Chimpanzees malamalama lelei i aoga lelei o le kuka - latou te le gata e fiafia i meaʻai kuka nai lo le lelei, ae ua latou iloa foi le kuka gaioiga ma ua sauni e faʻaalu se taimi i luga o.

Chimpanzees ma nisi tulaga esea televave avea e pei o tagata. Ua leva ona iloa na latou iloa ona faʻaaogaina mea faigaluega, ae o ai e mafai ona faʻataʻitaʻia, mo se faʻataʻitaʻiga, e faʻaaoga e le simpanse lala laʻau e avea ma tao, tulimanu tamaʻi manuki laiti? E uiga i lenei mea e le i leva tele i lana tusitusiga i totonu Royal Society tatalaina saienisi fai mai tagata atamamai mai Iowa State University. Ma e leʻi oʻo i le lua masina ua maeʻa talu ona lomia le tusi, e pei ona i ai Taualumaga a le Royal Society B O tagata suesue o Harvard e talanoa e uiga i le isi tomai ofoofogia o simpansees - e aliali mai e faigofie ona latou kuka.

A matou talanoa e uiga i le kuka, e masani lava ona matou vave vaaia afi. Ae peitai, ina ia mafai ona faʻaogaina mo meaʻai kuka, e tatau ona e malamalama i ni mea taua. Muamua, e tatau ona e fiafia i meaʻai kuka sili atu nai lo le mativa, ma lona lua, oe manaʻomia le malamalama o loo i ai tulaga lua o meaai - mativa ma kuka, ma o le kuka suia le muamua i le lona lua, ma lona tolu, oe manaʻomia le malamalama o le gaosi oloa e tatau ona faasao ma momoli atu i le nofoaga e mafai ona tapena i ai.

E iloa o chimpanzees ma nisi meaola e sili ona fiafia kuka meaai i raw, ma fou suesuega e Alexandra Rosati (Alexandra Rosati) ma Felix Farneken (Felix lapataiaUa toe faʻamaonia lea. O manuki e fananau fua (fagafao na galulue i le Chimpunga reserve i le Republic of Congo) na sauni e faʻatali se minute seʻia uma ona faavela ia pateta suamalie (na kuka, ioe, leai ni pata ma isi mea manogi).

Ona faʻaalia lea o ni masini se lua i chimpanzees, o le tasi o le fasi pateta suamalie poʻo le kapoti sa saunia o ia, i le isi, o fualaau faisua na le suia. O “masini” foliga mai o ni koneteina e lua i le umukuka, na tuu ai fasi fualaau faisua, ona lulu ai lea i luma o le isu o le fai simpanse, e faʻaali le kuka, ona latou toe aumaia lea o le meaai. O le togafiti o le tasi lea mea, o le fasi lava mea e tasi na ave ese mai le apa, ma i le lona lua, o ipu na avea ma mea lilo, ma mai i lea, e ala i se faigofie faigofie, o le mea teuteu ua natia i totonu ae le o le fasi mea ave ese mai ai. A uma ona tilotilo uma manuki i nei mea uma, na latou tuu la latou fasi pateta suamalie i le tasi poʻo le isi "masini". Na faʻailoa mai e sili le fiafia o simpanse i ipu sa saunia ai meaʻai, ma o lenei filifiliga na faʻamalosia i le poto masani. (E mafai ona matamata le ata faʻatasi ma le faʻataʻitaʻiga ii.) E le gata i lea, na malamalama le au fai simpanse, e le o mea uma e talafeagai mo kuka - mo se faʻataʻitaʻiga, pe a tuʻuina atu i latou fasi laʻau ae le o le pateta suamalie, latou te leʻi taumafai e "kuka" latou. Mai lea, o le au tusitala o le galuega na latou faʻaiu ai le mea na iloa lelei e meaola i le aano o le vaʻaia vaʻaia ma lagona le kuka pei o se ituaiga o suiga suiga.

Ma le mea mulimuli, o le lona tolu o le lafoina o meaai i le nofoaga o sauniuniga. Ina ua fuafuaina e le au suʻesuʻe le isi suʻesuʻega, latou te leʻi manaʻomia tele: e iloa lava i le pulea e tusa ai ma meaʻai, o manu e le lelei tele, ma e oʻo lava i le anthropoid apes, ua sili ona atiaʻeina, ua i ai le manaʻoga muamua e 'ai se mea - na ona tuu i totonu o latou gutu. Mo tagata na amataina, sa manaʻomia le momoli mo le momoli o fasi meaʻai mata 4 mita i le mea e mafai ona kuka ai. E ui lava na masani ona tupu e le i aumaia e manuki meaʻai i se mea, ma 'ai ai lava iina, e ui i lea, i le afa mataupu na latou faia ai pea lenei malaga. E le gata i lea, sa i ai foʻi le faʻatalitali mo le 'au chimpanze i nai minute seʻi oʻo mai se tamaloa ma se "kuka kuka" O lona uiga, manuki, e pei ona iʻu mai ai, i le mataupu faavae e mafai ona fuafua ni gaioiga kuka, o lona uiga, fesiitai meaai mai lea nofoaga i lea nofoaga ma faʻatali seʻia kuka. I totonu o chimpanzees sa i ai e toʻalua o i latou na masani ona teuina mo se taimi umi lava soʻo se mea na latou mauaina ina ia mafai ona latou kuka mulimuli ane.

O loʻo iai se talitonuga lauiloa o le mafai ona kuka meaai ua matua tuleia ai le evolusione o tagata: o mea taumafa i meaʻai ua gaosia ua sili ona faigofie ona maua, o lona uiga e tele le malosi e mafai ona faʻaaluina, e aofia ai le atinaʻeina o le faiʻai ma gaioiga o gaioiga maualuga. E masani lava, pei ona tatou fai atu i luga, o le amataga ole kuka e fesootaʻi ma le faʻaleleia o afi. E le gata i lea, e masani ona fai mai, e mafai ona i ai afi mo sina taimi i totonu o tatou tuaa anamua na o le mafanafana fale ma mo puipuiga mai lamatia fili, ma tagata mafaufau i ai a o lei kuka i se taimi mulimuli ane. Ae peitaʻi, e tusa ai ma tala a Rosati ma Warneken, e amata loa ona latou faʻaaogaina le afi mo meaʻai, aua, e pei ona tatou vaʻaia, e oʻo foʻi i manuki e iai agavaʻa e mafai ai ona latou fuafuaina a latou meaʻai.

E lua lava isi itu e le i manaʻomia ai le suiga o meaʻai mata. Muamua, o tatou tuaa anamua e tatau ona fesuiaʻi mai fua i umukuka ma rhizomes o laʻau e mautinoa le aoga i le kuka. Lua, mea taumafa kuka e mafai na o i sili atu pe sili atu tutusa, altruistic nuu lea e te le mafai ona fefe o lau uo o le a ave ese au meaai. Chimpanzees, e ui lava i latou maualuga agafesootai, aua le misia le avanoa e gaoi ai se tasi mai le isi, ma i lenei tulaga, o le mea na e mauaina e tatau ona 'ai vave i le taimi e mafai ai. E le gata i lea, o le kuka i taimi mamao na tumu i le tele o tulaga lamatia - e mafai e se tagata ona faigofie ona faʻaleagaina uma mea na ia kuka i le faʻatamala, ma sa sili ona taua iinei i le mea e tupu se mea e mafai e se tasi ona faʻasoa mai mea e leʻo iai.

Faasoa atu lenei

Boris Akimov: Mo se amataga, tasi le valea fesili. I lau tusiPuʻeinaAfiua e finau i le lavelave o faiga kuka ua faʻamalosia le alualu i luma o tagata. E moni le faafeagai: o le foliga mai o meaai vave o lona uiga le faʻaitiitia o le tagata? O lea le amataga o suiga faʻapitoa?

Richard Wangham: Oute te le iloa la. Ou te manatu o le aga masani o le kuka i luga o le afi po o le kuka i totonu o le aiga, ua matua aafia ai lava le natura o le aiga. I loʻu manatu, a matou ave meaʻai vave i meaʻai vave poʻo faleʻaiga pe a matou faʻatau meaʻai ua uma ona fai ma faʻamafanafana, e faʻavaivaia ai sootaga tautupe i totonu o le aiga.

E le foliga mai ia te aʻu o loʻo agaʻi le agavaʻa agai i le la - ua na o se vaitau fou o loo amataina, ma le eseʻese o uiga i meaʻai. O lona uiga, o lenei mea e aʻafia ai le faʻavae o le aiga, ae le o faʻalapotopotoga masani.

B. A:Tusitala ALexander Genis na faia ni mea tutusa i le va o meaai vave ma meaai pepe: afifiina lanu, oe 'ai meaai ma ou lima, ma isi. O le kukaina o meaai i luga o le afi e te tusia e masani lava e fesoʻotaʻi ma le matua ae le o le pepe o meaai vave. Aisea e toe ulufale ai i tagata le fanauga a tagata ma toe manaʻomia meaai pepe?

R. R: Ose fesili loloto tele lenei. Mo tamaiti, o meaʻai tatau e faigofie faigofie lava. Matou te tuʻuina i tamaiti meaʻai faʻapitoa na fuafuaina mo latou, aua e faigofie ona mamu ma faʻamalosi. I le tagata matua, matou te fiafia i meaai lava ia, tatou biologically faʻapolokalameina mo. E i ai lava e le maua gofie: e fai ai meaai pepe, oe manaʻomia le galue malosi. Ae o nei aso, faʻapitoa i faʻafaigaluegaina faʻafaigaluegaina e fai ai le oloina o meaʻai i se auala e matua le mafai lava nai senituri pe fia sefulu tausaga talu ai. Ma o lea ua matou molimauina se suiga fou, o tagata e fiafia tele gaosia meaai. Ae o le mea moni tatou te fiafia i meaai e lelei mo tamaiti e le o lona uiga o tatou ua liliu i fanau. I le isi itu, e tatau ona manatua i le sefulu tausaga ua mavae, o nifo o tagata ua fai si laititi - ma tamaiti ua na o nai nifo laiti - ma o tatou gutu ua amata foʻi ona laiti, o lea e aliali mai ua tatou avea atili ma avea atili e pei o tamaiti.

B. A:Masalo e leʻo le atoatoa lea, ae ou te fiafia i le manatu. E mafai ea i le uiga lea ona faauigaina foliga o le mea na tupu mai i "scammers"?

R. R: E le mautinoa. Ae ui i lea, faʻapea e tatau ona faʻaalu se simpanse e toetoe o le aso atoa e suʻe ana meaʻai ma 'ai. O le mea moni, e toetoe ono itula i le aso e mamu ai meaai, ma e alu foi le taimi i le oʻo atu i le meaai ma malolo pe a uma ona 'ai, pe a lafoa le meaai. Ma oi latou e faia komepiuta taʻaloga latou te le faia lenei mea. Lea na oi latou e saunia meaai saunia mafai ona maua ai le taugata o le avea ma tamaititi - ma o se mea atoa fou lea mai le evolusione vaaiga.

B. A:O lea, o mea uma e uiga i le auala e kuka ai, ae le o le mea e te 'ai?

R. R: E moʻi lava oe. E faʻamoemoe lava i le kuka metotia pe e te mauaina le malosi tatau. Mai le tele o suʻesuʻega ua iloa ai o fai mea taumafa mata e masani ona mafatia i le leai o se malosi. E moni, e i ai tagata e mafai ona 'aʻai mea taumafa mata ma tumau i le soifua maloloina, ae mo lenei e tatau ona e faia le tele taumafaiga.

B. A:Pei ona ou malamalama i ai, ina ua amata ona kuka e tagata le afi, ona avea ai lea ma vaega o le sosaiete fou, aua o loʻo latou nonofo faʻataʻamilo i le afi ma ua tatau ona latou fausia ni ituaiga fou o fesoʻotaʻiga - ma o le taimi lena na fanau mai ai sosaiete. E moni lea?

R. R: Ioe, ou te manatu o lea. A maeʻa, a e kuka, ona tatau lea ona e puipuia lou saʻolotoga. O le mea moni, afai o oe, mo se faʻataʻitaʻiga, puʻe vave ma 'ai vave fualaʻau mai le laʻau, e leai se isi na te avea se meaʻai mai ia te oe - e leai sau taimi. Ae afai e te amata kuka ma ao mai meaʻai i le tasi nofoaga, latalata i le afi, ma e te manaʻomia le taimi e kuka ma 'ai mea uma, ona e vaivai ai - e mafai e isi ona ave au meaʻai mai ia oe. Lenei, ua amata ona suia le malamalamaaga o le tagata, ua amata foʻi ona ese mai le mea e taʻu o le chimpanzee, aua e le gata na e 'ai vave o meaʻai, ae amata ona e pulea oe lava ma mafai ona faʻatali seʻi sili atu le lelei o meaʻai o le kuka.

Peitaʻi o lenei faiga ua tulaʻi mai ai ni faʻafitauli mo oe: e mafai ona fia i ai se tagata - i lena aso na ia le mauaina ni meaai - ma ave sau meaai mai ia te oe. Mo se faʻataʻitaʻiga, o fafine e na te tausia tamaiti ma sauni meaʻai mo latou, ae e mafai e le tama, ona aveʻese nei meaʻai ma fai mai: "Ou te le popole o oe ma lau fanau o le a tumau le fia ai." Ou te manatu ona o lenei vevesi na iʻu lava ina faia se fesoʻotaʻiga i le va o le tamaloa ma le fafine. O le manatu, e iloa e le tamaloa: e fafaga o ia e se fafine, ma avatu e se fafine meaʻai, aua na te puipuia o ia mai ia i latou e mafai ona avea lenei meaai.

O faʻataʻitaʻiga, i nuu laititi, o lenei mea e taʻitaʻia ai i le mea moni, e faʻasaina se fafine ona fafaga se isi e ese mai lana tane. Ma afai e taumafai se isi tamaloa e aumai lana meaʻai, ia faitio i lana tane, ona mafai lea ona ia faasea i uo, ma latou filifili ai le tasi, o le isi e manaʻomia le fasi, ulagia pe tuli. O lea la, e foliga mai ia te aʻu o le kuka o le faavae o la tatou mafutaga.

B. A:Pe e moni o le aiga na faʻaalia i mafuaʻaga lava e tasi faʻapea le sosaiete?

R. R: Ioe Na faʻaalia le aiga latalata i le malae. E toʻatele e talitonu o le aiga na afua mai ona o le vaevaeina o galuega I le itupa. Pei, o le fafine na eli aʻa ma aumai i latou i le fale, ma se tamaloa e tuli manu ma aumai i latou i le fale, sui aano o manu mo fua - ma mai lenei vaega o le galuega se aiga na tulaʻi mai. Ae e foliga mai ia te aʻu e le o lea. Afai e te vaʻai i ituaiga o tulimanu ma faʻaputuputu i le lalolagi atoa, o le a outou iloa o lenei ua leai se mea e maua. I nisi nofoaga, e maua uma e le tamaloa meaʻai uma - faʻataʻitaʻiga, o tagata Eskimo i le Atika, ma e le maua ai e fafine ni mea. I isi nofoaga, toetoe o meaʻai uma na maua e fafine, ma e le toe aumaia e tamaloloa se mea - mo se faʻataʻitaʻiga, i Northern Australia. Ae tasi le mea e tutusa: tamaʻitaʻi kuka mo tamaloloa.

Ou te manatu o se mea taua tele lenei matauga. E foliga mai ia te aʻu o lona uiga e faʻapea e tele sootaga i totonu o aiga e faʻavae i le mea e sauni ai e se fafine mo se tamaloa. Ma manaʻomia e se fafine se tamaloa ina ia, pei ona ou fai atu, e mafai e se tane ona puipuia se fafine ma meaai ao ia kuka.

B. A:Lelei. Afai o le matafaioi o kuka e matua tele, e mafai ona tatou fai atu o isi suiga i la tatou agaifanua e fesoʻotaʻi ma suiga i le faʻagasologa o le kuka poʻo le a le aoga o tagata 'ai?

R. R: E foliga mai ia te aʻu o le kuka e taoto i le fatu o le mafai e se tagata e fausia se sosaiete malamalama, aua a aunoa ma le kukaina tatou faiai, e le mafai lava ona oʻo atu i se lapoʻa tele. Mai primates uma, sili ona tele faiai i tagata e mafua mai i le mea moni o tagata ei ai se laititi lava faʻaogaina o faʻaogaina o faiga. I primates, laititi o le faʻaogaina o meaʻai, o le tele foʻi o le faiʻai. Ma faʻaitiitia la matou faʻasologa o meaʻai aua matou te kuka. Le tomai o kuka gaosi o meaʻai foliga mai i tagata i aso ua leva. Ou te manatu o lenei mea na tupu pe tusa o le lua miliona tausaga talu ai, ma o le faʻaalia mai o lea tomai na mafua ai le toe faʻatinoina o isi tagata tomai.

Ma mai i nei tomai ua atiaʻe uma a matou tu ma aga faʻapitoa - malamalama, gagana, manaʻo - ma, i le iʻuga, aganuu.

B. A:E te manatu o ni suiga na tutupu i le 100 tausaga ua tuanaʻi ma le faiga o tagata e 'ai pe kuka e mafai foi ona avea ma suiga i olaga o tagata ma le sosaiete?

R. R: Ioe ae a. Ua uma ona matou talanoa e uiga i lenei: o nei ua tele meaʻai ua gaosia, ma ua faigofie ona mauaina, o lea la ua le toe manaʻomia e se tamaloa e sau i le fale i aso uma ma fai se taumafataga o le afiafi ma lona toʻalua ma lana fanau - aua e mafai ona alu i le meaai vave ma 'ai vave iina. O lenei e tele avanoa e faʻaalu ai meaʻai kuka i le afiafi - ma e foliga mai o le 'aiga o le afiafi o le mea sili ona taua - ma o le mea lea e le toe manaʻomia e tagata uma le potopoto faʻatasi i se taimi. O lea ua tatou ola i se sosaiete e matua faʻavaivaia ai mafutaga i totonu o le aiga: e 'aʻai fanau i luma o le TV, e' ai na o le ava, ae 'ai le tamaloa i le taulaga - pe faʻapea foʻi, e galue ma' ai pe a maeʻa galuega. Ae o nei mea uma e mafua ai le malepe o le aganuʻu aiga. E le afaina pe tatou te mananaʻo i se aiga pe leai E matua ese lava lenei mataupu. Masalo e i ai se isi, sili atu auala e tausi ai tamaiti nai lo le masani aukilia aiga, e pei ona i ai i le 100 tausaga talu ai.