ona sili atu lo latou mamafa i manu sili ona mamafa o tinosauro. E oo lava i le "masani" tafola e tele ma e manatu o se matua faagaeetia foafoaga o le natura. O tafola e tele, ae o mama e mama, ma e faigata ona latou suʻesuʻeina. E matua atamamai lava i latou, ma lavelave le olaga foaʻi atoa male saolotoga e feoai ai.

O tafola e i ai i le faʻasologa o mamalia, faʻaigoa, faʻatasi ai ma lumba lumba ma porpoise. E tutusa o latou tina ma manu, maile, pusi, elefane ma isi. O lona uiga, e le mafai ona taʻua o iʻa. Faga manava manava ma o lea e tatau ona tulaʻi i luga i le taimi e masani ai e manava. Latou fanau mai fanau ola o loʻo nonofo ai ma lo latou tina mo le tausaga ma fafaga i lona susu. O le tafola e mafanafana-toto ma maua se auivi pei o tagata (tusa lava pe sili ona suia).

Whales of Antarctica ua taʻua o tafola uma o lo o faʻaalu se vaega o le taimi i le tausaga e latalata i le talafatai o le konetineta. E aofia ai:

• Tafola lanumoana (O le averesi o le umi a se tagata matua o 25 m, fafine - 26.2 m. O le averesi o le tino o le tagata matua o 100-120 tone),
• Manulele faga i saute (Tusa umi 20 m ma mamafa 96 t),
• (Tino umi 18 m, mamafa - 80 t),
• (Umi mai le 18 i le 27 m, mamafa 40-70 t),
• Fola o maneta (Tusa umi 17 m, mamafa mamafa 35 t),
• Humpback whale (Tusa umi 14 m, mamafa 30 t),
• (Umi - 9 m, mamafa - 7 t),
• Fola fasioti tagata (Tino umi mai 8.7 i le 10 m, mamafa e oʻo atu i le 8 t).

Kerguelen fulu faamau

Kerguelen fur seal auai i le aiga ua taʻua o taliga taliga taliga. (Otariidae). lea e aofia ai fulu faʻamau ma leona sami.

O foliga ma amio, o nei meaola manu e pei o se maile tele. Ua mafai ona latou tosoina mai tua flippers i lalo o le tino ma sii a latou mamafa ma luma flippers, o le mea lea latou te sili fesuiaʻi i luga o fanua pe a faʻatusatusa i isi pinnipeds.

O tama tane e oʻo atu i le mamafa o le 200 kilokalama ma 4 taimi sili atu nai lo fafine. Latou te tapulaʻa faʻapitoa i atumotu subantarctic, ma 95% o le faitau aofaʻi i Saute Georgia Georgia.

Fale o le sami

Ua taʻua o le leopard o le sami ona o pisia i luga o le tino, o se tasi lea o manu lapoʻa i Anetatika. O le mamafa o alii e oʻo atu i le 300 kg, ma tamaitai - 260-500 kg. O le umi o le tino o le tane e ese mai 2.8-3.3 m, ma fafine 2.9-3.8 m.

O le meaʻai o le leopards sami e matua ese lava. E mafai ona latou aina uma manu e mafai ona latou fasi. O le meaʻai e aofia ai iʻa, meaʻaʻai, penuins, manulele ma tamaʻi manu.

O lopa tetele e le o ni tomai faʻapitoa faatusa i isi meaola mama. O le umi umi tuʻu e le sili atu nai lo le 15 minute, o le mea lea e latalata ai manu i vai matala, ma e le oi ni vai loloto mamao i lalo o le aisa faifai pea. Ua mafai ona latou aau i saoasaoa e oo atu i le 40 km / h.

Crabeater faamau

O faʻailoga o Crabeater e talitonuina o le lapoʻa sili lea a le konetineta. Tagata matutua tagata mamafa 200-300 kilokalama ma i ai o le tino umi o le 2.6 m. Feusuaiga dimorphism i nei faʻailoga e le faʻailoaina. O ni mea na a manu tuufua, ae ui i lea, e mafai ona latou taoto i vaega laiti, e mafua ai lagona o se aiga lautele. O se fesoʻotaʻiga moni e mafai i le va o tina ma a latou pepe.

Latou te le 'aia ni mea paa, e ui i lo latou igoa. O a latou meaʻai e aofia ai le 95% Antarctic krill, o le isi vaega o squid ma iʻa. E fetaui lelei mo le puʻeina o krill faafetai i o latou nifo, lea e faʻamautuina ai mo se pu mai le puʻeina o moa mai le vai.

Talu ai o crabeater faʻamau e fafaga tele ile krill, latou te le manaʻomia le goto loloto ma mo le umi. O se aga masani a le maulu i le loloto o le 20-30 m, umi le 11 minute, ae na faʻamauina i le loloto o le 430 m.

Weddell Faʻailoga

O faʻailoga o Weddell o ni meaola e ola i luga o le aisa. O le mamafa o tagata matutua suia i le va 400-450 kg, ma le tino umi o 2.9 m (i alii) ma 3.3 m (i fafine).

Latou te fafagaina tele i iʻa, faʻapea foi ma squid ma invertebrates i faʻatauvaʻa tele. O faamau Weddell o ni tagata sili ona lelei, e mafai ona latou maulu i le loloto o 600 mita ma faʻaalu i lalo o le vai mo le 82 minute.

E faigata na fuafuaina le tele o le faitau aofaʻi o ia manu, talu ai o loʻo nonofo latalata i le Arctic Circle ma luga ole aisa.

Elefane i saute

O faamau i saute a le elefane o le pito sili lea o faamaufaailogaina ma faʻaalia faailogaina feusuaiga dimorphism. O le mamafa o alii e suia i le laina 1500-3700 kg, ma tamaitai - 350-800 kg. O le umi o le tino o tane o 4.5-5.8 m, ma fafine - 2.8 m.

O meaʻai e masani ona aofia ai meaʻai, ae o loʻo i ai foi iʻa (tusa ma le 75% o siva ae oʻo atu i le 25% iʻa). Males, pei o se tulafono, alu i le itu i saute, tuliloa a latou vete.

Elefane i saute - tagata ese aaese, toese i le loloto 300-500 m mo 20-30 minute. Na latou mauaina i Antartika uma, i lalo i le loloto i saute.

Anetatika tern

Antarctic tern o se masani masani o le aiga o tern. O le tamaʻi manu lenei e 31-38 cm le umi, e paʻu ile 95-120 g, ma lona apaʻau e 66-77 cm. O lona gutu e masani ona uliuli mumu pe uliuli. O le pulupulu e tele lanu efuefu pe paʻepaʻe, o loo i ai le uliuli "pulou" i luga o le ulu. O pito o apaau o lenei tern e lanu efuefu-uliuli.

Latou te fafagaina iʻa ma krill, aemaise lava pe a latou i ai i Antartika. E iloa e Krachki le latou manu mai le ea, ona e alu ifo ai lea i le vai.

Atulika lanumoana-mata cormorant

O le Atumotu lanumoana-mata cormorant e na o le pau lea o le sui o le aiga cormorant maua i Antartika. Latou te nonofo i le pito i tua o le South Antilles ma le Antarctic Peninsula, loloto i le itu i saute. O nei tagata cormorants e iloga i le pupula o mata mata ma se moli-samasama tuputupu i le pito i lalo o le gutu, lea e avea ma sili tele ma susulu i le taimi o le tau. O le mamafa o le tino o le 1.8-3.5 kg, a o tane e mamafa teisi atu nai lo fafine. O le umi o le tino ese mai 68 i le 76 cm, ma o le lautele o le apaau e uiga ile 1.1 m.

Latou te fafaga tele i iʻa, e masani ona fausia se "maile" o le fiasefulu po o le selau o manulele na maulu i le vai i taimi uma ma fesoasoani le tasi i le isi maua ai iʻa. O tagata cormorants e mafai ona maulu i le loloto o 116 m. I le taimi e aau, latou te matua pipiʻi o latou apaau i le tino ma faaaoga a latou webbed vae.

Paepae papaʻe

White Plover o se tasi o le lua ituaiga o le genus Le Chionidae . E fiafia o ia i fanua-faʻavae olaga. A savali, luelue lona ulu e pei o le lupe. O le mamafa o le tino e ese mai le 460 i le 780 g, o le umi o le tino e 34-41 cm, ma apaau - 75-80 cm.

Cape Dove

O le Cape Dove e patino i le aiga petrel. O lona mamafa e oʻo i le 430 g, o le umi o le tino - 39 cm, ma le lautele o lona apaau e oʻo i le 86 cm. O le lanu o fulufulu o lenei manu e uliuli ma papaʻe.

O le Cape Pigeon e fafaga krill, iʻa, meaola, otaota ma otaota o vaa, pe a iai. E tele taimi e maua ai i latou i luga o le vai, ae o isi taimi latou te le magafagafa.

Snow Peteli

Snow petrels o paʻepaʻe paʻepaʻe ma le lanu uliuli ma mata. O i latou o le lapoa o le lupe, ma atonu e sili ona matagofie o manu uma Antartic. Tino umi o 30-40 cm, apaau - 75-95 cm, ma mamafa - 240-460 g.

Latou fafaga tele i krill ma e tatau ona latalata i le sami ina ia mafai ona maua meaai. O loʻo maua i luga o le talafatai o Anetatika, ma, pei ona outou silafia, o i ai i le loloto o le konetineta (e oʻo atu i le 325 km mai le talafatai), i atumauga o loʻo aliali mai i luga o le aisa.

Faasolosolo albatross

O se faʻataʻamilomilo albatross o se manulele ma le lautele o le apaau umi (mai le 3.1 i le 3.5 m). E mafai e lenei manu ona faia ni malaga uumi mo le 10-20 aso, i se mamao e oʻo atu ile 10,000 kilomita, e faʻaogaina naʻo sina malosi tele nai lo le taimi e nofo ai i luga o se faamoega.

O le averesi mamafa mai le 5.9 i le 12.7 kilokalama; o tama tane e tusa ma 20% mamafa nai lo tamaitai. Tino umi e ese mai 107 i 135 cm.

O le faʻavae o meaʻai o iʻa, meaʻai ma kulimi. O le manu e tuli i le po i luga o le vai po o maʻumiʻu papaʻu. O loʻo feoaʻi solo albatrosses i vaʻa ma vaʻa o soʻo se ituaiga e lafo ai meaai. E sili ona moni lea mo vaʻa fagota na lafo iʻa i le sami.

South Polar Skuas

O skuasu i saute e sili atu manulele. O le averesi mamafa o alii o 900-1600 g, ma e masani ona laʻititi teisi ma malamalama nai lo fafine. Tusa o le umi: 50-55 cm, ma apaʻau 130-140 cm. Latou te ofaina i le konetineta o Anetatika ma faʻasolosolo mamao atu i saute. O manu nei ua faʻamauina i le South Pole.

Latou fafaga tele i luga o iʻa ma krill, e ui lava penguin fuamoa, moa ma carrion mafai foi ona aofia ai i le meaai, fuafua i le nofoaga. Ua iloa e skuasu pole i Saute le gaoia o iʻa mai isi meaola.

Peteli lapo i Saute

O le Peteli lapo i saute o se manulele manu mai le aiga petrel. O lo latou mamafa e 5 kilokalama ma o latou tino umi o 87 cm. O latou apaau lautele ese mai 180 i 205 cm.

O le meaʻai e aofia ai tino oti o tino o faʻailoga, ma penuins, carrion, squid, krill, crustaceans, ma otaota mai vaa po o vaʻa fagota.

O le tele o taimi, o manulele nei e maua i luga o Anetatika ma subantarctic motu. E faapelepele i luga o le malae i Falkland Islands.

Emperor penguin

Emperor penguin e sili ona tele penguin i le lalolagi, ma lona mamafa averesi e uiga i 30 kg (ae mafai ona aapa 40 kg), ma o le maualuga o 1.15 m. O alii ma tamaitai e tutusa o latou lanu ma tino tino. E pito uliuli le ulu ma le ulu, e paʻepaʻe le manava, e samasama le fatafata, i le itu o taliga e iai ni lanu samasama lanu. E pei foi o penguisi uma, e leai ni a latou apaʻau, ma le paʻu o latou tino, ma apaʻau e tautau i laʻau pulu mo le nofoagaola o le sami.

O meaʻai e aofia ai iʻa, ae e mafai foi ona aofia ai ma kulimi ma cephalopods. I le taimi o le tuliga, o manulele nei, e mafai ona tumau i lalo o le vai mo le 18 minute ma maulu i le loloto o 535 m. O loʻo iai ni fetuunaiga mo lenei, e aofia ai hemoglobin e le masani ai, fatu faigata, ma le ono mafai ona faʻaititia metabolism.

Emperor penguin e ofaga i se malulu siosiomaga. O le vaʻai na fetuunai i le tele o auala e tali atu ai i le vevela leiloa: o fuluʻai e maua ai 80-90% faʻamamaina, ma o loʻo i ai se laʻasaga o laulaʻi pito gaʻo e 3 cm le mafiafia, lalo lalo o le uʻamea, tuʻufaʻatasia ma fuimoa, e faia ai se sao taua i le tausia o le manulele mafanafana, o le fulufulu faʻamamaina gaioiga. E taua tele i le faʻamautinoaina o le faʻamamaina ma i le tausisia o le aofaʻi i mataʻitusi malosi ma fulufulu vai.

Tupu penguin

O le Tupu Penguin o le lona lua le tele o faʻatatau ituaiga o penguin pe a uma le emeperoa. O le maualuga e mai le 70 i le 100 cm, ma le mamafa mai le 9.3 i le 18 kg. O tamaʻi aʻe e telē tele nai lo fafine. O le fufuluina o le tupu penguins e sili malamalama atu nai lo le latou aiga vavalalata o le malo ituaiga, ae i se isi itu e tutusa.

O le 'au penguens e' ai nai iʻa ma sikaleti. E mafai ona oʻo i le loloto 100 m, ae na vaʻaia foi i le loloto o le 300 m. O iʻa e 80-100% o latou taumafa, seʻi vagana ai masina o le taumalulu o le tausaga.

Tupu penguins e fananau mai i atumotu subantarctic, i le itu i matu o Antartika, faapea foi i Tierra del Fuego, le Falkland Islands ma isi atumotu.

Subantarctic Penguin

Subantarctic penguin, e faʻaigoa foi o le papuan penguin. E faigofie lava ona iloa i lona lautele o paʻepaʻe paepae i le pito i luga o lona ulu ma o lona moli lanumoana-mumu. O lenei ituaiga e sesega vae webbed vae, ma o se umi uumi o le siusiu sili sili ona maoaʻe i totonu o le tele o penguins.

O paʻu penguin e oʻo atu i le maualuga e 51 i le 90 cm, ma avea ai latou ma ituaiga lona tolu o le tele o penguin, pe a maeʻa le lua ituaiga: o le emperor ma le king penguins. O tama tane e i ai le maualuga mamafa e tusa ma le 8.5 kg, i luma o le molting, ma le laʻititi mamafa o le 4.9 kg, ao leʻi faʻaipoipo. I fafine, o le mamafa e mai le 4.5 i le 8.2 kg. O lenei ituaiga o saoasaoa tele i lalo o le vai, atinaʻeina le saoasaoa e oʻo i le 36 km / h. E fetaui lelei lava ma a oga tulaga tau.

Subantarctic penguins fafaga tele i crustaceans, ma iʻa na o le 15% o le meaai.

Atunuʻu krill

Antarctic krill o se sui o le Euphausian poloaiga, taatele i le Antartic vai o le Sami Saute. Ole tamaʻi lea puʻepuʻe e nonofo i vaega tetele, o isi taimi e oʻo atu ile ova ole 10,000-30000 tagata ile kupita mita. E fafaga e Krill le phytoplankton. E tuputupu ae le 6 cm le umi, mamafa i le 2 g, ma mafai ona ola mo le ono tausaga. O Krill o se tasi o mea taua i totonu o le siʻosiʻomaga o Anetatika, ma i le aofaʻi o le biomassa, atonu o le mea e sili ona taatele manu i luga o le paneta (pe tusa ma le 500 miliona tone, lea e tutusa ma 300-400 trillion tagata).

Belgica antarctica

Belgica antarctica o le igoa Latina mo na o manu e le lele ituaiga iniseti endemic i Antartika. O lona umi o le 2-6 mm.

O lenei iniseti e lanu uliuli, ona o lea mea e mafai ona faʻaoga ai le vevela mo le ola ai. E mafai foi ona faʻafetauia suiga i le salinity ma le pH, ma ola aunoa aunoa ma le okesene mo 2-4 vaiaso. I le vevela i lalo - 15 ° C, Belgica antarctica maliu.

Penguins (Sphenisciformes) e sili ona lauiloa ma sili ona tele o manulele uma e nonofo Anetatika. O lo latou numera e tusa ma le 85% o le aofaʻi atoa o manulele Anetatika, ma o le tele o penuins o Adelie penguins. Penguins o manu felelei, ma apaau faʻaititia i sala, faʻafetai ia na latou feosofi i luga o le vai. I luga o le laueleele, latou te savavali saʻo ma le taufaʻaʻosoʻo le savaliga. O le umi o le tino o le tele o penguins e 60-70 cm, ae e tele atu. Ole lapisi sili ona malosi o le Emperor Penguin, lea pe tusa ma le tasi mita le umi ma mamafa lona mamafa i le 41 kg. E tele meaola e maua e le Penguins, e aofia ai 80,000 manu felelei. Le foliga, manogi ma le leo mai nei kolone tumau pea le mafaagaloina. O le tele o manu e fausia faamoega mai maʻa na latou taʻitasi ai le tasi pe lua fuamoa.

Masani foliga o penguins

Talu ai e le mafai ona maua ni meaʻai i luga o le aisa o loʻo ufitia ai Anetatika, o le mea lea ua atili ai ona maua e le au penguinai meaai i le sami, mo le sailiga o latou tele ai lea o latou taimi. O manu felelei uma o ni tagata aau lelei ma e mafai ona seʻe i le loloto, pei o le Emperor Penguin, e na o le 250 mita. O latou vae ma le vae e pei o le foeuli, ma sala e pei o peʻa. E tele lava meaʻai e maua ai iʻa ma krill, e maua e le tagata lava ia. Ole tele o meaʻai e faʻaaluina e le tagata o loʻo faʻatau i le vaitaimi o le ulugaliʻi. A o suʻesuʻe Adélie penguins, na iloa ai o manulele matutua e faia 40 telefoni i aso uma i le sami i le taimi o le fafagaina o moa, ma o taimi uma latou te aumaia ai ma latou pe tusa ma le afa kilokalama o meaʻai. Mo se faʻataʻitaʻiga, i Cape Crozero, o le kolone o 175,000 penguins na aumaia le toeitiiti 3,500 tone o iʻa i le matafaga mo moa. Ma o le sili tele rookery i Cape Adar e aofia ai 250,000 manulele.

Adelie penguins e mafai ona aau vave tele atu i le 15 kilomita i le itula. Ole avanoa lea e oso ai le leleʻi i fafo ole vai i luga o aisa. Ma lenei oso, e foliga mai ua latou felelei. O le oso i luga i le lua mita e fesoasoani foi ia i latou e sosola ese mai le lima o le nameri leitu. O isi mea e leaga ai le au penguin e fasioti tafola i le sami ma skuas, e fafaga i latou fuamoa.

Emperor penguins e sili ona lapoʻa i mea uma. E tasi le mita le umi ma e tusa ma le 30-40 kilokalama. E i ai o latou ulu uliuli, lanumoana-efuefu ua ma se moli moli moli latalata i taliga, ma se samasama samasama paʻepaʻe ua liu paʻepaʻe. Na latou faʻafaileleina a latou moa umi umi pe a faʻatusatusa i Adelie penguins. Na vave ona momoli a latou fuamoa, ma a oʻo i le taumafanafana, mauoa i le anoanoai o meaʻai, ua mafai lava ona tutoʻatasi moa. I le polar autumn (Aperila-Me), penguin e potopoto i le tele o kolone i luga o le sami aisa i puipui puipuia. Naʻo le pau fuamoa na faataatitia e le fafine ia Me pe o le amataga o Iuni o le tane e teu i le lua malulu masina. Na te faʻamafanafana le fuamoa ma se ato i le pito i lalo o le manava i le va o vae, o lenei nofoaga e aofia ai paʻu ma fulu e mafai ona mafanafana le fuamoa i le +50 ° C. O nofoaga o faamoega, e fafaga lelei ai tamaʻi tane, ma le mafiafia o le gaʻo, lea e faapitoa lava ona fau i luga o le manava. Ae i le taimi o le "incubation" o gaʻo uma faʻaʻaisa (tusa ma le 5-6 kg) ua taumafaina. Penguins maumau ua oʻo atu i le 40% o latou mamafa, maʻea le mamafa tele, o latou fagu ua avea ma palapala, maʻimau atoa o latou uluaʻi susulu ma silkiness. O tamaʻitaʻi i nei masina e lua e fafaga i le sami, ona toe foʻi lea i le kolone ma sui nofoaga ma se paga. A maeʻa ona toe foʻi mai i le fafine le tamaʻi tamaʻi matua, ma ua amata tausisi uma matua e fafaga faatasi moa. Ile faaiuga ole Ianuari, ile amataga ole Fepuari, e toloa le moa ma ua sauni e taumafai e goto atu ile sami. E faʻaalu lo latou lua tausaga muamua o le olaga i le sami pe i luga o le 'aisa.

O le emperor penguin e tulaga ese lava i manulele o Anetatika. E ola aʻe i le taumalulu, luga o le aisa i le talafatai o le konetineta ma i le tasi kolone i le sili ona leaga vaitau o Antartica, toetoe a oʻo mai pea i le pogisa. I vaitau malulu tele, manulele faʻaputuputu i vaega mafiafia e faʻamafanafana. Pei o peteli tetele, e mafai e tagata penguins ona ola 30-40 tausaga.

Adelie o le sili ona tele penguin i Antartika. O lona umi o lona 60-70 cm, o lona mamafa e tusa o le 5.5 kg. E le eseese le lanu o fafine ma alii, i ai le ulu uliuli, ua ma le tua, laʻau paʻepaʻe ma paepae paepae i mata. Latou te faʻaalu le taumalulu i glaciers i le sami, ma i le amataga o le tautotogo latou te o mai i le eleele mo faiaina.

Latou te toe foʻi i le nofoaga e tasi i tausaga uma ma e masani lava ile kolone tutusa. Muamua, o tane e taunuʻu mai ma faʻaogaina le faamoega, pe a maeʻa ona faʻaipoipo i le amataga o Novema, e faʻamau e le fafine fuamoa e lua ma toe foʻi mai i le sami mo le 8-15 aso, a o tane e fofoa fuamoa Mo le fa vaiaso, o le tane, fofoa fuamoa, aua le taumafaina, ma i le faaiuga o le vaitaimi pe a toe foi fafine, latou te leiloa i le afa afa o latou tino mamafa.

I masina na mulimuli mai o le vaitaimi o incubation ma ina ua maeʻa fofoa moa, latou te manumalo le tasi i le isi ina ia o atu i le sami e saili moa.Ua latou toe foi mai ma iʻa po o krill i latou gutu ma fafaga moa.

Penguin pepa aloaia

O nei manulele e matuā talitonuina tagata, ona latou te leʻi maua le fili bipedal i Antartika mo le afe tausaga. Ioe, ioe. E uiga i penguins . Na pau na o manulele e feausi ae le felelei.

FUAFUAʻI MAʻU TUʻUGA

O le muamua o le au Europa na vaʻaia i latou, o le tagata taʻutaʻua Potukale navigator Vasco da Gama ma lana 'auvaʻa i le 1499. E leʻo Antartika: aʻo leʻi mauaina le konetineta o loʻo mamao ese atu lava, ma e le mamao ma le talafatai o Aferika i Saute - vaʻaia lelei o penguins ma ola ai pea iina. E moni, o se tasi o sui o le 'au Potukale sili faʻamatala latou i lona tusi i le aso e aunoa ma le le fiafia iai: "Na matou vaʻai atu i manulele, e lapoʻa pei o kusi, ma o la latou alaga faʻapea le tagi a asini."

Emperor penguins e sili ona tele

O nei faʻamaoniga tusia na tuʻua i le 1520 e Antonio Pigafetta, o ia sa o ma Fernand Magellan i lana malaga i le lalolagi atoa. Na ia faʻatusatusaina foʻi le au Penguins, o le taimi lea na vaʻaia mai le talafatai o Amerika i Saute, ma manulele a le atunuʻu: "Eeese aʻa e tutu saʻo i luga ma e le iloa lele."

Ae o Pigafetta, sa ia faʻailoa mai o loʻo lelei le fafaga i manulele aulelei, ma o le latou igoa na faʻailoa muamua: i Latina, "gaʻo" - pinguis (penguis), o le mea lea o le penguin.

I le aotelega, e 18 ituaiga 'eseʻese o manulele i totonu o le penguin sikola, ae matou te taulai i ai naʻo le lua - ia o loʻo nonofo i Antartika. O le emu penguins ma le Adelie penguins .

O isi uma o latou aiga na alala i le talafatai o Aferika i Saute ma Amerika i Saute, faapea foi Niu Sila ma Ausetalia. E nonofo faʻatasi i tafatafa o le ekueta i Galapagos Islands. Ae i le masani ai penguin e "faatonuina" i Antartika, e ui lava e na o le lua oi latou.

O le Kolisi o Adelie Penguin

I le faaopoopo atu i le gaʻo, slowness ua taʻua o se uiga faʻailo o le emperor penguins. Leitioa foi: lo latou maualuga e oʻo atu i le 120 senitimita, ma o latou mamafa e 45 kilokalama. I luga o le lauʻeleʻele, penguins e fealuaʻi tele faʻaletonu, faʻatumauina le paleni ma le fesoasoani a pu pupuʻu.

I le auala, latou, ma le lima, pe a talafeagai ai, avea ma afi afi. A e manaʻomia ona faʻavavevave, o manulele o taoto i luga o se fulufulu mafiafia ma manava faʻavave ma vave ma vave soli ese mai le kiona pe mai le eleele. E pei o sledges uliuli ma papaʻe!

Ae i totonu o le vai, o penguins e matua agaleaga - latou o ni tagata aau lelei ma le aufailotu. O galu na tipiina luga o le laualuga i le saoasaoa o 35 kilomita i le itula, ma i le "afterburner", taumafai e pueina le iʻa i se taimi vave, latou oomi uma le 50! Ma le isi, penguins e mafai ona maulu i le loloto o le 20 mita ma tumau i lalo o le vai mo 10 minute.

Adelie penguins oso ifo i lalo o le vai

Ole umi ole nofo i le sami elemene e le gata o meaʻai mo le lelei - o se ituaiga o potu mo faʻamafanafana. I le masani malulu mo Anetika, i le minus 50-60 tikeri ma malosi gales, malosi vai mo i latou e pei o se vevela vevela mo se tagata: e le mafai ona sili atu le malulu nai lo zero tikeri.

FAAMOLEMOLE I MAUA

Aisea e o ai penguinu i le laueleele? E tele taimi na fesiligia ai e le au vaʻai poloa lenei fesili pe a latou feiloaʻi ma manulele mamao mai le matafaga. O le savaliga umi muamua na faʻamauina e le fomai faʻapitoa Peretania o Edward Wilson i le 1911: na ia vaaia ai ni faʻataʻitaʻiga o penguin i luga o le fata aisa Ross, 110 kilomita mai le talafatai.

O le mamao ole faʻamaumauga na tusia e tagata vaʻai Amerika Amerika i le afiafi o le 1958: na latou maua ai ni faʻamaʻi o le penguin 400 kilomita mai le sami! E tele vaiaso na alu ai se malaga faapena ile 5-10 kilomita ile itula.

Ioe, o na ala mamao o auala e seasea. Ae o le tele o itula o savali savali emperor penguin mo mamao mamao i luga o le talafatai ma loloto i totonu o le laueleele tele o se mea masani. Latou te faia se faʻamalositino e naʻo le toʻatasi pe taʻitasi foʻi paga.

Penguins e fia iloa tele

I le taimi lava e tasi, e tutusa lava ma tagata e talanoa i nisi o mataupu i le taimi o le savaliga - e foliga mai e fia iloa. E ui lava i lea, o faʻafitauli i luga o le auala fuafuaina mo penguins e le o se faʻalavelave: e ui lava i le le mautonu i fafo, latou te masani lava ona taia e tagata vaʻai solo ma lo latou agavaʻa e aʻe ma le poto i luga o papa poʻo faʻatoʻilaloina le paʻu aisa.

Manaia, o le a se mea e mafai ona ou fai atu ai. Ae o isi taimi latou te amio le talafeagai ai: o le taumafanafana mafanafana e faʻaalu i le sami, ma le malulu i saute-polar i malulu tetele aisa i luga o le matafaga. E le gata i lea, i le vaitaimi o foliga sili ona le talafeagai lea latou te faaipoipo ma maua fanau.

Emperor penguins e monogamous: i le mauaina o se paaga, latou te le vaai i se isi. Latou te suʻea le teine ​​faʻaipoipo ile masina o Aperila mai le 5 ile 10 afe manulele e faʻaputuputu i luga o matafaga aisa. O se talavou penguinu, savali i luga o le matafaga, e faʻaauau pea ona eeina leotele le tagi a le fafine. O isi taimi ole faʻaipoipo faʻaalu ni nai itula e faia ai sea sailiga, peitaʻi o se ulugaliʻi e masani lava ona maua mo ia. Afai na i ai muamua se uo teine ​​a le penguin, na te vili atu ma maua na o ia.

O le tausiga o fanau o seisi 'eseʻese, matua aʻoaʻoina autu. Pe a atoa le masina talu ona maeʻa le faʻaipoipoga, na tuʻuina e le fafine emperor penguinina se fuamoa e tasi (mamafa 500 kalama ma le umi e 12 senitimita!), Ona le taitai ai lea o ona toʻalua i lalo o le aisa - latou te taofi pea flippers i taimi uma (a uma, latou te le maua ni faamoega o le aiga).

Ma le isi, o masina muamua e lua e sili ona malulu i le tau malulu fuamoa le fuamoa, pe sili atu, faʻapipiʻi penuin i le fatafata. O le taimi atoa lea na te le 'ai ai - na ola mai le sela gaʻo ua maua i le taumafanafana ma e pa'ū ifo i le afa lona mamafa.

Ona suia lea e le fafine, na savali atu luga gaʻo i le lua masina. Moni, e le tau tele sona popole i fuamoa: e fanau se moa, a e fafaga e lona tina pe a ma le masina. Ina ua uma ona sau lea o se tama malolo, tausia le pepe i taimi uma totoe seia tuputupu ae.

O le ituaiga lona lua o Antartika, o le Adélie penguins (e laiti ia: oʻo atu i le 80 senitimita), ua eseʻese auala. Latou te le saili mo le teine ​​faʻaipoipo ma le tagi, ae latou te faʻailoa maia laʻu pele i se ua filifilia.Afai na te le avatua lea faʻatagaga, e liliu ese, ma o le tama faaipoipo faʻanoanoa e suʻe seisi faʻaipoipo.

I le amataina o se aiga, na fausia e le au penguins se faamoega - o le tamaʻimaa lava e avea ma muamua fau fale. O le ulugalii e leai se tasi, ae lua fuamoa. Latou te fofoa faʻafuaseʻi - lua vaiaso taʻitasi.

E fafaga faʻatasi foʻi moa - mo le tusa o le masina, ona lafo lea o le penu i se ituaiga vasega pepe: o pepe uma na fananau i totonu o le kolone o loʻo aoina i se isi tulaga. O lea ua latou uʻumau faatasi, ma o latou matua aumai meaʻai ia latou. O se faatanoa e taape pe a o talavou talavou penguinse mafai ona maua a latou lava meaai.

Adelie penguins e sili atu tele nai lo malo. Latou te fia iloa ma agalelei tele i tagata. I se tasi taimi, i le taimi o le taʻaloga soka i le va o tagata vaʻai solo i le nofoaga o Mirny, e tasi lava le penguini na tamoe atu lava i luga o le malae ma amata loa ona tamoe e tuli le polo - na faigata ona faʻafilemu le taʻalo lakapi e le masani ai. Na faaesea e lona uso ia lava: na ia faia se fale rookery i luga o le taualuga o le palau ma le manao e alu ese mo se mea.

FAʻATINO MO LE IʻA

O sina mea e uiga i le faʻanoanoa. E fesili nisi: aisea e tele ai penuins i Antartika, ma e leai se mea faapena i mea faapena a Arctic tau? O le mea moni, pe na o le natura na avatua “faasee, ae le lele” na o le Itulagi i Saute?

I se tasi taimi, o se manulele laʻititi tele ma ona apaʻau feoaʻi foi ma le le mautonu faataamilo i luga o le talafatai ma taele feau i le vai o le Arctic. E oʻo lava i le lanu e tutusa ma le penguin, e uliuli ma paʻepaʻe, ae na o le pa e faʻasolosolo i luma. Le manu nei - leai ni apaʻau .

I tua i le 17 senituri, faʻamasinoina e ala i faʻamaumauga tusitusia o tagata folau, i le itu i matu o aʻau, o se tasi o mea taatele - miliona tagata. Ae i le ogatotonu o le 19 senituri, e leai ma se manu e tasi na nofo ai: o le mea mulimuli na vaaia i tafatafa ane o le Great Newfoundland Bank i le 1852.

E faigofie ona mateina poʻo ai e ana le galuega: o meaʻai suamalie ma le fulufulu mata malie ile lalolagi ua avea le paʻepaʻe leai se mea e avea ma mea ua mananaʻo ai mo tagata tulimanu. Ae afai o le tagata anamua na faʻatapulaʻa i le numera sili ona tatau o manulele, ona sosoʻo lea o le fagota mulimuli mai o le au Europa na taunuu i Mamao Matu faʻamutaina le tala faʻasolopito o le itu i matu o analog o penguins.

Na laki le faʻaiʻuga: o le Antartika na mauaina e le tele o tagata malamalama oe na faia faʻaiuga saʻo mai le faʻanoanoa faʻanoanoa o le pusi e leai ni apaʻau. Ua faasolosolo ona matou aoao e puipui le natura. E ui i lea, e tolu ituaiga na ola mai le konetineta lona ono (Crested, Magnificent and Galapagos penguins) na avea ma lamatiaga i le amataga o le 21st seneturi, ma le isi fitu o loʻo manatu o loʻo lamatia.

Ia, i le manatua o le eiderless - le muamua o le Europa ma Amerika manulele na faatamaia uma e le tagata - le tusi o le American Society of Ornithologists na faaigoaina The Auk - "The Eider".

Taumafai e faʻatino le North Pole ma peniins

I le 1936, tagata Norwegian explorer Lars Christensen maua niva tupu penguins mai matafaga o South Georgia ma auina atu i latou i matu.

O Penguins na faamautu i talaatu o le talafatai o Nouei, sa malupuipuia mai i tagata teritori, o iina na latou amataina ai se olaga fou. I le isi sefulu tausaga na sosoo ai, na folasia ai isi ituaiga o penguin, e aofia ai ma auro lauulu.

Ae o le nofoaga o penguins i le Arctic sa puupuu lona taimi ma o le mea mulimuli na vaaia i 1949. Leai se tasi iloa tonu le mea na latou o ai ma pe a mafai ona latou faʻateleina.

I se faapuupuuga, o le tali i le fesili "Aisea ua leai ai ni penuin i le North Pole?" naʻo le tasi - latou te leʻi tupu soʻi iina.

Anetatika, pei ona outou iloa, sa iai muamua se konetineta lauolaola, ma o meaola faʻapolopolo na sarang ma ola aʻe lava i luga o se vaega faigata ma lagona sili i le itulagi i Saute, lea e itiiti lava manuʻa teritori.

Atonu o le tele o arctic foxes, foxes ma polar bears i le itu i matu, e le taʻua ai nei tagata uma, o le a mafai ai le latou evolusione.