O lenei sami o loʻo auai i le genus Antarctic penguins, ma na maua ai lona igoa muamua i le faʻaaloalo ia Adele, le faletua o le au folau Farani ma oceanographer Jules Dumont-Durville. Ae ia matua saʻo lava, na faʻaigoa ai e le Farani le vaega o le Antarctica i le igoa o lona toʻalua, ona iloa ai lea o le ituaiga e iloa ai penuin ua maua i lenei nofoaga e taua o le Adelie penguin, o lona uiga, o le penguin o le fanua Adelie Land. Ole igoa lea ole ituaiga mea na faʻaaogaina ina ua uma le 1840.

O lenei ituaiga e sosolo atu i le talafatai o Anetatika, faʻapea foi ma le latalata mai South Shetland ma Orkney Islands. I le aofaʻi, e 3.79 miliona tagata taʻatitia i 251 kolone. E 53% lea maualuga nai lo le aofaʻi o nei manulele na tusia i le 20 tausaga talu ai. Naʻo le pau i lalo ole aofai o kolone sa i le Antartic Peninsula na faʻaitiitia, peitaʻi o lenei faʻaitiitia na mafua mai ile siʻitia o kolone i East Antarctica. I nisi o kolone, i le vaitaimi o faamoega, e i ai i le 200 afe paga.

Faamatalaga

Ole maualuga o nei manulele e 48-71 cm.O le mamafa e mai le 3.7 i le 6 kg. O se mea iloga faʻailoga o le paʻepaʻe paʻepaʻe e siomia mata ma fulu i le pito o le gutu. E umi na latou natia le tele o le mea. O le paraka lava ia e mumu. O le siusiu e sili lona umi i faʻauo uma. O le aofaʻiga i ona foliga foliga tutusa ma le tuxedo. E uliuli le ulu, ua, tua ma apaau. O le fatafata ma le manava e paepae. I totonu o le vai, sui o ituaiga e feaveaʻi i le saoasaoa o 8 km / h.

Toe gaosia ma le umi

Adelie penguins taunuu i nesting nofoaga ia Oketopa - Novema. Faia paga ma fausia faamoega. O le faamoega o faaputuga maa na folasia i totonu o se lio. I le clutch o loʻo i ai le 1 fuamoa, ae maise lava 2 poʻo le 3 fuamoa. E maua ai fuamoa i le masina o Tesema. O le 'ea mafanafana lea i Antartika (pe tusa -2 tikeri Celsius). E fufui e matua matua le fuamoa.

O le taimi na tupu ai taimi umi i le 32 aso. Ma, mo le 4 vaiaso, o moa fofoa e latalata i o latou matua, oe faʻamafanafanaina latou ma a latou mafanafana mitimiti ma fafaga. I le faʻaiʻuga o lenei vaitau, autasi talavou i vaega (vasega pepe) ma nonofo ai i latou mo le 2 masina. I le masina o Mati, o manulele talavou alu e fafaga i le sami ma amata ona ola ola tutoatasi. O nei faʻasalalauga e nonofo i totonu o le sami mai ia Mati ia Oketopa, a o latou maua le 600-800 kilomita mai le nofoaga o faʻamoega. I le vao, o le Adélie penguin ola i luga 16 tausaga. Tupulaga tupu i le tausaga o 3-4 tausaga.

Amioga ma Taumafa

I le taimi o fafaga i le sami mai le tasi faamoega i le isi, e mafai ona faatoilalo e sui o meaola le umi e 13 afe kilomita. O le malaga pito umi na faamauina o le 17.6 afe kilomita. O lo latou natura, o nei manulele e matua fia iloa, talitonuina ma tatala i fesootaiga. Latou te taumafa tele ile Antarctic krill. E le gata i lea, latou te 'aʻai iʻa, squid, cephalopods, ubeli. Ole meaʻai e fuafua lava ile nofoaga maʻoti le faʻapitoa.

E tusa ai ma suʻesuʻega isotopic o fuamoa na faaputuputu i kolone i le sili atu 3 afe tausaga, sa faia ai se ata o suiga i le meaʻai. Ua matauina, i le 200 tausaga talu ai, ua iai se suiga mai le fafagaina o iʻa i le krill. Ua mafua lea ona o se faʻaititia o le aofaʻi o fulu faʻamau ma faga saʻa. Le faʻaititia o le tauvaga i la latou vaega ua mafua ai le ova o krill, lea e fiafia Adelie penguins e 'ai, ona o lenei meaai e maua gofie.

SOIFUAAGA

Mo le tele o taimi, o Alleli penguin o i ai i le sami, o loʻo uʻuina tafatafa ane le aisa, lea o loʻo tatala ai e le sami le maualuga. O manu e omai i le faʻatoa maua lava i le vaoa o manu. I le taimi lea, e afe afe o manulele o loʻo tutu faʻatasi i vaega tetele ma nofoia nofoaga papa i tafatafa o matafaga o Antartica ma nisi o atumotu - South Sandwich, South Orkney ma South Shetland Islands. O nei nofoaga o loʻo i nofoaga matagi. Natura saunia Alleli penguins lelei mo le ola i le ogaoga o le tau o Antarctica. O pito o le vai susu ua ufitia e toeitiiti atoa le itu o le tino o le penguin, o loʻo faʻasaga agaʻi i le eleele. O le mea lea, ua i luga o le ea se vaega o le ea i lalo, faʻatumauina le vevela ma faʻamamalu se faʻapitoa e aoga mo penguins - o le ala lea vai tafe faigofie atili mai o latou fulu.

I se faʻaopopoga, o loʻo iai le mafiafia o le gaʻo paʻu e puipuia ai latou mai malulu malolosi e tusa lava pe pa'ū le vevela o le ea i le -60 ° C. Adelie penguins sulu i tele kolone. A fau fale, e tele le pisapisao ma e o misa - e mafua lenei mea ona o le mea moni o manu felelei e masani ona gaoia faamoe maa mai o latou tuaoi. E faʻateteleina le pisa i le taimi e fofoa ai e fafine fafine, ma amata ai e tane ona fofoa latou. I le maeʻa ai o le vaʻai na tuufaʻasolo, na vaʻaia ai e tagata matutua Adélie penguins ma latou agaʻi atu i le sami faʻatasi ma a latou moa.

Faʻasalalauga

O le vevesi o le tau o Antartica faia Adélie penguins nest na o taimi faapitoa o le tausaga. O nei manulele faʻatupu toʻalua pea ma faʻaletausaga toe foʻi i fale e tasi. O le faimalaga i luga o le aisa ma le kiona i solo mamao e tumau e tusa ma le masina.

Penguins ola i ni vaega o afe sefulu ma afe afe tagata. O manu nei ua aliali mai i nofoaga o faamoega i le faaiuga o le po pole - i le amataga Oketopa. Afai i le taimi o le malaga, e teteʻa tele penguins, latou te taoto i luga o latou manava ma faʻasolo i luga o le aisa lamolemole, tulei ese o latou apaʻau.

O tama tane e muamua na aliali mai i nofoaga o faamoega, ma tamaʻitaʻi e o mai i le vaiaso. E taunuu atu i le nofoaga, manulele nofoia le nofoaga ma amata loa ona fausia se faamoega. Ole faamoega e ese, pe a fua i le matua o le manulele - i le tupulaga talavou e masani lava o ni tamaʻimaa i fafo atu o le lanumoana, ma i tagata matutua - e faitau selau maʻa peʻa faaputuputu i le foliga o se pesini. O le fafine e togi 2 fuamoa ma le malologa o le 1 i le 5 aso. O le taimi lava e tuʻuina mai ai le fafine fuamoa lona lua, alu loa i le sami e fafaga. Le tane fufusi fuamoa, faʻaauau le matelaina. A maeʻa 2-3 vaiaso, ona toe foʻi mai lea o fafine, a o tane e o i le sami e suʻe meaʻai. E vave ona latou toe foi i le faamoega. I le ogatotonu o Ianuari, ua fanauina moa. Mo le lua vaiaso sa latou lalafi i lalo o o latou matua, mulimuli ane na latou tutu i o latou tafatafa i le faamoega, lalafi na o matagi aisa. O moa pepe e fa vaiaso e potopoto i vaega tele - "vasega pepe." E valu vaiaso le matutua a moa moa, ona malepe ai lea o le fale povi.

Amataga o vaʻaiga ma faʻamatalaga

Ata: Adelie Penguin

Adelie penguin (i le Latina ua tofia o Pygoscelis adeliae) o se manu lele e le au o le penguin pei o 'au. O manu nei o se tasi o le tolu ituaiga o le ituaiga o Pygoscelis. Mitochondrial ma le faaniukilia DNA faʻailoa mai o le genus vaeluaina mai isi penguin ituaiga e tusa ma 38 miliona tausaga talu ai, e uiga i le 2 miliona tausaga talu ona tuaʻa o le genus Aptenodytes. I le isi itu, na vaeluaina e le au peni Adélie mai isi tagata o le genus tusa o le 19 miliona tausaga talu ai.

Vitio: Adelie Penguin

O uluaʻi penguins na amata ona feoaʻi solo e tusa ma le 70 miliona tausaga talu ai. Na le mafai e a latou tuaa le malosi ona lelea i le vanimonimo ma liua ile aau lautele. Ua mamafa mamafa ivi o manulele, ma e fesoasoani ia faʻasolosolo atili ai. Nei o nei manulele malie "lele" i lalo o le vai.

Penguin fossil na maua muamua i le 1892. I luma atu o lenei, saienitisi mafaufau o nei manu le mautonu ma tamaʻi apaau o manulele anamua e le mafai ona pulea le vaalele. Ona faamaoti mai lea o le amataga: tuaa o le penuins - keel faagaau-nose manulele - o se tulaga sili ona atiae vaega o petrels.

O uluaʻi penguins na faʻaali i Antartika pe tusa o le 40 miliona tausaga talu ai. I le taimi lava e tasi, e tele ituaiga na ola ai i luga o le sami ma ola ai i se olaga faʻapena. I totonu o latou na o sauai moni, mo se faʻataʻitaʻiga, o lona maualuga na oʻo atu i le 180 cm. E leʻi i ai ni o latou fili o latou tuaʻa i le aisa Antartika, o lea na leiloa ai lo latou malosi o le penguinu, lelea, ma fetuunai i aau maualalo.

Foliga foliga ma foliga

Ata: Adélie Penguins i Antartika

Adélie penguins (P. adeliae) o sili sili ona suʻesuʻeina i ituaiga uma o 17 ituaiga. Na faaigoaina i latou i le Adele Earth, lea na muamua faamatala ai i latou i le 1840 e le au suʻesuʻe farani farani Jules Dumont-dʻUrville, o le na faaigoaina lenei vaega o le konetineta o Antartika e faamamalu i lona faletua Adele.

A faʻatusa i isi penguins, e i ai latou le masani lanu uliuli ma paʻepaʻe. Ae ui i lea, o lenei faʻafaigofie e maua ai le lelei le faʻamamaina faʻasaga i tagata moa i taimi o le tulimanu mo manu - o se uliuli i tua i le loloto pogisa loloto ma paʻepaʻe paepae i luga o se pupula o le sami luga luga o le ulu. E naʻo alii e telē tele nai lo fafine, ae maise lo latou 'ava. O le umi o le uʻu ua masani ona faʻaogaina e iloa ai feusuaiga.

O le Adelie penguins na fuaina mai le 3.8 kg i le 5.8 kg, e fuafua i le fanafanua. O loʻo feoloolo laʻititi ma o loʻo ola tupu mai le 46 i le 71 cm. O vaega iloga o se mama papaʻe e siomia ai mata ma fulu o loʻo tautau i luga o le gutu. O le paraka e mumu lona lanu. Ua fai si umi o le siusi nai lo isi manu. I fafo atu, o le ofu atoa e pei o se tukxedo o se sui sui. Adelesa teisi laititi na i lo sili iloa ituaiga.

E masani ona aau ia penguini i le saoasaoa e tusa o le 8.0 km / h. E mafai ona latou oso i luga pe tusa o le 3 mita mai le vai e toso i luga o papa po o aisa. O le taatele lea o le penguin ituaiga.

O fea e nofo ai le Adélie penguin?

Ata: Manulele Adelie Penguin

E naʻo Anetikaʻa latou te nonofo ai. E mapu i matafaga o Anetatika ma motu lata ane i ai. O le eria ma le toʻatele o tagata Adelie penguins o loʻo tu i le Ross Sea. Nofo i Anetioka, o nei faʻatui e tatau ona tatalia le vevela malulu. I masina o le taumalulu, Adele e nofoia lapoʻa matafaga aisa aisai e maua sili avanoa i meaai.

Krill, o le oloa autu i le taumafataga. Latou te fafaga i le plankton ola i lalo o le aisa sami, o lea latou te filifilia nofoaga ma le tele o krill. I le vaitau o le tau, e masani lava i le amataga o le tautotogo ma le taumafanafana masina, latou te o atu i matafaga matafaga e fau ai o latou faamoega i nofoaga e leai se aisa. Faatasi ai ma le tatalaina i vai matala i le itulagi, tagata matutua ma a latou talavou ua toeitiiti a vave avanoa i meaai.

Adélie penguins o nonofo i le Ross Sea itulagi o Antarctica malaga i le averesi e uiga i 13,000 kilomita i tausaga uma, mulimuli i le la mai o latou nofoaga lafumanu i taumalulu vao fanua ma le isi itu.

I le taimi o le taumalulu, e le oso aʻe le la i saute o le Arctic Circle, ae o le aisa aau e ola i le taumalulu masina ma faateleina selau selau maila mai le talafatai ma agai atu i sili latū latitude i le atoa Antartica. A o faʻapea o loʻo ola tagata penguini i le pito o le aisa vave, o le a latou vaʻaia le malamalama o le la.

Pe a mou atu le aisa i le tautotogo, e tumau pea le au penuins i luga o le pito seia latou toe i luga o le talafatai i le sili atu aso la. O le uumi na savali na faʻamauina i le 17,600 km.

O le a le mea e 'ai o le adelie penguin?

Ata: Adelie Penguin

Latou fafaga tele i le fefiloi meaai o le Antarctic krill Euphausia superba ma aisa-malulu krill E. crystalorophias, e ui lava o le meaʻai suia i iʻa (aemaise Pleuragramma antarcticum) i le tausaga - i le taimi o le tau ma le sipili - i le taumalulu. Ole lisi eseese e faʻamoemoeina ile nofoaga faʻapitoa.

Adelie penguin meaʻai e sau i lalo i nei oloa:

• aisa aisa
• sea ​​krill
• aisa kisi ma isi cephalopods,
• lanumeamata lapisi
• pupula aila,
• Amphipods foi o se vaega oa latou masani masani meaai.

Na maua e faapea o le okaʻe, e aofia ai ituaiga o le genera Chrysaora ma Cyanea, o loʻo faʻaogaina ma le malosi e adelie penguins e avea o se meaʻai taumafa, e ui lava i taimi ua talitonu na o latou foloina na o faʻafuaseʻi. E tutusa mea na fiafia i ai nisi ituaiga: o le samasama-mata-penguin ma Magellanic penguin. Adélie penguins faʻaputuputu meaai ma faʻafefiloi na fafaga latou pepe.

A oge mai le mata o le vai i le loloto e maua ai a latou fagota, adel penguins faʻaaoga se saoasaoa saoasaoa o 2 m / s, lea e talitonuina o le saoasaoa lea e mautinoa ai le laʻitiiti faʻaaogaina o le malosi. Peitai, o le taimi lava e oʻo atu ai i le mafiafia krill oloa i le pito i lalo o latou toese, latou faʻalemu lemu e puʻe mai le fasioti tagata. I le avea ai o se tulafono, Adélie penguins sili filifili mamafa fafine krill ma fuamoa, lea ei ai le malosi sili atu mea o iai.

I le suʻesuʻeina o toega o loʻo faʻaputuputuina i kolone i le 38,000 tausaga ua tuanaʻi, na oʻo mai ai saienitisi i le faʻaiʻuga e faʻafuaseʻi ona iai se suiga i le meaʻai a adelie penguins. Na latou sui mai iʻa o le meaai autu i krill. Na amata uma tusa o le 200 tausaga talu ai. Masalo, o le mafuaʻaga lea ona o le faʻaititia o le aofaʻi o fulufulu faʻamau mai le oʻuga o le 18th senituri ma o baleen tafola i le amataga o le 20th seneturi. Faaitiitia tauvaga mai nei predator ua mafua ai le sili atu o krill. Ua faʻaaogaina nei e le Penguins se mea e sili ona faigofie.

Vaega o uiga ma olaga

Ata: Adélie Penguins i Antartika

Pygoscelis adeliae o se fegalegaleaiga lautele o le penguin. Latou faifai pea fegalegaleaiga ma isi tagata ia latou vaega poʻo kolone. Adeles malaga faʻatasi mai afifi aisa i o latou nofoaga faʻapipiʻi pe a amata le vaitau tuputupu ae. O paga paga e puipui le faamoega. Adélie penguins e tuli foi i vaega, aua o lenei faaitiitia le tulaga lamatia o osofaʻiga osofaʻiga ma faateleina le lelei o sailiga meaai.

Adélie penguins e mafai ona lele ese mai le vai e mimilo ai i ni nai mita i luga ae o le mea muamua ae toe oso i totonu o le vai. A tuʻua le vai, e vave ona manava e le penguins. I luga o le laueleele, e mafai ona latou malaga i le tele o auala. Adélie penguins savali i le tulaga o le saʻo i luga, fealuaʻi i le oso faʻalua, pe mafai foi ona faʻasolo i luga o latou manava i luga o le aisa ma le kiona.

La latou taamilosaga faaletausaga e mafai ona aoteleina i mea taua:

• vaitaimi fafagaina muamua ile sami,
• malaga mai i le kolone ia Oketopa,
• faʻafoega ma le faʻafouina o lapoʻa (tusa ma le 3 masina),
• Fepuari femalagaaʻi ma le fafagaina tumau,
• moli i luga o le aisa ia Fepuari-Mati.

I luga o le laueleele, Adélie penguins foliga vaaia lemu, ae pe a oʻo i le sami ua avea i latou e pei o se tagata aau torpedo, tuliloa manu i se loloto oo atu i le 170 m ma i ai i totonu o le vai mo sili atu nai lo 5 minute. Peitai o le tele o a latou gaioiga siva lea o loʻo faʻaautu i le 50 m o le vai, aua, ona o vavao vaʻai, o lo latou faʻaputuga loloto loloto e faʻatonutonuina e ala i le faʻailogaina o malamalama i le loloto o le sami.

O nei faʻaili o loʻo i ai le faʻasologa o faʻamalosi tino ma mea faʻatupu e faʻatagaina ai i latou e faʻalautele o latou taimi i lalo o le vai, lea e le mafai ona tu ai isi penguineni tutusa.

Social fausaga ma le toe gaosia

Ata: Adelie Penguin Fafine

Male Adélie penguins, tosina maia mafaufau o fafine, faʻaalia ai se gutu uila, o le punou i le ua ma le tino e faʻaloaloa i lona maualuga atoa. O nei gaioiga e tautua foi e faʻalauiloa teritori i o latou kolone. I le amataga o le tautotogo, toe foʻi atu penguin Adélie i a latou nofoaga faatupulaia. Malesʻa taunuu muamua. O paga taʻitasi e tali atu le tasi i le isi mataga valaau ma o atu i le mea na laʻau ai i le tausaga talu ai. Ulugalii e mafai ona toe faʻatasi mo ni nai tausaga ile laina.

O le faʻaopopoina o aso o le tautotogo e faʻaosofia ai le au penuins i le amataga o se taimi o le fafagaina tumau ina ia faʻaputu ai le gaʻo latou te manaʻomia i vaitaimi o le toe gaosia ma le totoina. O manulele e fausia namu maa, sauniuni mo foliga o fuamoa e lua. E tele taimi e lua ai lapisi i le vaitau o le au peni Adélie, ma le tasi fuamoa e fofoa ae leʻi leva lava. O fuamoa e totoina mo le 36 aso. E feauauaʻi ona tausi matua o le au penguins mo le 4 vaiaso talu ona fofoa.

O matua uma e faia mea tele mo a latou fanau. I le taimi o le taofia, o alii ma tamaitai e feauauaʻi ma le fuamoa, aʻo le toʻalua lona toalua “fafaga”. Ole taimi lava na fofoa ai le moa, ua feauauaʻi lava tagata matutua e saili ni meaʻai.O moa fou e fananau mai ma fulu ma e le mafai ona fafagaina latou. E fa vaiaso talu ona fofoa le moa, o le a au faatasi ma isi talavou adelie penguins mo sili puipuiga. I le vasega pepe, o matua e fafaga pea a latou fanau, ma e faatoa 56 aso i le vasega pepe o le tele lava o Adélie penguins na tutoatasi.

Fuatau faanatura a Adele Penguin

Ata: Adelie Penguins

O leopop Sea o le mea sili lea e masani ona faʻataʻitaʻi ia Adelie penguin e osofaʻiga latalata i le pito o le aisa. E le o se mea faʻafitauli le tele o peau i le sami, aua e alu le matafaga i le matafaga mo le moe. Na aʻoaʻoina e Adélie penguins le taamilomilo o nei tagata taumafa e ala ile aau i vaega, aloese mai le manifinifi o le aisa ma faaalu sina taimi ile vai i totonu o le 200 mita o latou matafaga. O le fasioti tagata tafola e masani ona faoa i luga o sui tetele o le ituaiga o penguin, ae o isi taimi e fiafia ai i luga o laupepa.

South Polar skuasua manu i fuamoa ma moa ua tuua le leoleoina e tagata matutua pe o loʻo i luga o pito o sela. White Plover (Chionis albus) e mafai foi i isi taimi ona osofaʻi fuamoa. Adélie penguins fetaiai o le predation o leopopika sami ma fasioti tafola i le sami, ma petrels tetele ma skuas i luga o le laueleele.

O fili masani masani a Adélie penguins o:

• tafola fasioti (Orcinus orca),
• nameri o le sami (H.Leponyx),
• South Polar Skuas (Stercorarius maccormicki),
• papaʻe papaʻe (Chionis albus),
• lapoa petrel (Macronectes).

Adélie penguins e masani ona avea ma faailoga lelei o fesuiaiga o le tau. Ua amata ona latou faʻaola le matafaga, ia sa masani ona ufitia e le aisa, e faʻailoa mai ai le mafanafana o le siʻosiʻomaga Antartic. Adélie penguin koloni o sili sili ona lelei mo ecotourism i Antartika. Mai le sefulu ma le valu i le amataga o le seneturi lona luasefulu, na faʻaaoga nei peniinu mo meaʻai, suauu ma maʻa. O lo latou guano na faʻatauina ma faʻaaogaina o se fetilaisa.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

Ata: Adelie Penguins

Suesuega i le tele o nofoaga na faʻaalia ai o tagata popo adelie penguin e le mautu pe tuputupu aʻe, ae talu ai o faʻatosina tagata masani e faʻalagolago tele i tufatufaina aisa sami, o loʻo iai le popolega e faʻapea e ono afaina tele ai le mafanafana o le lalolagi. Ua latou faʻakolaina le sone e leai ni aisa o le Konetineta i le vaitaimi o le tau mafanafana o le tau.

O lo latou gaioiga i le sami o le 90% o le ola ma faʻamoemoe i le fausaga ma fesuiaʻiga faʻaletausaga o le aisa o le sami. O lenei lavelave lavelave o loʻo faʻaalia e laina taumafa o manulele, e fuafua i le maualuga o le sami aisa.

Faʻavae i luga o se satelite faʻataʻitaʻiga o le 2014 o laʻau mumu-enaena o nofoaga o loʻo valiina ma guano: 3.79 miliona povi taʻitasi a adeles o loʻo maua i totonu 251 lafupulepone kolone, o le 53% sili atu nai lo faʻamaumauga na faia 20 tausaga talu ai.

E tuʻuina atu kolone i talafatai o Anetatika fanua ma le sami. Tagata ua i luga o le Penisula Antartic ua faʻaitiitia talu mai le amataga 1980s, peitaʻi o lenei faʻaitiitia na sili atu nai lo le faʻafetauiina i se siʻitaga i East Antarctica. I le vaitaimi o faʻafouga, latou te potopoto i totonu o lafitaga tele, o nisi o na mea e sili atu i le kuata o le miliona paga.

Ole lapoʻa o tagata taʻitoʻatasi e mafai ona fesuiaʻi tele, ma isi e ono afaina gofie ile fesuiaiga o le tau. O fanua ua faailoaina e le BirdLife International o se “nofoaga taua o manulele”. Adelie Penguin, i le aofaʻiga o 751 527 paga, faʻamauina i le itiiti ifo i le lima kolone eseese. Ia Mati 2018, na mauaina ai se kolone o le 1.5 miliona tagata taʻitoʻatasi.

Habitats, olaga

I le va o Aperila ma Oketopa, o le olaga i polar latitude o le itu i saute e matua mataga. I lenei vaitau, sui o ituaiga e nonofo i le sami. Na latou o mamao mai nofoaga faamoega - 700 km. Lenei latou te malolo, 'aʻai taumafa ina ia latou maua le malosi, aua a uma lena ona latou fia' aʻai mo sina taimi.

Ia Oketopa, toe foʻi manulele i le nofoaga o faamoega. Le tau i lena taimi ua matua ogaoga.

O aso uma e totoe ai manulele i le sami i tafatafa o le aisa. E mafai ona e feiloaʻi ma sui o lenei ituaiga o penguin i luga o papa vasa o Antartika, faapea foi i atumotu o loʻo lata ane - South Sandwich, South Scottish.

Adelie Penguin E 'ai

Adelie penguin o loʻo sailia ni meaʻai i vai sami. O le tele o ana meaʻai o le krill. E le gata i lea, e 'aina e le manu le cephalopods, o isi mollusks ma iʻa laiti.

Faʻafetai i ona uiga faʻapitoa, Adelie penguin mafai ona faʻaaoga le sili ona lelei o le malosi maua i le meaai. I le ao, le Adélie penguin e naʻo le lua kilokalama o meaʻai.

I le taimi o aau, o se manulele ma apaau atiae se saoasaoa sili atu nai lo 20 km / h. O vae lapoa o lenei manu, o loʻo i ai aau feaveaʻi, lea e avea ma foeuli ma fesoasoani i le Adélie penguin e tumau ai i se mea e tu ai.

Mea moni fiafia e uiga ia Adelie penguin

• Faitau aofai Adelie Penguins, e tusa ma le 5 miliona tagata taʻitoʻatasi, i le tumutumu o le faamoega vaitaimi o le 9 afe tone o meaʻai e 'aʻai i aso uma. O lenei numera e fetaui ma 70 tumu uta vaʻa fagota.
• O loʻo faʻamamaina lelei le faʻaʻeseʻe o laʻasaga gaʻo ma le susu penguins mai le malulu, lea e mafai ona i ai i lamatiaga i overheating. I lenei mea Adelie Penguin tatala apaʻau faalava e faʻateʻa ai le soona vevela
• I le taimi uumi o fesuiaiga i nofoaga o faamoega, fausaga o faamoega ma le vaega muamua ole faamoega penguins matelaina. O lenei pou tumau pe a ma le 6 vaiaso. I lenei vaitaimi manu felelei leiloa i luga e 40% o latou maso
• Penguin Adelie faigofie ona iloa i le puʻupuʻu o le utupoto ma paʻepaʻe mama faataamilo i mata. O lona lanu e uliuli ma paʻepaʻe
• O matua uma e muamua penguin feauauai ma le moa. Mulimuli ane, aoina moa i totonu o le "vasega pepe"
• O le faamoega e fausia i tamaʻi maʻa - pau le mea o loʻo iai. E fafagaina e matua fuamoa, ma fafaga i taimi malolo
• Adélie Penguin Umi: i luga o 70 cm
• Adelie Penguin Umi Umi: 20-24 cm
• Adélie Penguin Misa: i luga o le 5 kg
• Adelie Penguin Meaʻai: krill, cephalopods ma isi mollusks, iʻa laiti
• Adelie Penguin Olaga Fua: 15-20 tausaga
• Fesootai ituaiga: E lua isi ituaiga o le ituaiga o le Pygoscelis: subantarctic penguin (P. papua) ma Anetatika penguin.

TUʻUTUʻUGA LAUTELE

I le sailiga o manu, o le faʻavae o le krill, e tele na latou faia ni oso e pei o lumba lele, o le mea lea o le lafu o Adelie penguins e masani ona ave sese mo laiti lumba lele mai mamao.

O lenei penguin, pei o le emeperoa, e nofo i Anetatika. O manu malie ma fegalegaleaiga manulele nei e oʻo i le 75 cm le maualuga, mamafa 5-6 kg. I le taumalulu latou malaga i le vasa, aau afe afe kilomita mai nofoaga faamoega. O le tafe o le tino foliga ma le puimanava puʻupuʻu faʻafaigofie latou gaioiga i le vai. O pulu laiti e pipii i le tasi ma le isi, e pei o faʻamau, ma e fausia se peʻa susu. Ma faʻafetai i le fluff ma se vaega o gaʻo i lalo, ua le sili atu le tino o le penguin. Ia Oketopa (tuai o le tautotogo i Anetatika) ua latou sauniuni mo le faʻatulagaina o faamoega. O loʻo tuʻuina i totonu ma faʻaputuga ma i le masina o Novema-Tesema 2 e tuʻuina mai fuamoa. Vaiaso vaiaso faʻamalolosi latou tama, latou sui o latou matua. O moa na tutupu aʻe ua tuʻuina atu i le "faatanoa". Ua foʻi mai le sailiga, ua suʻe ma fafaga e matua a latou fanau.

FAʻAALIGA FAʻAALIGA, FAAMATALAGA.

• Le faitau aofai o Adélie penguins, e aofia ai pe tusa o le 5 miliona tagata taitoatasi, o loo 'ai 9 afe tone o meaai i aso uma i le taimi o le tumutumu o le faamoega vaitaimi. O lenei numera e fetaui ma 70 tumu uta vaʻa fagota.
• O le paʻu e faʻamaloloina le gaʻo ma faʻamama vai e puipuia lelei ai le au penuins mai le malulu e mafai ona latou feagai ma le vevela tele. I lenei tulaga, o le penguin na fofola ona apaau faalava e aveese ai le soona vevela.
• I le taimi umi o faʻaliliuina atu i le faamoega, fausaga o faʻamoega ma le vaega muamua o le faʻafoega, o loʻo matelaina le Penguins. O lenei pou tumau pe a ma le 6 vaiaso. I lenei vaitaimi, manulele leiloa leiloa i le 40% o latou tele.

MATAUPU FAʻAALIGA O ADELA PENGUIN

Aumai: e uliuli le tua, e paʻepaʻe le manava ma le fatafata. Ile mata o se mama manifinifi paʻepaʻe. O fulu e fai lelei lava le puipui e puipuia ai le manulele mai le matagi, kiona ma aisa. E le gata i lea, e le susu. Tagata uma o itupa uma e lua o fafo e tutusa.

Ofu: i luga o le laueleele latou te le aumaia ni faʻamanuiaga aoga. O le penguin e “laina” latou pe a na ona oso i luga o lona manava i luga o le aisa aulelei. I le vai, latou te suiina sala mo manu.

Ututu: pupuu ma le malie, e pei a tipi ese, fulufulua i le afa.

- Vaʻaia o Adelie Penguin

O FEA O SOIFUA

Adelie penguin o loʻo maua uma i Antctic coast ma luga o le South Orkney, South Scottish, ma i le South Sandwich Islands.

PUIPUIGA MA LE PUIPUIGA

Nofoaga faʻateʻa o faʻamaumauga o Adelie penguin, na tele taimi na faʻalavelavea i galuega faʻasaienisi, na faʻalauiloa teritori e puipuia. I le aluga o tausaga ua tuanaʻi, ua faateleina ai le numera o ituaiga.

Adelie penguin olaga ma nofoaga

O le itulagi i saute e iloga i le umi o le pouliuli ola. E atoa le ono masina, amata ia Aperila ae faaiu ia Oketopa. O nei taimi uma, Adelie penguins e tafafao i le sami, lea e tu mai i o latou nofoaga faamoega i se mamao e oʻo i le 700 km.

I na nofoaga, latou te malolo lelei, mauaina o lagona lelei, malosi taua ma teuina le malosi malosi, 'ai a latou meaai e sili ona latou fiafia i ai. I le uma, ina ua maeʻa se "nofoaga" o manulele ua umi se vaitaimi o le matelaina.

O Oketopa o se faʻailoga masani o nei manulele e toe foʻi mai i latou masani i nofoaga faʻapena. Natura tulaga i lenei taimi faia penguins alu i le tele o tofotofoga.

O le malulu o -40 tikeri ma le matagi mataʻutia, e oʻo atu i le 70 mita i le sekone, e iai taimi e mafua ai ona fetolofi i a latou sini faapelepele i luga o latou manava. O le manoa e fealuaʻi ai manulele i le faitau selau ma le faitau afe o tagata.

E masani ona maua paʻaga penguin e sosoo ma le tausaga ua tuanaʻi nofoaga. O le mea muamua lava latou te amata fai faʻatasi, o le toe teuteu lea o lo latou fale ua faʻamamaina ma le tau-leaga.

I se faʻaopopoga, o manulele e teuteuina i maʻa matagofie, na latou puʻeina ai laʻu mata. O le mea lea e fau ai e le au penguins se taua e amata ona avea ma taua, o isi taimi e o faatasi ma le taua ma taua moni.

O nei gaioiga uma e ave le malosi mai manulele. A o faagasolo lea vaitaimi latou te le 'ai, e ui lava o vai o loʻo iai a latou meaai e latalata. Ua faʻataʻitaʻia taua taua mo le fausiaina o mea, ma i le nofoaga sa i ai se nofoaga faʻatafunaina, ua aliali mai se faʻatani matagofie o loʻo teuteu faʻapitoa, teuteuina i maʻa e tusa ma le 70 cm le maualuga.

Uma le malologa o taimi Adelie penguins nofoia i le sami. Sa latou faʻamauina e afifi aisa, taumafai e tu i le sami faʻaopopo ma sili atu le mautu o lona vevela. O papa maʻa o matafaga o Antarctica, o atumotu o South Sandwich, South Orkney ma South Scottish Islands o nofoaga sili lea ona fiafia i ai o nei manulele.