Ou te iloa nisi Kerisiano e matua popole (ma e saʻo) i le malosi o le evolusione faatosinaga a le au-Kerisiano ala o faasalalauga latou matamumuli ese mai le tala fou pe na o le le fiafia tele ia i latou.

Ma e ui lava e le masalomia loʻu lagolagoina o le manaʻo moni o Kerisiano ina ia taulaʻi i le mea moni e faapea "e moni, ... e saʻo, ... e mama, agalelei ..." (Filipi 4: 8), e taua le manatua e le o mea uma o loʻo lipotia mai i totonu o onapo nei faʻasalalauga o se pepelo. O nisi o faʻamatalaga na lipotia e le gata e moni, ae faʻapea foi meafaigaluega aoga tele i lima o le au talitonu i le Tusi Paia a le au Kerisiano. E tatau ona e maua ni mea mai le evolusione o le “taamilosaga” o le teʻena o le Tusi Paia, fausia i luga o le manatu o le faitau miliona o tausaga, lea o loʻo fouvale le toʻatele o le au tusitala ma le au tusitala. E tatau ona ou faʻailoa e manaʻomia le tele o taumafaiga ma gaioiga i le itu o le tagata faʻatuatua faʻatusatusa i le faigofie faigofie. E aoga tele (Eperu 5:14) pe afai e i ai i le au Kerisiano le agavaʻa e faia io latou olaga i aso nei e pei ona faia e Paulo ma Sila i Perea (Galuega 17:11). O lenei mea o le a faʻatagaina ai e le au Kerisiano ona lafoa lapisi ma filifili i latou "maʻa taua" o le a fesoasoani e faʻaleaga manatu faʻasolosolo (2 Korinito 10: 5) ma folafola le moni o le Afioga a le Atua.

O se faʻataʻitaʻiga masani o lenei tulaga, o le ulutala lata mai i le nusipepa "Ancient Latimeria Caught in Indonesia." 1 E fia ona tausaga? Fai mai le tala na coelacanth (Latimeria chalumnae) "o se ituaiga o mea sa faapea na mou atu, pei o dinosaurus", o lona uiga, "i luma o lena" na talitonuina ua latou le toe i ai 65 miliona tausaga talu ai, seia oo ina maua se tasi oi latou i luga o le talafatai Aferika i 1938. "

O le 1938 sailiiliga "tupu ai le fiafia tele i le lalolagi atoa," ae o le Initonesia maua talu ai o le "fossil ola" (pei ona taua i le tusitusiga) faaosofia e le itiiti le fiafia, talu ai le faifaiva na maua lenei coelacanth, tuu o ia i le vai taele, lea sa nofo ai 17 itula. Na faʻaalia mai e se tasi o tagata e puipuia le vaʻai o le sami, "o se taimi umi lenei e ola ai nai ia iʻa loloto." I tausaga talu ai nei, na maua ai isi coelacanths, e aofia ai le faʻataʻitaʻiga na faamatalaina e i matou, na maua i tafatafa ane o le itu i matu o Sulawesi Island i le 1998, ae o le taimi (17 itula) na ola ai lenei coelacanth sili atu i le taimi lea na tumau ai isi ola. iʻa nei ua maua.

Tuuesea o mea moni mai talafatu

Sei o tatou valavala molimau atuna taua i le tala mai faasolosolo tala faasolosolole atu lea i le atoa tusitusiga.

Tala molimau molimau:

Na maua se faifaiva i Indonesia. O iʻa, coelacanth, aloaʻia na o faʻataʻitaʻiga fosilima, ua leva na avea ma iʻa. Ae i le 1938, na maua ai le coelacanth latalata i le talafatai o Aferika, lea e taʻu mai ai ua le i ai lea ituaiga ma talu mai lena taimi na maua ai isi faʻataʻitaʻiga o ia iʻa. Ole toe maua ole coelacanth fish i vai o Indonesia, na ola pea mo le 17 itula, ina ua maeʻa ona aumai i luga - faʻamaumauina faʻamaumauga.

Le faʻafoliga o tala o le tala:

Coelacanth o se "anamua" ituaiga o iʻa na mou ese atu mai le fossil faamaumauga 65 miliona tausaga talu ai, faatasi ai ma dinosaurs. I lenei vaitaimi, sa latou manatu ua faʻaumatia, ae o le maua o ola coelacanth faʻailoa ai o le "fossil ola" o iʻa.

A maeʻa ona tatou vavaeeseina le tala faʻasolosolo, e faʻafefea e mea moni na faamatalaina e molimau vaʻaia i lenei tusitusiga ona avea ma "fuafuaga aoga" mo e talitonu i le Tusi Paʻia a Kerisiano?

Faʻaogaina mea moni e faʻaleaga ai mafaufauga

A tatou talaʻi atu i tagata le talitonu o loo talitonu o le evolusione faʻamatala o tatou tupuʻaga, tatou te mafai ona faʻaaogaina lenei tala e faʻaalia ia i latou o manatu evolusione e uiga i le miliona o tausaga e le o tutusa ma faʻamaoniga moni ma e matua ese lava mai le faʻamatalaga o le tala faʻasolopito i tala faʻasolopito.

E tusa ai ma evolusione, papa faaputuga o loʻo i ai fosiloga ua teuina mo le faitau miliona o tausaga, o lea, pe a o meaola e pei o coelacanth, ua leai i le vaega pito i luga o papa (ia, e tusa ai ma tagata evolusione, i le "65 miliona tausaga talu ai"), latou te talitonu e faʻailoa lea mea o le coelacanth ua i ai. O le mea lea, tusitusiga e pei o le tasi lenei, o loʻo faʻapipiʻi i se ata o se faifaiva i totonu o le vaitaʻele ma lana ola, na maua a coelacanth luʻiina faʻamatalaga o le evolusione faʻamatalaga o le "fossil record."

O lea la, pe a e talaʻi atu i tagata le talitonu, e mafai ona e faʻaalia ia i latou se ata o se faifaiva o lo o uuina lana iʻa, ma fai atu, atonu, le tala lea: “O iʻa, lea na manatu le au evolusione ua mou atu i le 65 miliona tausaga, e le fou! "

Ona mafai lea ona e matauina o loʻo faʻamatala e le Tusi Paʻia se mea na tupu e fesoasoani e malamalama ai Aisea matou te mauaina le tele o faʻamaumauga lelei ma le puipuia, pei o coelacanth, i le lalolagi atoa - o le mea e tupu, o le tupu o le Lolo lalolagi. Ole tele o fossil na faʻapea o latou vave tanumia i lalo o vai e aveina vai, lea na taofia ai lo latou pala ma le foliga mai o manu carrion - ma o lea ua latou puipuia lelei. O le mea lea, o le "faʻamaumauga o le fossil" o le iʻuga o le Lolo tele lea na tupu i le 4,500 tausaga talu ai (ma ona taunuuga), ma ua faʻaalia faasologa tanuga i le taimi o lenei mea, ae leai se faʻasologa o evolusione ("faʻaalia") ma le faʻumutaina ("extinction") i luga o le miliona poʻo piliona o tausaga.

O lea la, pe a maua o meaola e pei o coelacanth ola ma ola lelei, mo Kerisiano e talitonu i le Tusi Paia mai lava i lona uluaʻi fuaiupu, e le o se mea e ofo ai. Ae mo evolusione, o le mauaina o se "ola fossil" masani ona avea e le gata o se mea ofoofogia (pei o le aisea ua le tupu ai le evolusione mo 65 miliona tausaga?,) a e mafai ona toe faʻafoi atoatoa le tulaga sa iai i le taimi nei.

Mo se faʻataʻitaʻiga, i se tasi taimi na taʻua ai e tagata evolusione, o faʻalavelave na sosolo mai le iʻa ripidist, e foliga tutusa o le coelacanth. Na faʻamatala e faʻaaoga e nei iʻa a latou aano, ma 'ausi i le ie latou te savali ai i luga o le sami ae leʻi taunuʻu. A o coelacanth sa "punitia", o se manatu faapena sa le mafai ona teena. Ae ina ua iloa le ola o le coelacanth i le 1938 ma mulimuli ane maitauina na iloa, na iloa ai o loʻo faʻaaogaina le sala sa le mo le fealuaʻi, ae mo aga lelei i taimi o aau. Ma le faʻaopopoga, na faʻapea, e tutusa uma lava ona paʻu e pei o iʻa, ae leʻo soʻoloto. O lenei ua iloa foi o coelacanth ei ai uiga tulaga ese. Na ia fanauina lana fanau pe a ma le tasi tausaga o le maʻitaga, ua ia te ia i se tamaʻi lua lona siʻusiʻu, lea e fesoasoani ia te ia e aau, ma le uʻamea, na te pikiina eletise eletise. O nei mea uma, ioe, o le faʻamaoniga o le faʻatulagaina o lenei meaola. O le mea lea, o le mauaina o coelacanth ola na mafua ai le manatu o lenei iʻa o se "tulaga feololo" mai lea na tupu aʻe ai le amfibi (ma mulimuli ane manu o teresitila ma manu felelei). 2

O le mea lea, coelacanth o se matagofie laʻititi "mea taua" o se mea faigaluega o le molimau atu i tagata, ma ia "anamua" ma "ola fossil", lea e ala i le ala o faasalalauga tosina pea ona tosina maia, mafai ai Kerisiano galulue faʻaaoga le "tala fou o le aso" i totonu faasalalau atu le talalelei. (Vaʻai isi tala i luga o coelacanth, aofia ai: Mafua ola toe faaali mai, Tele ola coelacanths, Dinosaur iʻa oti, Lazarus aʻafiaga - mekasini Le Foafoaga 29(2) :52–55, 2007.)

Ioe, o se mea atamai le saunia o fesili e tulaʻi mai, e pei o le fesili manino e fesoʻotaʻi ma le mataupu mulimuli: “Ae faʻapefea tinosauro? Afai e leʻi mou le dinosauro mo le 65 miliona tausaga, o fea la i ai nei? ”

Ina ia taliina lenei fesili e mafai ona e mafaufau i mea nei:

1. O loʻo iai pea ni mea o loʻo avea ma mataaga o meaola e le masani ai, e tali tutusa lava ma faʻataʻitaʻiga i meaola na fausia e saienitisi e faʻatatau i luga o mea leaga. Vaʻai, mo se faʻataʻitaʻiga, o se dinosauro ola?, O se tinosauro o ola i Aferika ?, Mokele Mbemba: o se dinosaur ola?
2. I se tala lata mai o talaʻaga, o tusitusiga ma faʻamatalaga o “tarako” ma isi meaola pei o tainaneaura e mafai ona mauaina. Vaʻai mo se faʻataʻitaʻiga, hippos apamemea a Bishop Bell, Dinosaur ma tarako - i le tulagavae o tala faʻapea, Dragons: animal ... not vision, Australian Aborigines ... na latou vaai i le dinosaur? Pili Cooper: Ina ua uma le lolo .
3. Mauaina "fou" peimeni o dinosaurs, lea e le mafai ona faitau miliona tausaga. Vaʻai mo se faʻataʻitaʻiga, Na iloa le sela o ponaivi i le Dinosaur, O se mea ofoofogia na maua i le toto o le dinosaur!

A e fai uma nei mea i isi tagata, ia e sauniuni e faʻafetaiaʻi le le talitonuina, aua e ono umi se taimi ae teʻi ua teʻi mai i mea na faʻafofogaina muamua, ona latou fesili atu lea ia te oe o se fesili e sau mai le evolusione faiga manatu faavae: "Ae afai dinosaurus ma tagata ola i le taimi lava e tasi, pe tatau ea ona tatou iloa mautinoa fossil latou faatasi?"

E faʻapefea la ona tatou taliina lenei fesili (1 Peteru 3:15)? I tulaga faʻapena, o isi taimi e sili atu le saʻo fesili i lau talanoa, se fesili e faʻaalia poʻo fea o manatu sese e faʻavae o le uluaʻi fesili, mo se faʻataʻitaʻiga: "Coelacanths ma tafola na ola i le taimi e tasi, ae aisea tatou te le mauaina ai o latou fossil faatasi?" 3

O lea la, e te fesoasoani i lau talanoa e mafaufau mo oe lava ma toe faʻamanatu ia te ia o mea na e muamua faʻailoa ia te ia e uiga i le Global Flood, ma o ai na te iloa le mamao e mafai ona alu ai lau talanoaga? Afai e iai ni isi fesili e tulaʻi mai i le taimi o le talanoaga, ona e maua lea ole tele o mea e fesoasoani ia oe i tali. Ma aua e te lotovaivai pe a fai e le suia lou tagata talanoa lona mafaufau pe a uma ona talanoa ma oe - i le iuga, tagata uma "e galue mo le Alii e le aoga fua" (1 Korinito 15:58). Ma o lea mea e mafua ai ona tatou faaauau pea ona talanoa e uiga i le poto o le Atua i le lotolotoi ma le le faʻaaloalo.

"Ma o le poto e susulu pei o moli i le vanimonimo, ma i latou e liliu le toʻatele i le upu moni - pei o fetu, e oʻo i le faavavau." (Tanielu 12: 3)

Mau faasino:

1. O iʻa anamua coelacanth na maua i Indonesia. USA Aso Nei, href: //www.usatoday.com/tech/science/discoveries/2007-05-21-coelacanth-indonesia_N.htm, fetaui. Iuni 25, 2007. Toe foʻi i tusitusiga.
2. U. Rush, U., "Living Fossil" na soloia mai le nofoalii, Saienisi277: 1436, Setema 5, 1997. Toe foʻi i le tusitusiga.
3. Dr. Carl Wieland talanoa e uiga i lenei mea auiliili i lana talanoaga talu ai nei ma evolusione, o lo o avanoa i DVD. Mo se aotelega o le initaneti finauga, vaʻai Feeseeseaiga i le mataupu o le amataga.Toe foʻi i tusitusiga.

1. Ata pue o le fafagaina o le mafanafana na pueina e Dr. Joachim Scheven, LEBENDIGE VORWELT Museum, 2. Ata o le ola coelacanth i Wikipedia.org

Coelacanth (Latimeria chalumnae) na iloa muamua na o ni mea totoe (vaai i le matagofie o faʻataʻitaʻiga i le ata o lo oi luga), ma, e tusa ai ma evolusione, na maliu i le 65 miliona tausaga talu ai. Peitai o tagata evolusione na teteʻi ina ua paʻu le coelacanth ola i totonu o upega o faifaiva i talafatai o Madagascar i le 1938. (O le ata o loʻo i lalo o loʻo faʻaalia ai Marjorie Courtney-Latimer, o le sa iloga le popolega i le saienitisi tagata ona o lenei sailiga o le coelacanth i le 1938.) Talu mai le 1938, o isi coelacanths na maua, e le gata i le talafatai o Aferika ma Madagascar, ae o vai o Indonesia. . A o aliali mai le ulutala i feʻau e uiga i le isi latimeria maua, o se avanoa lelei lea mo Kerisiano e faʻaaogaina lenei tala e molimau i tagata, ma atonu fai atu le fesili lea: "Atonu e leʻi tupu se evolusione i le taimi (tatau) taimi?"

Tulaga

O le Coelacanth e aofia ai le faʻasologa o le coelacanth, e masani lava ona taʻua o le coelacanths. Mo se taimi umi, na talitonuina coelacanths tumau toetoe leai se suiga i luga o 400 miliona tausaga. Peitaʻi, o faʻaonapo nei, e faʻaalia ai, e le faʻapitoa lava le faʻatulagaina o uiga o lenei vaega. Coelacanths auai i le Actinistia vaega, i le tele o lona evolusione talaʻaga o nonofo tele i le sami. O aiga mamao o coelacanths, fulufulu-vai fou mai iʻa mai le vaega Rhipidistia, poo tetrapodomorphs, na avea ma tuaa o uma terστrial vertebrates (aso nei bivalves auai foi i lenei vaega, suesuega o le genom ua faʻaalia ai o tetrapods faaonapo nei e latalata i bivalves, ae le o coelacanths).

O sui o le coelacanthous faʻatonu na tulaʻi mai iloga faʻusaga anatomical, o le tele o ia mea o synapomorphies o lenei faʻatonuga. Mo se faʻataʻitaʻiga, nai lo le mautu tui o le toʻatele o le pito i luga o le mausali vertebrata, o le coelacanth ei ai se mafiafia puipui puipui puipui, lea e mamao ese mai le maea o latou tuaa e pei o le tui o isi vertebrates, ae o le atinaʻeina o lenei fausaga na tupu i se eseʻesega itu. Nai lo o le mautu o le a, o le coelacanths ei ai se serebral pusa e aofia ai ni vaega se lua e faʻamatala (pei o isi iʻa lobed-nosed) ma se sooga i totonu faʻamalosia e se basicranial maso. Coelacanths na o le taimi nei manu faʻaonapo nei ma se ogalaau fausaga. O le intracranial soofaatasi, faʻatasi ai ma isi tulaga ese faʻapipiʻi soʻotaga i le ulu, faʻapitoa vaega o le rostral, ma se electrosensory faiga e aofia ai se fesoʻotaʻiga o auala, e aofia ai le tuʻia o glomerular papatusi, e maua ai le faiga o le "faʻaaogaina" taumafa ma faʻamatala se uiga faʻapitoa o amioga coelacanth pei o tautau i luga o lalo, lea muamua matauina ichthyologist Hans Frieck.

Ua faʻaalia e le suesuega faʻatekinolosi o Coelacanths e sili atu ona fesoʻotaʻi ma tetrapods (Tetrapoda) nai lo ray iʻa.

Sailiga tala

Seia oʻo i le ogatotonu o le 20 seneturi, coelacanths na manatu ua toesea 65 miliona tausaga talu ai. Na maua le muamua ola coelacanth ia Tesema 1938, Marjorie Courtenay-Latimer (1907-2004), o le pule o le falemataʻaga i le taulaga o East London (Aferika i Saute). Na ia suesueina le iʻa na maua e le au faifaiva i tafatafa o le gutu o le Vaitafe o Chalumna, ma ua tosina atu ile maʻa lanumoana o loʻo ia aumaia i le falemataaga, ona ua le mafai ona ia iloa lona ituaiga. I le le maua o iʻa i soʻo se mea taua, na taumafai Courtenay-Latimer e faʻafesoʻotaʻi le polofesa ichthyology James Samita, ae o taumafaiga uma ua le manuia. O le le mafai ona sefe mai le iʻa, sa tuuina atu ai e Marjorie i le taxidermy mo le faia o se sikafu. Ina ua toe foʻi Polofesa Smith i le falemataʻaga, sa vave ona ia iloaina le faʻaputuga o se sui o coelacanth, e lauiloa mai le fossil totoe, ma ia Mati 1939 lomia faʻamatalaga o le mea na maua, ma avatu ia te ia le igoa Latina Latimeria chalumnae i le faʻaaloalo ia Marjorie Latimer ma le nofoaga o maua (Chalumna River). O lea foʻi, na faamatalaina e Polofesa Samita lenei iʻa o le "fossil ola", lea na mulimuli ane taliaina. Nofoaga faʻaigoa ia te ia o le "combo."

Ina ua maeʻa le mauaina o le muamua coelacanth i le 1938, o le vaega lona lua na maua i le 1952, ae e le i ai se pulu i luma. Na faamatalaina muamua e James Smith Malania anjouanae. I se taimi mulimuli ane, o se suʻesuʻega totoʻa o le faʻataʻitaʻiga na faʻaalia ai o lona anatomy i mea uma seʻi vagana le sala lenei e tutusa ma le muamua suʻega. O iʻa foi ua faʻavasegaina Latimeria chalumnae.

O le ituaiga lona lua o lenei kenera na maua i vai latalata i le taulaga o Manado, o loʻo i le itu i matu o Sulawesi Island, ia Setema 18, 1997, e Mark Erdman, o se tagata faʻanatura mai Kalefonia, o le na faʻaaluina lana honeymoon iina ma lona toʻalua. E faʻavae ile nofoaga (Manado), o le meaola na faʻaigoaina le igoa Latimeria menadoensis . O le kopi lona lua na puʻeina i lea lava itulagi ia Iulai 30, 1998.

Mo le 2006, o lenei ituaiga o Indonesia na na o le fa faʻataʻitaʻiga na iloa: e lua iʻa na maua i upega upega (o le tasi na maua muamua e Mark i le maketi iʻa), ma le isi lua na vaaia i lalo o le vai mai le bathyscaphe. O ata uma o le 2006 o loʻo nonofo i lalo o le sami Coelacanth i lalo o le vai na pueina e Mark Erdman, ma o ata ia o le tasi iʻa na maua e se faifaiva ma faʻasaʻolotoina i le vai a o ola.

O le lona lima o faʻataʻitaʻiga o lea lava ituaiga na maua i tafatafa o le taulaga o Manado e se tagata faifaiva ia Me 2007 ma sa ola mo le 17 itula i se upega i le sami. O se faʻamaumauga lea, aua ua talitonu o nei iʻa e mafai ona ola i luga o le vai e le sili atu ma le lua itula.

I le taimi nei, e tasi le aiga Latimeriidae ma le tasi genus Latimeriaaofia ai 2 ituaiga: Latimeria chalumnae (Comorian coelacanth) ma Latimeria menadoensis (Initonesia coelacanth). E tusa ai ma suʻesuʻega kenera, o nei ituaiga vaeluaina 30-40 miliona tausaga talu ai. E leai se faʻamatalaga e uiga i le paiolo o le Indonesia coelacanth. Toeitiiti lava o faʻamatalaga uma na taua i le tusitusiga e faʻasino i le Comorian coelacanth. Ae o eseesega i le va o meaola e laititi. Sa faʻamausaliina mautu o le Indonesia coelacanth o se isi ituaiga, na manuia ai pe a maeʻa suesuega tau kenera.

I taimi o suʻesuʻega faasaienisi, e tele taimi e maua ai coelacanths mai le talafatai o Aferika i Saute ma Mozambique i le loloto o selau selau mita.

Foliga Vaaia

Valivali L. chalumnae fai lanumoana-efuefu ma lapoʻa papaʻe-paʻepaʻe nofoaga o loʻo i totonu o le tino, ulu, ma uaua o faʻavae. O le faʻataʻitaʻiga o loʻo faia e ni paʻepaʻe e patino mo iʻa taʻitasi taʻitasi, o loʻo faʻaogaina e iloa ai i le taimi e iloa ai i lalo o vai.

O pupula mama i luga o le tino e pei o atigi uli e nofo i luga o puipui o ana lea e nonofo ai coelacanths. O ia atigi na o se mea taua o le laufanua o loʻo ola ai ia iʻa, ma o le lanu lea e maua ai le faʻaaliga i le mea e ola ai. O le Comorian coelacanth ua maliu suia le lanu mai le lanumoana e enaena, ma tagata taʻitoʻatasi o le ituaiga o Indonesia ua enaena io latou olaga atoa ma se maitauina auro susulu i malamalama malamalama.

Fafine o ituaiga uma e lua ola i le umi i le averesi o 190 cm, tane e oʻo atu i le 150 cm, mamafa 50-90 kg, o le umi o le fananau coelacanths o 35-40 cm.

Anatomi Vaega

O le fausaga o le auivi o le coelacanth, o le aso nei coelacanth, i le tele itu e tutusa lelei ma le auivi o ona tuaa, na soifua 200 miliona tausaga talu ai. Suesuega o coelacanths ua faʻaalia ai e tele a latou tutusa ma iʻa cartilaginous. O nei foliga na faʻauigaina e pei o "faʻailoga o le muaʻi vertebrates," ae, faʻatasi ai ma i latou, coelacanths ei ai foi sili faʻapitoa faʻailoga o fausaga. O le mea e sili ona iloga uiga o le coelacanth o le i ai o faʻapitoa lobed fins. E ui i le mea moni o nei sala ei ai aofaʻiga tutusa o meaola ma fusi faʻamaʻi o fossil lua-manava-manava ma nisi iʻa tele-sala, leai se isi vaega o iʻa atiae fitu sala o sea fausaga i le taimi e tasi. O paʻu felelei o coelacanths e lagolagoina e fusi ponaivi, e foliga tutusa ma fausaga e fesuiaʻi mea na tutupu i tauau ma pelvic fusi o terestrial tetrapods. O le auiliili o le coelacanth aliaʻe tutoʻatasi o isi vertebrates, tusa lava ma notochord. Nai lo le atiaeina o fatu, o le notochord o aso nei coelacanth na faʻasolosolo i totonu o se paipa e tusa ma le 4 senitimita i le lautele, tumu i vai i lalo o le soona faʻamalosi. O le neurocranium o le coelacanths e vaevaeina e le sooga i totonu i luma ma tua, ma e mafai ai e le iʻa ona tatala o latou gutu e le gata i le faʻaititia o le auvae laʻititi, ae o loʻo siitiaina foʻi le pito i luga. O lenei matua faʻateleina le tatalaina o le tautala, ma, faʻaopopoina le tele o le gutu tuugamau, maua faʻaleleia atili le faʻaaogaina. O le au matutua coelacanths e laʻititi lava faiʻai, e nofo ai naʻo le 1.5% o le aofaʻi atoa. O lenei uiga masani e masani ai i le tele o loloto sami-hiu ma le ono-fagota stingrays. O le epiphyseal complex, lea e maua ai le photoreception i le tele o vertebrates, ua lelei na atinaʻeina i le coelacanth pe a faʻatusatusa i isi iʻa, e ui o loʻo natia i lalo o ponaivi (o le tele o fossil brush-moths i totonu o le ulu o loʻo iai se avanoa faapitoa mo ia). O lenei okeni i totonu o ia e aofia ai lelei atiaʻeina tino malamalama. E le pei o le tele o iʻa iʻa, i coelacanth, o le le faʻatamilo o faiʻai faiai e fesoʻotaʻi ma ia, e tutusa lelei lava ma amfibia

E le maua e Coelacanth papilla basal i totonu o le taliga i totonu, ae ui i lea, o le faʻapitoa faʻapitoa i tulaga o fausaga, nofoaga ma le faʻasao e tutusa lava ma le basal papilla tetrapods. Tagata suʻesuʻe latou te manatu o le electrosensory okeni i luga o le ulu ma faʻafesoʻotaʻi ipu gular o lenei iʻa, faʻatasi ai ma totoga o le rostral, o se auala e maua ai manu. O le faʻaogaina o le coelacanth o loʻo faʻailoaina i le i ai o se vailaʻau faʻapipiʻi ma tulaga ese, e sili ona umi, toetoe a tutusa tutusa spiral cones i totonu o le tino. O le alatoto lapoʻa o se faʻailoga uiga o ituaiga muamua o le auilili, ua tele lava ona atiae i nei ituaiga iʻa cartilaginous ma ua suia i le faʻaʻumiʻumi o le suʻega i totonu o iʻa ma tetrapods. O le fatu o coelacanth e umi, o lona fausaga e tutusa ma isi iʻa, ma e sili atu ona faigata nai lo le S-foliga embryonic tube, o le amataga faʻatusa lea mo vasega uma o iʻa. E tusa i faʻamaumauga lomia i 1994, Latimeria chalumnae, na maua i le 1991 latalata i Gahai (Grand Comor island), e 48 kromosom. Se ituaiga kariotipe (seti kromosom) e eseʻese ese mai le kariotype o iʻa faalua-manava, ae e tutusa lelei ma le 46-chromosome amfibian karyotype Ascaphus faʻamaoni . O le lavelave o paʻu o dermal, iloa na o fossil o le auvae ma nisi, fossil, iʻa iʻa, L. chalumnae fai E i ai faatasi ma le lua e masani ai iʻa faaonapo nei, e fai ai seisi itu.

Latimeria mata e matua tele ma o la latou fausaga faʻalauteleina le malamalamaaga o le malamalama ile maualalo malamalama. O le maualuga faʻaaogaina o laʻau ua faʻaliliuina atu i le pupuʻu-galu vaega o le ala, ma e vaʻaia e le mata le vaega lanumoana.

Le eseesega i le va coelacanth ma coelacanth

E masani ona taʻua le Coelacanth. Ae o coelacanths moni na maliliu i le 145 miliona tausaga ua mavae, ma o loʻo soifua pea coelacanths. Pe a faʻatusatusa i coelacanths, o coelacanths sa laiti ma umi umi ulu. Na tutupu i le 90 cm. O paʻu laʻititi o loʻo faʻaalia mai ai o coelacanths o ni pelagic predators.

Eria

Seia o 1997, naʻo le itu i saute-sisifo o le Vasa Initia (ma le ogatotonu i luga o Comoros) na manatu o le latimeria nofoaga faʻasoasoaina, ae ina ua mauaina le isi ituaiga (L. menadoensis) iʻu ane, o le lapoʻa o le genus na saeia ma le mamao i le va o vaega o le 10,000 km (vaʻai i le faʻafanua). O le faʻataʻitaʻiga, na puʻeina i tafatafa o le gutu o le vaitafe o Chalumna i le 1938, na faʻauigaina mulimuli ane o le seʻe ese mai le vaʻa o tagata Comorian, mai le nofoaga o motu o Grand Comor poo Anjouan O mailei i le itulagi o Malindi (Kenya) ma le iai o le aofaʻi o tagata tumau i Sodwan Bay (Aferika i Saute) na faʻalauteleina le lautele o Comorian coelacanth i le talafatai o Aferika i Saute. O le amataga o coelacanth na maua latalata i le talafatai o Mozambique ma sautesisifo Madagascar mai tagata Comorian ua faavaeina mausali.

Nofoaga

Coelacanths o iʻa mataʻutia o le sami o loʻo nonofo ai i gataifale vai i le loloto o le 100 mita. Faʻaaoga nofoaga i maʻa papa ma mea teu laiti o le amu. Hemoglobin L. chalumnae fai sili ona malosi i le okesene i le vevela o 16-18 ° C. O lenei vevela e o gatasi ma le isobath o 100-300 mita i le tele o nofoaga o nofoia e coelacanths. E itiiti la meaʻai i nei loloto, ma o coelacanths i le po e tele taimi e alu i lalo o vai loloto. I le aoauli, latou toe tolotolo i tua i le tulaga e maua ai le sili ona lelei le vevela mo i latou, ma i vaega lalafi i ana. I le taimi lea, o le televave o le gaioiga (masani i lalo) e ono sefeina le malosi. Afai o manatu o loʻo i luga e moni, ona aʻe ai lea o iʻa i se mea e maualuga ai le vevela nai lo 20 ° C ma aafia ai le faʻafitauli o le manava, pe a maeʻa le mea e ono leiloa tusa lava pe oʻo iʻa i totonu o le vai malulu.

I le motu o Grand Comor, o le tele na maua o coelacanth catch o loʻo tupu faataamilo i aisa lava emisi a le mauga o Kartala. Ova lava fanua o loʻo i ai nisi faʻasesega nai lo isi talafatai nofoaga o loʻo maua ai e coelacanths manuʻa ma faʻatali i le ao.

Soifua maloloina

I le ao, coelacanths faʻaputuputu i faʻapotopotoga tetele. I totonu o le ana i lalo o le vai, na maua ai 19 iʻa matutua e feololo lemu i le fesoasoani a pa sipi, e aunoa ma le paʻi atu le tasi i le isi. O tagata taʻutaʻua na iloa mai le faʻatulagaina o moli malamalama mo le tele o masina na maua i lava ia ana, ae na i ai foi ma i latou na suia ana i aso uma. I le po, e feosofi taʻitasi iʻa i vaega loloto pe latalata i le itu.

Ua maeʻa ona maeʻa uluaʻi faʻataʻitaʻiga i le 1987, ina ua faatofuina GEO bathyscaphe, na taʻua ai e le tagata faʻapitoa o le mea, Hans Frieck e faʻapea, i le po, o latimeria uma e faʻatagaina oe e ave oe lava i luga ma lalo o vai, faʻapea foi ma vaitafe i luga. O pulu faʻaiʻu e faʻamalosia ai le tafe aʻa o loʻo aau muamua atu pe a tulaʻi mai ni faʻafitauli. Na taʻua foi e Fricke, mai lea taimi i lea taimi, o iʻa uma e liliu sao i luga, ma tumau lava i le tulaga lea mo le lua minute. O lenei mea moni na faamaonia mulimuli ane.

I le taimi o aau, coelacanth faʻagasolo lemu agavaʻa suauʻu pectoral ma manava i le faʻafeagai faasologa, o lona uiga, agavale taumatau pectoral ma taumatau manava, ona sosoo ai lea ma le taimi taumatau pectoral ma agavale agavale. O gaioiga faapea foi uiga o iʻa mama ma le numera laititi o isi ituaiga e taʻitaʻia se ola faʻaolosolo. I se faʻaopopoga, o lenei metotia o itutino e taua mo le fanua vertebrates.

Unpaired lona lua dorsal ma aluga asini oscillate tutusa mai le itu i le itu, lea e maua ai se agai televave agai luma. O lenei e faʻamatala mai a latou foliga tutusa ma faʻata faʻatulaga. E oʻo i le pito i tua le aufaʻa mata a e sulu faʻasolo i tua, ae o le iʻa e sosolo i fafo pe a lagona le lamatiaga, ma e mafai foi ona faʻaogaina lenei asa o se folau pe a lelea faʻatasi ma le vaitafe.

O le lapoʻa tele fusi, faʻatulagaina e le fusipaʻu tolu fusila, fusi, ma le au asini lona lua, e faʻasaʻo ma le gaioi i le taimi o le taʻele ma le aau lemu, o se uiga lea o iʻa uma-eletise. O lenei faia mafai ai ona faʻamatala ia faʻalavelave o le lata ane eletise eletise. I le tulaga o se lamatiaga, o le siusiu sulu e faʻaaogaina e faʻaoso vave i luma.

O le laititi o le epicaudal lobate fin bends mai lea itu i lea itu pe a alu le iʻa, faʻapea foʻi ma le "tu i luga o le ulu", ma e mafai ona auai i le electroreception faʻatasi ai ma le rostral ma reticular okeni. O le GEO bathyscaphe team na mafai ona faʻatupu le coelacanth ina ia "tu i luga o lona ulu" e ala i le pasia o eletise eletise vaivai i le va o le eletise na uuina e le masini faʻatonutonu fafo.

Faigaluega

O le Comorian coelacanth ituaiga o loʻo fetuunaia mo le fafaga po ma le telegese gaioiga. Ua iloa i suʻesuʻega talafeagai o ia o se fai ma faʻataʻitaʻiga, ae maise foʻi o ana meaʻai e aofia ai le anchovies, berycidae (Berycidae), fusi tuna (Synaphobranchidae), iʻa loloto o le sami (Apogonidae), sotong ma isi cephalopods, snappersCephaloscyllium) O le tele o nei meaʻai mea e nonofo i vai i lalo ole vai.

O le faʻatulagaga o le kopea o le coelacanth (intracranial soofaatasi) faʻatagaina i latou e maua meaʻai e ala ile mitiia faʻatasi ai ma le vai ma se matala matala o le gutu. O le mea lea, o iʻa e "susu" le meaola mai vaia ma vavao i papa.

Fausiaina

Seʻia oʻo i le 1975, na manatu coelacanths oviparous, talu ai i le tino o le fafine 163-centimeter fafine, na maua latalata i le motu o Anjouan i 1972, 19 fuamoa na maua na foliga tutusa o se moli i foliga ma lapoa. Ae o le 1975, na tatalaina ai se isi fafine, 160 senitimita uumi, na maua e latalata i Anjouan i le 1962 ma na faʻaalia i le American Museum of Natural History (AMNH). O tagata faigaluega mo le falemataʻaga na faia lenei suʻega ina ia faia ai ni faʻataʻitaʻiga o aano o totoga o loʻo i totonu, ma o le mea lea, e lima fatu na atiaʻe 30-33 senitimita le umi, taʻitasi ma le taga lapoʻa tele, na maua i totonu o le oviducts o le fafine. Lenei sailiga fautua mai coelacanths ovoviviparous.

I se taimi mulimuli ane, o tagata suʻesuʻe na taʻitaʻia e John Wurms sa latou suʻesuʻeina auiliili le aufaʻi ma le oviducts, ma faʻamaonia ai, o loʻo fesoʻotaʻi mai lava le totoga o le puaa vaskular, faʻatasi ai ma le totoga o le oviduct, ma ati foliga pei o se plasenta. O lea, e mafai e faʻaopopo atu i fuamoa fuamoa, e fafaga foi embrio ona o le faʻasoasoaina o meaʻai mai le toto o le tina.

O le lona tolu avanoa faʻafetaui suʻesuʻe na suʻesuʻeina pe a maeʻa ona maua ma tatalaina nisi fafine e toʻatele a le au Komoro. O le tasi o ia, o 168 cm le umi, e 59 fuamoa le lapoa o le moa, o isi 65 fuamoa, ma isi tolu 62, 56 ma 66 fuamoa. O nei fafine uma e tele fuamoa nai lo le fafine mafai ona sapalaiina o le embrio ma aina. A o 5 embrio mai le fafine na faʻaalia i AMNH sa i ai le lapoʻa tele ato, 26 meaola mai le fafine na maua mai i le talafatai o Mozambique na latalata i le fanau mai ma na o lona faailoga i le manava i le nofoaga lea sa masani ona i ai le taga ato. Na maua uma embrio se atiaʻe lelei faʻaogaina sistem faʻaogaina ma nifo. O lea, o le faʻaopoopoina o meaʻai a le embrio e ono mafua mai i toega o isi fuamoa. E iloa i nisi ituaiga o malie, o manulele e fafaga fuamoa ma isi embrio, ma mulimuli ane naʻo le tasi tagata toʻatele e fananau mai. E mafai foi e le oophagy ona tupu i le coelacanth.

Na faʻaalia foi nisi o suʻesuʻega o mea e leʻi fananau mai i pepe e ola ai le tele o palu e ufiufi ai le papala ma tele sela na mafai ona faʻaaogaina e faʻaaogaina ai le susu i totonu ole tino (histotrophs) faʻailoaina e puipui o oviducts. O lenei ituaiga o meaʻai feʻaveaʻi ua iloa foʻi i isi ituaiga iʻa. Carotenoid pigments i le yolk o loʻo aʻafia foi i le okesene felauaiga.

O le mea lea, o coelacanths o iʻa ma le tele o le atiaʻe ma faigata faʻafouina le tino. Peitai, o lenei mea moni sa le faateia mo tagata suʻesuʻe, talu ai ua leva ona iloa o le Jurassic coelacanth Holofagusa gulo sa mautinoa viviparous, ma le coelacanth mai le Carboniferous vaitaimi Rhabdoderma faaopoopogaE ui lava o ovipositing, ae na maua ai fuamoa ma le tele laiti o sapalai o le yolk, o le amataga lea o fua o fuamoa.

E tusa ma faʻamatalaga tuʻusaʻo, o le maʻitaga coelacanth umi tele (tusa o le 13 masina), o fafine ua matutua i feusuaiga i le matua sili atu nai lo 20 tausaga (pei ona i ai i nisi sturgeons), ma ina ua uma le matutua, latou faʻateleina tasi i le tele o tausaga. E leʻo mailoa pe faʻapefea ona tupu le fefaʻaiuaʻi i totonu ma le mea o nonofo ai iʻa talavou i ni tausaga talu ona fanau mai. Pe a oʻo i le vai, e leai ma se iʻa e tasi na maua i tafatafa o le talafatai poʻo ana, ma e naʻo le lua na maua ua leai se suavai i le vai.

Faasao puipuiga

Ina ua maua le coelacanth ola lua i 1952, Comoros (lea o se kolone o Farani) na aloaia o le "fale" o lenei ituaiga.I le aluga o taimi, o faʻataʻitaʻiga uma nei na faʻalauiloaina meatotino a le atunuʻu, ma o le vaega lona lua na "gaoia" mai a latou aia tatau, na o Farani na maua le aia e puʻe ai nei iʻa. Peitaʻi, o le tele o atunuʻu na mauaina coelacanth mai Falani o se meaalofa faʻavaomalo.

Ole tele o suesuega faasaienisi o coelacanths i Comoros na amata ile 1980s, ma ile taimi lava lea e tasi, na aliaʻe ai se tala faapea, ole suavai mai le coelacanth chimera e faaumiumi ai le ola. O lea, na vave ona fausia se maketi uliuli, lea na oo atu ai le tau i le $ 5,000 mo iʻa (tusa o le 16,700 i tau mo le 2019). Ua le maua e le Ipu faasolitulafono lona tulaga lautele i le taimi o upufai tau faaupufai, le pule a le militeli sa taitaia e le au Farani le totogi o Bob Denard ma le nofoaiga mulimuli ane o Comoros A. Abdallah. Ina ua mavae lena, sa aloaʻia le Comorian coelacanths o se ituaiga o loʻo manaʻomia vave faʻamalosia puipuiga, lea na faia i le 1987 le Coelacanth Conservation Council (CCC) i Morona (le laumua o le Union of Comoros, le motu o Grand Comor).

O mea ia na vaʻaia ai sui o le CCC na taitaia e Hans Fricke i le JAGO bathyscaphe mai le talafatai o Grand Comor, na faʻaalia ai se faʻaititia tele i le numera o coelacanths, ma le faʻatatau muamua o le aofaʻi o Comorian ituaiga o afe afe tagata na ova tele. I le 1995, o le aofai numera na fuafuaina i lalo ifo o 300 tagata taʻitoʻatasi. O auala na faia e faasao ai le ituaiga na mafua ai le faʻamautu o le coelacanth faitau aofai o tagata i Comoros. I le 2009, o le aofaʻi o lenei faitau aofai o tagata o le atunuʻu sa faʻamauina i le 300-400 tagata matutua. E ui i le mauaina o le ituaiga o Initonesia i 1998 ma le mauaina o coelacanth i Sodwan Bay (Aferika i Saute), o le genus coelacanth e tumau pea le lamatia ona o lona vaiti vaʻai, sili ona faʻapitoa physiology ma olaga. I le 2013, IUCN iloilo le tulaga o le Comorian ituaiga coelacanth e taua, ma le Indonesia e faigofie.

Taua mo le tagata

Seʻia oʻo i le ogatotonu o le 20 seneturi, ina ua iloa le taua tele faʻaSaienitisi o coelacanths, na maua i latou mai lea taimi i lea taimi ma faʻaaogaina mo meaai mo a latou hypothetical aneti-malarial meatotino. Ona o le maualuga o le oona i le gaʻo gaʻo, o le coelacantha meatoto e malosi lona manogi ma le tofo o aano pala, ma mafua ai foʻi ogaoga manava.