O saienitisi mai le Iunivesite o Cambridge (Peretania Tele), i lalo o le taʻitaʻiga a le fomaʻi (Emily Mitchell), sa latou iloa le faʻateleina o le faʻamaʻi - o se tasi o le muamua multiselular okeni i luga o le Lalolagi. Se tala e uiga i lenei mea lomia i totonu o le tusi talaaga Naturatoe faʻafoʻi mai le tulaga OlaSaienisi.

O Rangeomorphs na ola i le sami 565 tausaga talu ai, i le vaitaimi o Ediacar (Neo-Proterozoic era). I le avea ai pea ma manu vaefa, e leai ni o latou gutu poʻo isi faʻalapotopotoga, ma e le mafai ona gaoioi, ae faʻapipiʻi i le sami. O latou tino e aofia ai laʻau laupepa e fa vaega ma e foliga tutusa o laulaʻau o onaa nei.

Ua auiliili e saienitisi o Cambridge ia tala faasolitulafono o sui Fractofusus, se tasi o le genera rangeomorph, mai Ediacar papa i luga o. Newfoundland (Kanata), o loʻo sili ona puipuia lelei le toega o meaola o lenei vaitau o le vaitaimi.

Faaaogaina metotia faʻamaumauga i le auiliiliga o le nofoaga o tulaga tikeri tulaga lima, Cambridge biologists maua na latou faʻaaogaina ni lua taupulepulega fuafuaga. O le augatupulaga muamua o nei meaola, na nonofo i soʻo se teritori, na fananau mai i le feeseeseaiga na aumai e le vai. (E le o manino pe o nei feeseeseaiga na faia feusuaiga pe leai foi.) O augatupulaga mulimuli ane ua uma ona alu ese mai nei paionia ma le fesoasoani o gaioiga.

"O le faʻauiga i lenei auala na avea ai le tulaga o le maomaga i se tulaga faʻamanuiaina lava, aua e mafai faʻavavevave ona vave faʻatinoina ni teritori fou ona faʻatoʻa vave lea," o le tala lea a Dr. "O le mafai o nei meaola ona fesuiaʻi i le va o ni ituaiga eseese o augatupulaga e faʻaalia ai le lavelave o latou talitonuga sa i ai, o se mea e ofo ai talu ai le tele o isi ituaiga olaga na matua le masani ai i lena vaitaimi."

O le rangomorphs na salalau lautele i vasa o Ediacaria, ae i le amataga o le isi Cambrian vaitaimi (lea e patino i le Paleozoic vaitaimi), na faafuasei ona mou ese atu leiloa. E aofia ai mo lenei mafuaʻaga, e le mafai lava e saienitisi ona filifili mo i latou o "aiga" faatuatuaina i totonu o mea ola.

O le toe foʻi i le mea na maua e Dr. Mitchell ma ana uo, matou te maitauina e taua tele le malamalama i le toe gaosia o mea muamua a manu eseese multisellular, ma lo latou olaga lautele.

O le suʻesuʻega o meaola anamua, tusa ma o latou fossil totoe, o nisi taimi e oʻo atu ai i faʻaiuga leai se mea. Mo se faʻataʻitaʻiga, talu ai nei na e mauaina le anatomi o le tupua tupuga o anufe o aso nei, sa mafai ai e saienitisi ona iloa foliga o le anatomi o tuaa uma anufe na ola i le vaitaimi o le Cambrian explosion (540 miliona tausaga talu ai) ma faʻaigoaina mo ona foliga mataina. Hallucigenia. Na aliali mai o le mea na sese pea mo le ulu o lenei anufe o le iʻu, ma "vae" na avea ma ni faapipiiina i tua.

Panspermia

O i latou na lagolagoina le aitia o le panspermia e talitonuina o mea muamua ninii na aumaia i le Lalolagi mai le vanimonimo. Ma talitonu le saienitisi Siamani-encyclopedist Siamani Helmholtz, o le Igilisi physicist Kelvin, o le saienitisi Rusia Vladimir Vernadsky ma le vailaau Suetena Svante Arrhenius, o le ua avea nei ma manatu o le faavae o lenei manatu, talitonu.

Faamaonia faasaienisi i le mea moni e faapea i luga o le Lalolagi, meteorites mai Mars ma isi paneta ua leva ona maua, atonu mai komet, e mafai ona o mai foi mai fetu fetuutuunai faiga. E leai seisi e masalosalo i lea aso, ae e leʻo manino pe faʻapefea ona tulaʻi mai le olaga i isi lalolagi. O le mea moni, tagata faatoese mo le panspermia fesiitai "tiutetauave" mo mea o loo tutupu i tagata ese tagata.

Teutusi Peraimeri Peraimeri

Le fananau mai o lenei talitonuga sa faʻafaigofie e faʻataʻitaʻiga a Harold Urey ma Stanley Miller, faʻatautaia i le 1950s. Na mafai ona latou toe faʻatinoina tulaga lava ia na i ai i luga o le tatou paneta aʻo leʻi fanau mai le ola. O laʻititi faʻaalu eletise ma le ultraviolet sa pasia e ala i se palu o moli hydrogen, carbon monoxide ma metane.

O le tulai mai o le ola

E tusa ai ma le ata o aso nei a le lalolagi o le RNA, o le ribonucleic acid (RNA) o le muamua mole mole na maua ai le tomai e toe gaosia ia lava. E faitau miliona tausaga na mafai ona mavae atu aʻo leʻi tupu muamua le mole mole moli i luga o le Lalolagi. Ae ina ua maeʻa lona faʻatulagaina, sa aliaʻe lava le ono tulaʻi mai o le ola i luga o le tatou paneta.

O le RNA mole moli e mafai ona galue e pei o se enzyme e ala i le tuʻufaʻatasia leai ni nucleotides i se faʻasologa faʻaauau. O le mea lea, o le faʻateleina o RNA tupu. Peitaʻi o nei vailaʻau o vailaʻau e le mafai ona taʻua o se meaola, talu ai latou te le o iai tuaoi o le tino. Soʻo se mea ola e iai faʻatapulaʻaina. Naʻo totonu lava o vaega o le tino ua faʻamama mai i le feteʻenaʻi o le tino e mafai ona lavelavea faʻafitauli o loʻo tupu e faʻatagaina ai le meaola e fafaga, faʻateleina, fealuaʻi, ma isi mea faapena.

O foliga vaaia o vateatea i le sami o se mea masani. E faia i le gaʻo gaʻo (aliphatic acid) ia na pauu i totonu o le vai. O le mea e faapea o le tasi pito o le mole o le hydrophilic, ma le isi o le hydrophobic. O gaʻo gaʻo ua maileia i le vai faʻataʻamilomilo i se auala e mafai ai i pito o le moli o le hydrophobic o loʻo i totonu o le liʻo. Masalo na amata ona paʻu i lalo vaega o le RNA.

E fia tausaga o le tagata?

E le toʻatele tagata latou te iloa le matutua o ituaiga mea nei o Homo Sapiens, o lona uiga o le tagata talafeagai, lea e saienitisi fuafua e na o le 200 afe tausaga. O lona uiga, o le matua o tagata e pei o se ituaiga, e 1250 taimi e laʻitiiti nai lo le matua o le vasega o le reptile, lea e iai ia dinosaur.

Ina ia ofi atu i totonu o le malamalama ma faʻatulagaina nei faʻamatalaga e taua pe a tatou manaʻo ia malamalama pe faʻafefea ona iloa le olaga i luga o le tatou paneta i le amataga Ma o fea na o mai ai tagata sa taumafai e malamalama i lenei olaga?

I aso nei, o mea faʻavasega o saienitisi ua avea lautele. E ofo ai le tala faasolopito o mea na tutupu i tausaga ua mavae, lea na toe tusia ai manatu o le evolusione ma faamatala le auala na amata ai le ola i luga o le tatou paneta. Mea lilo o kenera, e masani lava ona maua i le vaapiapi o le "amataina", tuuina atu se tali manino i le manatu o Darwin.

Meaola Homo Sapiens (Homo sapiens) na o le 200 afe tausaga. Ma o la tatou paneta o 4.5 piliona!

Muamua seleni vaevaega

Faʻafefea ona amata vaeluaina muamua sela o loʻo aofia ai se RNA mole ma se palu o gaʻo gaʻo. Masalo, o se RNA fou mole fausia totonu i totonu o le palu amata amata vavae ese mai le muamua. I le faaiuga, o se tasi oi latou na talepeina totonu o le membrane. Faʻatasi ai ma le RNA mole moli, o nisi o gaʻo gaʻo gaʻo lea na faʻatupuina ai se itū fou i luga o loʻo totoe.

Mea lilo

Na o ni nai seneturi talu ai mo ia ituaiga manatu, e mafai e se tasi ona faʻataunuuina le faʻataunuʻuina i le siteki. Na susunuina Giordano Bruno mo ana aʻoaʻoga nai lo le 400 tausaga talu ai, ia Fepuari 1600. Ae i aso nei, o faʻasalalauga faʻalilolilo a paionia lototetele ua avea ma lautele lautele iloa.

E oʻo lava i le 50 tausaga talu ai, e masani na faʻaua lava e tama le le fiafia o le fanau a isi tamaloloa, e oʻo foi le tina ia latou te le masani ona iloa le mea moni. O nei onapo, e faʻatino ai le faʻatosina o tama. O tatou taʻitoʻatasi e mafai ona faʻatonuina se suʻega DNA ma suʻesuʻe poʻo ai ona tuaa, po o ai le toto e tafe i ona alatoto. O le igoa o augatupulaga e faʻavavau e maua i le faʻasologa faʻasologa.

O totonu lava lea o tulafono e maua ai le tali i le fesili pito sili ona mumu lea e nofo i mafaufau o tagata: faʻafefea ona amata mai le ola?

O tusitusiga faʻavasega o saienitisi faʻaalia le talaʻaga o le manaʻo e maua naʻo le pau le tali saʻo. Ole tala lea ole finafinau, finafinau, ma le maofa fatufatuga, aofia ai ma le sili fa' iloaina mea fou o le poto faʻaonapo nei.

I la latou sailiga ia malamalama pe faʻapefea ona amata le olaga, sa o atu tagata e saili i pito mamao o le paneta. I le gasologa o nei suʻesuʻega, o nisi saienitisi na maua ai le stigma o "monsters" mo latou faataʻitaʻiga, ae o isi na tatau ona latou faia i lalo o le vaʻai totoʻa o le totalitarian system.

Muamua (Cryptose)

Precambrian mulimuli mai le 4 piliona tausaga. I lenei vaitau o taimi, o suiga taua na tutupu i luga o le Lalolagi: ua malulu le palapala, sami na aliali mai ma, sili ona taua, matua olaga ua aliali mai. Ae ui i lea, o faʻailoga o lenei olaga i totonu o le fossil record e seasea lava, talu ai o meaola muamua na laiti ma e leai ni atigi faigata.

O le Precambrian e faʻaogaina le tele o tala faʻasolopito o le Lalolagi - e tusa ma le 3.8 piliona tausaga. E le gata i lea, o lona faʻasologa lea na atiaeina sili atu le leaga nai lo le Phanerozoic mulimuli ane. O le mafuaʻaga mo lenei mea o mea o totoe o meaola i le Precambrian sedimances e seasea lava, o se tasi lea o le faʻailoga iloga o nei anamua geological faʻavaega. O le mea lea, o le paleontological metotia suʻesuʻe e le talafeagai mo Precambrian strata.

Archean Aeon (4.6 - 2.5 piliona tausaga talu ai)

Suesuega o meteorites, papa ma isi mea o le taimi ua faʻaalia ai o lo tatou paneta na fausia tusa ma le 4.6 piliona tausaga talu ai. Seʻia oʻo i lea taimi, sa na o se itu noa nenefu i le la, na i ai le kesi ma le efuefu matagofie. Ma, i lalo o le aafiaga o le kalave, na amata ai ona aoina le pefu i tamai tino, lea na mulimuli ane liua i paneta.

Mo le tele o miliona tausaga, e leai se mea ola na i ai i le lalolagi. Ina ua maeʻa le tala tusia o Archean o le faʻafefeteina o le ofu pito i luga ma lona vevela tele i le faʻaaliga o le sami magma i lenei geosphere, o le atoa maina luga o le Lalolagi, faʻatasi ai ma lona muamua ma muamua le mafiafia lithosphere, vave ona pa'ū i le lelea o le pito i luga ofu. O le siosiomaga i lena taimi e le ogatotonu ma e aofia ai vailaʻau oʻona e pei o le amonia (NH₃) metana (CH₄), hydrogen (H₂), klorini (Cl₂), teio. O lona vevela na oʻo atu i le 80 ° C. Faalenatura leitio taimi na tele taimi maualuga atu nai lo le taimi nei. Sa le mafai le olaga i ia tulaga.

4.5 piliona tausaga talu ai, o le Lalolagi na tuuaia fetauai ma se tino selesitila le tele o Mars, o le paneta mafaufau o Teia. Na malosi le mea na tupu ona o le otaota na fausia i le taimi o le fetauiga na lafo i le avanoa ma fausia le masina. O le faʻatulagaina o le masina na fesoasoani i le faʻaolaina o le ola: na afua ai le tai ma le sao o le sami, ma faʻamautu ai [ puna e le o faamaotiina 2933 aso ] au o le faʻaviliʻili o le Lalolagi.

O uluaʻi vailaʻau muamua o le olaga e tusa ma le 3.5 piliona tausaga le matua na maua i papa o Ausetalia (Pilbara). Na iloa mulimuli ane le okeni gaʻoa i papa o mai i le 4.1 piliona tausaga. Masalo o le ola na afua mai i vaipuna vevela, lea na tele ai taumafa, e aofia ai nucleotides.

Olaga i Archean evolusione i siama ma cyanobacteria. Na latou taʻitaʻia se olaga lalata i lalo: latou ufiufi lalo o le sami i se manifinifi laititi.

Na faʻapefea ona amata le ola i le lalolagi?

Masalo o le sili lea ona faigata o fesili uma o iai. I le faitau afe o tausaga, o le tele o tagata ua latou faʻamatalaina lenei manatu e tasi le taofi - "o atua na faia le ola." O isi faamalamalamaga sa le mafai ona mafaufauina. Ae i le aluga o taimi, ua suia le tulaga. I le seneturi talu ai, sa taumafai saienitisi e faʻailoa tonu pe faʻapefea ona amata le ola muamua i le paneta, tusia Michael Marshall mo le BBC.

Ole tele o saienitisi faa onapo nei e suʻesuʻe le amataga o le olaga e mautinoa o loʻo latou agaʻi i le itu saʻo - ma o faʻataʻitaʻiga na faia na o le faʻamalosia o lo latou lagona mautinoa. Discoveries i genetics toe tusi le tusi o le malamalama mai le itulau muamua e oʻo i le mulimuli.

• I se taimi e lei mamao atu, na iloa ai e saienitisi le tuaa o le tagata na soifua i le paneta pe a ma le 540 miliona tausaga talu ai. E mafua mai i lenei mea, "toothy sac" na amata mai uma vertebrates. O le lautele o le tupuaga masani na o le milimita.
• O tagata suʻesuʻe i aso nei ua mafai lava ona fausia le muamua semi-synthetic organism ma faʻavae taua suiga i DNA. Ua tatou latalata tele mai i le tuufaatasia o fou polotini, o lona uiga, o se ola atoatoa tino. Na o nai uluaʻi senituri, ua mafai e tagata ona sao i le fausiaina o se ituaiga fou o meaola.
• E le gata ua matou fausia ni meaola fou, ae mafai foi ona teuteuina ma le mautinoa oi ai nei. O saienitisi na latou fausiaina le “polokalama” e faʻatagaina ai le faʻaaogaina o mea faigaluega DNA e faʻatonutonu ai le filifili DNA. I le auala, na o le 1% o DNA tauaveina faʻamatalaga genetik, fai mai tagata suesue. Aisea tatou te manaʻomia ai le totoe 99%?
• O le faʻaaogaina o le DNA e mafai ona e teuina faʻamatalaga i luga o luga o se hard disk. Ua maeʻa faʻamaumau se ata i luga o le DNA ma mafai ona toe laʻuina i lalo faʻamatalaga e aunoa ma ni faʻafitauli, e pei ona latou masani aveina faila mai le disket.

O e manatu ia oe o se tagata aʻoaʻoina ma onapo nei? Ona e tatau lava ona e iloa lenei mea.

E ui lava o le mauaina o DNA amata mai 1869, ae o le i le 1986 o lenei malamalamaʻaga muamua faʻaoga i forensics.

O le tala lenei i le amataga o le ola i le Lalolagi

Ua leva le olaga. Dinosaur atonu o le sili ona taʻutaʻua o mea uma ua le toe iai, ae na faʻaalia mai na o 250 miliona tausaga talu ai. O le ola muamua i luga o le paneta na muai amataga mai.

O le ulumatua fulufulu, e tusa ai ma tagata tomai faapitoa, e tusa ma le 3.5 piliona tausaga. I se isi faaupuga, latou 14 taimi sili atu nai lo le muamua dinosaurs!

Peitai, e le o le tapulaʻa lea. Mo se faʻataʻitaʻiga, ia Aokuso 2016, na maua ai siama fosilima, o lona matua e 3.7 piliona tausaga. O le 15 afe faʻa taimi sili atu nai lo tainasoa!

O le Lalolagi lava ia e le matua matutua atu nai lo nei siama - o la tatou paneta mulimuli ane fausia tusa ma le 4.5 piliona tausaga talu ai. O lona uiga, o le uluaʻi olaga i le Lalolagi na fanau mai i se taimi “vave”, ina ua mavae 800 miliona tausaga i luga o le paneta na i ai siama - meaola ola, lea, e tusa ai ma saienitisi, na mafai ona avea ma sili atu ona faigata i le taimi ma amata muamua mo meaola faigofie i le sami, ma i le faaiuga -i, ma i le tagata soifua lava ia.

O se lipoti talu ai nei mai Kanata ua faʻamaonia nei faʻamaumauga: o siama pito i siama ua fuafuaina e i le va o le 3,770 ma le 4,300 piliona tausaga. O lona uiga, o le ola i lo tatou paneta, e mautinoa lava na afua mai "miliona" 200 miliona tausaga talu ona faʻavae. Na maua microorganisma ola i uʻamea. O latou toega na maua i quartz papa.

Afai tatou te manatu o le ola na afua mai i luga o le Lalolagi - e foliga mai e talafeagai, ona tatou te leʻi mauaina i luga o isi cosmic tino, i luga o isi paneta poʻo ni fasi fasi meteorites na aumaia mai le vanimonimo - ona tatau lea ona tupu i lena vaitaimi vaitaimi , lea e aofia ai le piliona tausaga i le va o le taimi tonu na faia ai le paneta, ma le aso na tupu ai fossil na maua i o tatou taimi.

O lea la, ina ua vaʻavaʻaia le vaitaimi taimi tatou te fiafia i ai, faʻalagolago i suʻesuʻega talu ai nei, tatou te ono manatu le mea tonu lava na muamua ola i luga o le Lalolagi.

O saienitisi na toe fausiaina le foliga mai o tagata muamua mai tagata tino mai o auivi na maua i taimi o eliina.

Soʻo se mea ola e faia o sela (ma e faapena foi oe)

I tua atu i le 19 senituri, ua iloa e biologists o meaola uma o loʻo i ai i totonu o "sela" - laiti faaputuga o meaola o le tino o ituaiga eseese ma lapoa.

Cells na muamua maua i le 17th seneturi, i le taimi lava lea e tasi o le fausiaina o se laupepa malosi, ae na o se seneturi ma le afa, na maua ai e saienitisi i le faaiuga lava lea e tasi: o sela o le faavae lea o mea ola uma i luga o le paneta.

O le mea moni, mai fafo atu, e le pei se tagata i se iʻa poʻo ni tainane, ae na ona vaʻavaʻai atu i se meaola e iloa ai o tagata e aofia ai toetoe lava o sela e tasi pei o sui o le lalolagi manu. E le gata i lea, o sela lava e tasi e ufiufi laʻau ma fungi.

O meaola uma o loʻo faia i sela, e aofia ai ma oe.

Ole tino ola tele ole siama ole unicellular.

O aso nei, o le tele naua ituaiga olaga e mafai ona taʻua saogalemu o meaola ninii, o nei mea e tasi na o le tasi le sela.

O le lauiloa taʻutaʻua o se ituaiga ola o le siama lea e nonofo i soo se mea o le lalolagi.

Ia Aperila 2016, na faailoa mai ai e saienitisi se faʻafouga o le "laau o le ola": o se ituaiga o gafa tupu mo ituaiga uma o meaola ola. Le tele o "lala" o lenei laau o siama. E le gata i lea, o foliga o le laʻau e taʻu mai ai o le tuaa o mea uma i le Lalolagi o se siama. I se isi faaupuga, o le ituaiga eseese o meaola ola (aofia ai ma oe) na sau mai le tasi siama.

O le mea lea, e mafai ona tatou faʻaavanoa saʻo atu le mataupu o le amataga o le olaga. Ina ia toe fausia le muamua-sela, oe manaʻomia le toe fausia o tulaga na nofotupu i luga o le paneta nai lo 3.5 piliona tausaga talu ai le sao saʻo.

O le a la le faigata?

O siama Unicellular o le masani taatele o le olaga i luga o le Lalolagi.

Amata o faʻataʻitaʻiga

Mo le tele o seneturi, o le fesili "o fea na amata ai le ola?" e leʻi matua fesili. E moni lava, pei ona tatou manatua i le amataga, na iloa le tali: o le ola na faia e le na faia mea.

Seia oo mai i le 19 seneturi, o le toʻatele o tagata na talitonu i "ola". O lenei aʻoaʻoga e faʻavae i luga o le manatu o tagata ola uma ua foaʻi atu i se mana faʻapitoa, o le mana sili ese lea e ese ai i latou mai mea e leai se ola.

O manatu o taua e masani ona taliina i talitonuga faalelotu. Fai mai le Tusi Paia o le Atua, e ala i le “manava o le ola”, na toe faʻaolaina mai tagata muamua, ma o le agaga ola pea o se tasi o faʻaaliga o taua.

Ae e tasi le faafitauli. O manatu o taua e taua tele.

I le amataga o le 19 senituri, na iloa ai e saienitisi ni vailaʻau na avanoa faʻapitoa mai meaola. O se tasi o ia vailaʻau o le urea o loʻo i totonu o le urine, ma na maua i le 1799.

Lenei sailiga, Peitai, e le feteenai ma le manatu o taua. Na o Urea na faʻaalia i meaola ola, o lona uiga atonu na maua i latou i se malosi taua faʻapitoa, na mafua ai ona latou tulaga ese.

Maliu o taua

Ae i le 1828, le Siamani kemisi Friedrich Wöhler na mafai ona synthes urea mai se anorganic vaega - ammonium cyanate, e leai se mea e faia i mea ola. O isi saienitisi na mafai ona toe faʻataʻitaʻi lana faʻataʻitaʻiga, ma e leʻi umi ae manino mai, e mafai ona maua uma totoga ole vailaʻau mai faʻafaigofie ole anorganic compound.

Ole mea lea na faʻamutaina ai le taua i se mataupu faasaienisi.

Ae o le aveeseina o latou talitonuga sa faigata tele mo tagata. O le mea moni o mea olaola o se mea e le masani ai i mea ola, e leai se mea faʻapitoa, mo le tele, sa foliga mai ua taofia ai le ola o se elemene o faʻataulaitu, liliu tagata mai mea faʻaleatua toetoe o masini. Ioe, sa matuā feteenai ma le Tusi Paia.

E oo lava i nisi o sikola na faaauau pea ona tau mo le taua. I le 1913, le Igilisi biochemist Benjamin Moore faʻalauiloaina ma le naunautai lona talitonuga o le "biotic malosi," lea, o lona uiga, sa tutusa ola, ae i luga o se faavaa. O le manatu o le malosi taua ua maua ai malosi malosi aʻa i le agaga o le tagata i luga o se lagona lagona.

I aso nei, o ona manatunatuga e mafai ona maua i nofoaga e sili ona leʻi mafaufauina. Mo se faʻataʻitaʻiga, ave ni tala tala fatu saienisi e mafai ona toe faʻatumu pe faʻaleagaina le malosiʻaga taua. Manatua le "malosi o le toe faʻafouina" faʻaaogaina e le tuuga o le Taimi Alii mai le faʻasologa Doctor Who. O lenei malosiʻaga e mafai ona toe faʻaleleia pe a fai o le iʻuga. E ui o le manatu e foliga mai futuristic, i le mea moni o se atagia mai o anamua-tuai tuai teori.

O lea, ina ua mavae le 1828, sa iʻu ina maua e saienitisi ni mafuaʻaga lelei e saili ai se faʻamatalaga fou mo le amataga o le ola, o le taimi lea ua lafoai le taumatemate e uiga i le fesoʻotaʻiga faalelagi.

Ae latou te leʻi amata saili. E foliga mai o le autu o suʻesuʻega na o atu i ana ia lava masini, ae o le mea moni, i le tele o tausaga e leʻi oʻo mai i le mea lilo o tupuaga o le ola.Masalo o tagata uma sa matua pipii atu lava i taua e agaʻi atu.

Darwin ma le talitonuga o evolusione

O le mea taua na tupu i le faʻataʻitaʻiga o mea faʻataʻitaʻi i le 19 senituri o le faʻatatauina o le evolusione, na fausia e Charles Darwin ma faʻaauau e isi saienitisi.

Darwin Teorifaamatalaina i le Origin of Species o le 1859, faʻamatala mai pe na faʻapefea ona eseese uma ituaiga o meaola o manu mai le tuaa e tasi.

Na taʻua e Darwin, e leʻi fausiaina e le Atua ituaiga meaola eseese o ola, ma o nei meaola uma e afua mai i se amataga o mea ola na aliali mai i le miliona ma miliona o tausaga ua mavae, ua taʻua foi o le tupuga masani aoao a tuaa.

Na avea le manatu ma se finauga tele, ae ona o le teena lea o tala mai le Tusi Paia. O le manatu o Darwin na faitioina ma le malosi, aemaise e le au Kerisiano le fiafia.

Peitaʻi o le talitonuga a le evolusione sa leai se upu faʻatatau i le faʻaaliga muamua na aliali mai.

Na faʻapefea ona amata le ola muamua?

Na malamalama Darwin i lenei fesili o se fesili maeʻaeʻa, ae (atonu e le manaʻo e ulufale i se isi taua ma le aufailotu) na ia paʻi i ai i se tusi i le 1871. O le lagona loloto o le tusi na faʻaalia ai sa malamalama le saienitisi i le loloto o le taua o lenei mataupu:

“... Ae a pe a fai nei [oka se tele pe a!] i soʻo se suavai teua o loʻo iai uma le masima e tatau ona iai le amonium ma le phosphorus ma oʻo atu i le malamalama, vevela, eletise, ma isi mea.

I se isi faaupuga: vaai faalemafaufau i se tamaʻi vaitaʻele ua tumu i meaola faigofie ma tu i lalo ole la. O nisi o mea mafai ona amata amata fegalegaleai, fatuina sili atu faigata mea, pei o porotini, lea, i le isi itu, o le a faʻafesoʻotaʻi ma atinaʻe foi.

O le manatu na sili ona talafeagai. Peitaʻi, e ui i lea, na avea ma faavae o uluaʻi manatu e uiga i le amataga o le ola.

E le gata na faia e Darwin se aʻoaʻoga o le evolusione, ae na ia fautua mai foi o le ola na mafua mai i le mafanafana o vai ua tumu i mea le aoga anorganic.

Le manatu fou a Alexander Oparin

Ma o sitepu muamua i lea itu sa leʻi faia i se mea e te ono mafaufauina. Atonu e te manatu o ia suʻesuʻega, e taʻu mai ai le saolotoga o mafaufauga, sa tatau ona faia i Peretania poo USA. Ae o le mea moni, muamua hipotesis e uiga i le amataga o le olaga na tuu i luma i le atunuu moni o le Stalinist USSR, o se saienitisi lona igoa atonu e te leʻi faalogo muamua i ai.

E iloa na Stalin tapunia le tele o suʻesuʻega i le fanua o genetics. Nai lo lena, na ia faalauiloa manatu o le agronomist Trofim Lysenko, lea, na ia manatu, sa sili ona talafeagai mo le komisi manatu. Saienitisi faia suʻesuʻega i le fanua o genetics na faamalosia e lagolago faalauaitele manatu Lysenko, a le o lea i le lamatiaga o le i ai i tolauapiga.

I se vaʻaiga faʻalavelave tele na faia ai e le biochemist Alexander Ivanovich Oparin ana suʻesuʻega. Na mafai lenei mea ona na ia faʻatuina o ia lava o se komisi maufaatuatuaina: na ia lagolagoina manatu o Lysenko ma na ia mauaina foʻi le Poloaiga a Lenin - le sili ona aloaʻia faʻailoga o mea uma na iai i lena taimi.

I le 1924, na lolomi e Oparin le tusi On The Origin of Life. I totonu, sa ia otooto atu lana vaaiga i le amataga o le ola, lea sa matua tutusa lava ma le faʻaata ata faʻataʻitaʻiga o se "faatanoa mafanafana" o Darwin.

Ua fautuaina e le Soviet biochemist Alexander Oparin o mea muamua na ola e avea ma coacervates.

O se tala fou o le uluaʻi olaga i le lalolagi

Na faamatala e Oparin le mea na i ai le Lalolagi ile uluaʻi aso ina ua maeʻa ona fausia. O le paneta sa i ai se vevela vevela ma tosina mai laiti meteorites. E tusa ma le afa maa gaosi, lea e iai le tele o vailaʻau, tele na faʻatatau i le kaponi.

I le iʻuga, na malulu tele le Lalolagi, ma o le ausa na muamua suia i vai vai, ma mafua ai le muamua timu. Ina ua mavae sina taimi, na oʻo mai le vevela o le sami i luga o le paneta na mauoa i le kaponi-faavae vailaau. O isi mea e tutupu e mafai ona atiaʻeina tulaga e lua.

O le muamua na aofia ai le fesoʻotaʻiga o vailaʻau ia e sili atu le lavelave faʻapipiʻi o le a foliga mai. Oparin fautuaina o le suka ma le amino acids taua mo mea ola e mafai ona fausia i le vai vai o le paneta.

I le ata lona lua, o nisi mea i le taimi o fegalegaleaiga amata ona fausia fausaga microscopic. E pei ona outou iloa, e tele faʻamama vailaʻau e le mafai ona solofua i le vai: mo se faʻataʻitaʻiga, o le suauu e faia ai se vaega i luga o le vai. Ae o nisi vailaʻau e faʻafesoʻotaʻi ma le vai e fausia ai le lalolagi globules, poʻo le "coacervates", ma le lapoa e oʻo atu i le 0,01 cm (poo 0,004 inisi).

Matau le coacervates lalo o se microscope, e mafai ona e matauina a latou tutusa ma olaola sela. Latou tuputupu ae, suia foliga ma o nisi taimi e vaeluaina i ni vaega se lua. Latou fegalegaleai ma mea lata ane, ina ia isi mea e mafai ona mafaufau loloto i totonu. Oparin fautua mai o coacervates o tuaa o onapo nei sela.

O le manatu muamua o John Haldane ole ola muamua

I le lima tausaga mulimuli ane, i le 1929, o le tagata faʻa Peretania o mea ola faʻasusu John Burdon Sanderson Haldane na tutoatasi na faʻalauiloaina lona talitonuga faʻatasi ma manatu tutusa, lea sa faʻasalalau i le tusi o faʻasalalauga "Rationalist Annual".

Haldane i lena taimi ua uma ona faia se sao tele i le atinaʻeina o faʻavae o le evolusione, saofagā i le tuʻufaʻatasia o manatu Darwin i le saienisi o kenera.

Ma o ia o se tagata sili ona manatua pea. I se tasi taimi i le faʻataʻitaʻiga i totonu o le potu e faʻapipiʻi ai le tino, na ia iloa ai le paʻu o le taliga talatala, lea na ia tusia mulimuli ane e uiga i mea nei: "Ua maeʻa ona faʻamalolo le matapalapala, ma e tusa lava pe i ai se pu i totonu, tusa lava pe logonoa, o le a mafai ona mafaufau loloto i fafo ni tapaa tapaa, lea ou te manatu ai. taua taua. ”

E pei foi o Oparin, na fautuaina e Haldane le ala tonu e mafai ai ona fegalegaleai vailaʻau vai i le vai: "(muamua) o le muamua sami e oʻo i le ogatasi o le kuka vevela." Lenei na faia ai tulaga mo le faʻaalia o "muamua ola pe afa-ola meaola." I lalo o tulaga tutusa, o faʻalavelave faigofie mafai ona i totonu o le "suauʻu ata".

John Haldane, tutoʻatasi a Oparin, tuʻufaʻatasi manatu tutusa e uiga i le amataga o le muamua meaola.

O Faʻaupuga Oparin-Haldane

O lea la, o uluaʻi tagata biologists na atiaʻeina lenei talitonuga o Oparin ma Haldane. Ae o le manatu e faapea, e leai se sao o le Atua poʻo se mea e faʻatatau i le faʻatulagaina o le ola, sa iʻu i le faʻavaeina o mea ola. Pei foi o le talitonuga o Darwin i le evolusione, o lenei manatu o se faʻasauaga i foliga mo Kerisiano.

O le mana o le USSR na faʻamalieina atoa lenei mea moni. I lalo o le Soviet rez, atheism pule i le atunuu, ma na lagolagoina ma le fiafia e le au pulega le faamalamalamaina o mea faaletino o faigata faigata e pei o le ola. I le itu, Haldane o se tagata le talitonu ma se komisi.

Fai mai Armen Mulkidzhanyan, o se tagata poto faapitoa i le amataga o le ola o le Iunivesite i Osnabruck i Siamani, "O aso lava ia, na manatu lava i ai e ala ia latou lava talitonuga." “I totonu o le Soviet Union, na taliaina ma le fiafia lenei manatu, ona latou te le manaʻomia le Atua. Ma i Sisifo, sa faʻasoa e le tutusa itu tauagavale lagolago, komisi komipiuta, ma isi. "

O le manatu faʻavae o le ola na fausia i le "autu broth" o mea faatulagaina faʻaigoaina ua taʻua o le manatu Oparin-Haldane. Na foliga lelei tele, ae e tasi lava le faʻafitauli. I lena taimi, e leai se faʻataʻitaʻiga aoga e tasi na faʻamaonia ai le moni o lenei talitonuga.

O na faʻataʻitaʻiga na amata i le na o le kuata seneturi.

O faʻataʻitaʻiga muamua e fausiaina le ola "in vitro"

O le fesili i le amataga o le ola na avea ma fiafia ia Harold Urey, o se saienitisi taʻutaʻua ua leva ona maua i lena taimi le Nobel Prize i le chemistry i le 1934 ma na ia auai foi i le fausiaina o le pomu atomika.

I le taimi o le Taua Lona Lua a le Lalolagi, na auai Yuri i le Manhattan poloketi, aoina le unstable uranium-235 manaomia mo le ogatotonu o se pomu. Ina ua maeʻa le taua, sa lagolagoina e Yuri le taofiofia o le taofiofia o faatekonolosi.

Na fiafia Yuri i ni vailaʻau masani ile mea na tupu. Ma o le sili ona manaia mo ia o faʻagasologa na tutupu i le taimi o le faʻavaeina o le la. I se tasi o ana tautalaga, sa ia faʻailoa ai i le amataga i le Lalolagi, masalo e leai se okesene. Ma o nei tulaga sa sili ona lelei mo le fauina o le “broth muamua”, lea na talanoa Oparin ma Haldane, ona o nisi o mea taua e matua vaivai tele ma o le a mou ese ai pe a fesoʻotaʻi ma le okesene.

O le tautalaga na faʻatino e se tamaititi fomaʻi e igoa ia Stanley Miller, o le na liliu ia Yuri ma se manatu e faia se faʻataʻitaʻiga e faʻavae i luga o lenei manatu. I le taimi muamua, na masalosalo Yuuri i le manatu, ae mulimuli ane na mafaia e Miller ona tauanau o ia.

I le 1952, na faia e Miller le faʻataʻitaʻiga sili ona taʻutaʻua o mea uma na fesoʻotaʻi ma se faʻamatalaga o le amataga o le ola i le Lalolagi.

O le suʻesuʻega a Stanley Miller na avea ma taʻutaʻua sili i le talaʻaga o le suʻesuʻega o le tupuaga o meaola o loʻo i luga o lo tatou paneta.

Le sili ona taʻutaʻua faʻataʻitaʻiga i le amataga o le ola i le Lalolagi

E le i tele se taimi o sauniuniga. Miller faʻafesoʻotaʻi se faʻasologa fagu tioata lea e 4 mea ua talitonu na i ai i luga o le Lalolagi muamua o loʻo tufatufaina: vai faʻapuna, hydrogen, amonia ma metana. O kesi na faʻatinoina faʻateʻa lafoa alo - o se faʻataʻitaʻiga o uila uila, lea sa taatele i le amataga le Lalolagi.

Na maua e Mila, "O le vai i totonu o le fagu na iloa atu ua lanu piniki pe a uma le aso muamua, ma ina ua maeʻa le vaiaso muamua, na solia le fofo ma liu uliuli." Sa i ai le fausiaina o fou vailaʻau.

Ina ua iloiloina e Miller le tuʻufaʻatasiga o le fofo, na ia mauaina e aofia ai le lua amino amino: glycine ma alanine. E pei ona e iloa, o amino acids e masani ona faʻamatalaina o poloka poloka o le olaga. O nei amino acids e faʻaaogaina i le fausiaina o porotini e faʻafoeina le tele o mea gaioia i totonu o tatou tino. Miller moni foafoaina mai le valu le sili ona taua vaega e lua o se mea ola.

I le 1953, o faʻaiʻuga o le faʻataʻitaʻiga na lomia i totonu o le lauiloa Saienisi. Yuri, e se tamalii, e ui e le o se uiga o se saienitisi o ona tausaga, na aveese lona igoa mai le ulutala, ae tuu uma mamalu ia Mila. Ae e ui lava i lea tulaga, o le suʻesuʻega e masani ona taʻua o le "Miller-Yuri Experiment".

Le taua o le Miller-Yuri faʻataʻitaʻiga

Fai mai John Sutherland, o se saienitisi i le Cambridge Laboratory of Molecular Biology, "O le taua o le faʻataʻitaʻiga Miller-Urey o loʻo faʻaalia ai e oʻo lava i se siosiomaga faigofie, e tele moli-moli o ola.

E le o mea uma o le suʻesuʻega na saʻo, e pei ona sa taʻua mulimuli ane. Ma le mea moni, o faʻamaumauga na faʻaalia ai o isi kasa sa i le ea o le amataga o le Lalolagi. Ae o lenei e le faʻaititia mai le taua o le faʻataʻitaʻiga.

Na taʻua e Sutherland: “O se suʻesuʻega iloga na luluina ai mafaufauga o le toʻatele, ma o le mafuaʻaga lea e faasino ai i nei aso.

I le malamalama o Miller faʻataʻitaʻiga, e toʻatele saienitisi na amata suʻe ni auala e fausia ai ni meaola faigofie faʻatamaʻi mai le amataga. O le tali i le fesili “Na faʻapefea ona amata le ola i le Lalolagi?” E foliga mai ua lata mai.

Ae ona e foliga mai ai o le olaga e sili atu ona faigata nai lo le mea e mafai ona e mafaufauina. O sela ola, e pei ona iʻu mai ai, e le naʻo se seti o vailaʻau tuʻufaʻatasia, ae o ni lavelave faʻapitoa tino. Na faafuaseʻi lava, na avea le fausiaina o sela ola mai le amataga ma avea ma sili atu le ogaoga faʻafitauli nai lo le manatu o saienitisi.

Le suesueina o kenera ma DNA

I le amataga o le 50s o le 20th seneturi, ua leva ona aveʻesea saienitisi mai le manatu o le ola o se meaalofa mai atua.

Nai lo lea, na latou amata suʻesuʻe le ono tutupu o se tupu fua ma le masani ai mea ola i le amataga o le Lalolagi - ma, faʻafetai i le suesuega iloga o Stanley Miller, faʻamaoniga amata ona aliaʻe mai lenei manatu.

A o taumafai Miller e fausiaina le ola mai le amataga, isi saienitisi mafaufau o le a le mea e faia o.

Ile taimi lea, ole tele o siosiomaga paʻu ua uma ona suesueina. E aofia ai suka, gaʻo, porotini ma nucleic acid, pei o le "deoxyribonucleic acid" - o le DNA foi.

O le aso, e iloa e tagata uma e iai o tatou genes i totonu o le DNA, ae mo tagata faʻapitoa o le 1950s o se mea faʻateʻi moni lava lea.

E i ai se fausaga sili atu i le Polotini, o le mafuaaga lea na talitonu ai saienitisi o loʻo i totonu.

O le talitonuga na faʻafitia i le 1952 e saienitisi mai le Carnegie Institute - Alfred Hershey ma Marta Chase. Na latou suʻesuʻeina siama faigofie, e aofia ai porotini ma DNA, e faʻateleina e ala i le aʻafia i isi siama. Ua iloa e saienitisi, o le DNA, ae le o le porotini, e ulufale i le siama. Mai lenei, o iʻina le faʻaiuga o le DNA o ni mea-faʻaletino.

O le mauaina o Hershey ma Chase o le amataga lea o se tuʻuga o lana sini o le suʻesuʻeina o le fausaga o DNA ma faʻavae o ana galuega.

Na maua e Martha Chase ma Alfred Hershey, o le DNA o loʻo feaveaʻi faʻamatalaga.

Spiral DNA fausaga - o se tasi o mea taua na mauaina o le 20th seneturi

O le muamua na foʻia le faʻafitauli o Francis Crick ma James Watson o Cambridge University, e aunoa ma le fesoasoani le faʻafeiloaʻi a lana uo faigaluega, Rosalind Franklin. Na tupu lenei mea i le tausaga talu ona faia suʻega a Hershey ma Chase.

O lo latou mauaina na avea ma tasi o sili ona taua ile 20 senituri. O lenei sailiga suia le ala tatou te vaʻavaʻai ai i amataga o le olaga, faʻaalia ai le matua faigata fausaga o sela ola.

Na iloa e Watson ma Crick o le DNA o se lua faataoto (double screw) e foliga pei o se sitaili. O le lua o le "pou" o lenei apefai o loʻo aofia ai mole mole ua taua o nucleotides.

O lenei fausaga e manino atili ai pe faʻapefea ona kopi kopi a latou DNA. O lona uiga, e manino foi i le auala e pasi ai e matua kopi o latou kenera i fanau.

E taua le malamalama o le double helix mafai ona "tatala". Lenei tatalaina tatala avanoa i le faʻasologa o kenera, e aofia ai se faʻasologa o kenera faʻavae (A, T, C ma G), e masani ona faʻataʻamilo i totonu o le "laasaga" o le DNA apefai. O filo taʻitasi ua faʻaaogaina o se template pe a fatuina se kopi o le isi.

O lenei faiga e faʻatagaina ai tuufaʻasoloʻatoa mai le amataga lava ole olaga. Lau lava kenera na mafua mai i se siama anamua - ma i faʻasalalauga uma na latou faʻaaogaina le faiga lava e tasi na maua e Crick ma Watson.

I le 1953, na lolomi e Watson ma Crick a latou lipoti i le tusi Nature. I nai tausaga na sosoo ai, sa taumafai le au saienitisi ia malamalama lelei poʻo a faʻamatalaga o loʻo i totonu o le DNA, ma pe faʻapefea ona faʻaaoga i sela ola.

Mo le taimi muamua, o se tasi o mea lilo i totonu ole olaga ua faaalia i tagata lautele.

Fausaga DNA: 2 backbones (antiparallel chain) ma paga o nucleotides.

DNA luʻi

E pei ona iʻu mai, e tasi le galuega a le DNA. O lau DNA faʻailoa i sela o lou tino pe faʻapefea ona fausia polotini (protein) - moli e faʻatinoina le tele o galuega taua.

A aunoa ma polotini, e le mafai ona faʻamalosia meaai, o lou fatu o le a taofi le tata, ma lou manava.

Ae o le toe faʻatulagaina o faʻagasologa o le polotini faʻaogaina faʻaaoga DNA ua avea o se mea faigata tele galuega. Tagata uma na taumafai e faamatala le amataga o le olaga na le mafai ona malamalama i le auala e mafai e se mea sili ona lavelave ona foliga mai ma atiaʻe na o ia.

Taʻitasi porotini o lona uiga o se uʻumi umi filifili o le amino acids tuʻufaʻatasi i se faʻasologa faʻapitoa. O lenei poloaʻiga e fuafua ai le tolu-foliga o le porotini ma, o le mea lea, lona mafuaʻaga.

O nei faʻamatalaga ua tusia ile faasologa faavae ole DNA.O lea la, pe a manaʻomia se sela e fausiaina se porotini patino, e faitau le tutusa gen i le DNA ina ia fausia se faasologa tuuina atu o amino acids.

O le a le RNA?

I le faagasologa o le faʻaaogaina o sela DNA se tasi lanu.

• DNA o le sili ona taua punaoa sela. O le mea lea, sela e sili ona le ulufale atu i DNA ma gaioiga uma.
• Nai lo lea, sela kopi faamatalaga mai le DNA i tamai moli o se isi mea e faʻaigoaina RNA (ribonucleic acid).
• Ole RNA e talitutusa ma DNA, ae e naʻo le tasi le filo.

Afai tatou te tusia se tala faatatau i le va DNA ma se tusi faletusi, ona RNA foliga o se itulau ma se aotelega o le tusi.

O le faʻagasologa o le faʻaliliuina o faʻamatalaga e ala i le RNA filifili i porotini ua maeʻa ma le fesoasoani a se moli sili ona faigata lea e taʻua o "ribosome"

O lenei faiga e tupu i soʻo se sela ola, e oʻo i siama faigofie. Ole tausiga o le ola, e taua tele e pei o mea taumafa ma le manava manava.

O lea, soʻo se faʻamalamalamaga o foliga vaaia o le ola e tatau ona faʻaalia pe faʻafefea ona aliali mai se faʻaʻupuga faigata, ma le auala na amata ai ona galue, lea e aofia ai DNA, RNA ma ribosomes.

Le eseesega i le va o DNA ma RNA.

Mea uma e sili atu ona faigata.

O le manatu o Oparin ma Haldane ua foliga mai ua le toe malamalama ma faigofie, ma le faʻataʻitaʻiga a Miller, i le taimi na faia ai le tele o amino amino taua mo le fausiaina o le porotini, foliga foliga fiafia. I luga ole auala umi na fausia ai le ola, o ana suʻesuʻega, tusa lava pe fua mai, e manino lava naʻo le sitepu muamua.

Na fai mai John Sutherland, “Ole DNA e faia ai le RNA e faia porotini, o mea uma e tapunia e iai vailaʻau. “E te tilotilo i ai ma maofa i le faigata tele. O le a se mea e tatau ona tatou faia e suʻe ai se meaola ole gaʻo e faia nei mea uma i le alu e tasi? ”

Masalo na amata le olaga i le RNA?

O le muamua na taumafai e taliina lenei fesili o se Peretania kemisi e igoa ia Leslie Orgel. O ia o se tasi o muamua na vaʻaia le faʻataʻitaʻiga DNA na faia e Crick ma Watson, ma mulimuli ane fesoasoani ia NASA e ala i le polokalame Viking, i le taimi na lafoina mai ai le tulaueleele modul i Mars.

O Orgel sa manaʻo e faʻafaigofie le galuega. I le 1968, i le lagolago a Crick, na ia fautua mai e leai ni polotini poo se DNA i ola ola muamua. I se isi itu, oi latou na toetoe a atoa le RNA. I lenei tulaga, o le mea muamua RNA mole moli tatau ona lautele. Mo se faʻataʻitaʻiga, latou te manaʻomia e fausiaina a latou lava kopi, masalo na faʻaaogaina le tutusa paga o faiga masani pei o DNA.

O le manatu o le ola na amata ile RNA na i ai se aʻafiaga maoaʻe i isi suʻesuʻega uma. Ma na tupu mai ai se finauga malosi i totonu o le 'au faʻasaienisi, e leʻi gata mai lava e oʻo mai i le aso.

I le manatu o le olaga na amata i le RNA ma le isi elemene, na fautuaina ai e Orgel o se tasi o mea sili ona taua i le olaga - o le mafai ona toe gaosia ia lava - na aliali muamua nai lo isi. E mafai ona tatou fai atu sa ia atagia mai e le gata i le auala na muamua faʻaalia le ola, ae na tautala e uiga i le aano moni o le olaga.

E toʻatele le au-biologists na latou malilie faatasi ma le manatu o Orgel e faapea, "o le toe gaosia o le muamua." I le manatu o Darwin i le evolusione, o le mafai na te foafoaina o loʻo i luma o le: e na o le pau lea o le auala e mafai ai e le tino ona "manumalo" i lenei tuuga - o lona uiga, tuʻua fanau e toʻatele.

Leslie Orgel na tuuina mai le manatu o uluai sela na galue ile faavae ole RNA.

Vaevaega i 3 tolauapiga

Ae o isi mea ua iloga uiga ole olaga, tutusa taua.

O le sili ona manino o nei o le metabolism: o le mafai ona mitiia siosiomaga malosi ma faʻaaoga mo le ola.

Mo le tele biologists, metabolism o se uiga uiga o le olaga, latou tuuina le mafai gafatia toe fausia i le lua nofoaga.

O lea la, amata mai i le 1960, saienitisi o tauivi ma le mea lilo o le amataga o le ola amata ona vaevaeina i 2 tolauapiga.

"O le muamua fai mai o metabolism sau muamua genetics, o le lona lua o le faafeagai manatu," Sutherland faamatala.

Sa i ai le vaega lona tolu, fai mai o le taimi muamua e tatau ona aliali mai se pusa mo moli autu, lea e le faʻatagaina latou e faʻateʻa.

"O le vaevaega e tatau ona muamua sau, aua a aunoa ma lea, metabolism sela e leai se aoga," Sutherland faamatala.

O lona uiga, o se sela na tatau ona tu i le amataga o le olaga, e pei ona faʻamamafaina e Oparin ma Haldane i le tele o tausaga na muamua atu, ma masalo o lenei sela na tatau ona faʻalumaina i gaʻo ma gaʻo faigofie.

O ia manatu uma e tolu na mauaina lana lagolago ma ola ai pea e oʻo mai i le aso. Sa galo i saienitisi nisi taimi e uiga i le malulu-toto le poto faapitoa ma lagolagoina tauaso se tasi o tolu manatu.

O le mea na tupu, o fonotaga faasaienisi i lenei mataupu na masani ona o faatasi ma le mataga, ma o le au tusitala na aofia ai nei mea na masani ona faalogo i manatu le fiafia mai saienitisi mai le tasi tolauapiga e uiga i le galuega a latou uo mai le isi lua.

Faʻafetai ia Orgel, o le manatu o le olaga na amata i le RNA na aumaia tagata lautele i le laʻasaga e tasi i le tali.

Ma i le 1980s, o se faʻaosofia iloa na tupu na faʻamaonia ai le talitonuga o Orgel.

O le a le muamua: pusa, metabolism po o genetics?

O lea, i le tuai o 1960s, na vaevaeina saienitisi i ni tolauapiga 3 e saili se tali i le tala o le tupuga o le ola i luga o le paneta.

1. O le taimi muamua na mautinoa o le ola na amata i le faʻavaeina o amataga o ituaiga o paʻu sela.
2. O le lona lua na talitonu o le muamua ma le faʻasologa autu o le metabolic system.
3. O isi ua latou taulaʻi atu i le taua o genetics ma toe gaosia (toe fai).

O le tolauapiga lona tolu sa taumafai e vaai poʻo le a le mea muamua foliga replicator, ia manatua le manatu o le replicator e tatau ona aofia ai RNA.

Le tele foliga o le RNA

I le 1960s, saienitisi na i ai le tele o mafuaaga e talitonu ai o RNA o le puna o le ola uma.

O mafuaʻaga ia e aofia ai le mea moni o RNA mafai ona faia le mea e le mafai e le DNA.

Avea o se tasi-paʻulia mole moli, RNA mafai ona punou, tuuina atu ia lava ituaiga eseese, lea sa le mafai ona ofi atu i le maumaututu DNA ma filifili lua.

Origami-fausia RNA malosi lava foliga protein i lana amio. I le mea uma, o porotini o mea tutusa lava filifili uumi, ae o loʻo aofia ai le amino acids, ae leʻo le nucleotides, lea e faʻatagaina ai i latou e fausiaina sili lavelave fausaga.

Ole ki lea i le sili ona ofoofogia o porotini. O nisi porotini e mafai ona faʻavavevave, pe "faʻapitoa ai," vailaʻau masani. O porotini nei e taʻua o le enzymes.

Mo se faʻataʻitaʻiga, i totonu o le suʻega o le tagata, e tele enzymes e talepe i lalo meaola vaivai i mea faigofie (pei o le suka) - o lona uiga, o na mulimuli ane faʻaaogaina e tatou sela. O le leai o ni enzymes o le a matua le mafai lava. Mo se faʻataʻitaʻiga, o le maliu talu ai nei o le afa-uso o le taitai Korea i le malae vaalele a Meleisia na mafua mai i le mea moni o se enzyme (enzyme) e taofiofia le neura reagent VX ua le toe aoga i lona tino - o le mea ua tupu, ua afaina le manava tino ma ua maliu le tagata i nai minute. Enzymes e taua tele mo le faagaoioiga o tatou tino.

Leslie Orgel ma Francis Crick tuu atu se isi manatu. Afai e mafai e le RNA ona faʻaopopo, pei o polotini, e mafai foi ona fausia ni enzymes?

Afai e aliali mai o se mea faʻapea, RNA mafai ona avea ma muamua - ma sili ona lautele - ola moli e teuina faʻamatalaga (pei o DNA) ma faʻafeiloaʻi tali, o se faʻailoga o nisi porotini.

Sa manaia le manatu, ae o le isi 10 tausaga, na leai ma se molimau na maua e lagolagoina ai.

RNA Enzymes

Thomas Check na fanau ma ola ae i Iowa. E oʻo lava i lona laititi, o lona naunautaiga o maʻa ma minerale. Ma ua i le aoga maualuga o ia o se malo masani ma geologists o le iunivesite i le lotoifale, oe na faʻaali ia te ia faʻataʻitaʻiga o minerale mea. Na iu lava ina avea ma se biochemist, taulai atu i le suesuega o le RNA.

I le amataga 1980s, o Chek ma ana uo i le Iunivesite o Colorado i Boulder na suʻesuʻeina se uniselular organism na taʻua o le Tetrahymena thermophile. Ole vaega ole vaega ole cellular e aofia ai filifili ole RNA. Siaki matauina o se tasi o vaega o le RNA o nisi taimi e vavae ese mai isi, e peiseai e pei ona vavaeʻese ma seleulu.

Ina ua teena e lana 'au uma enzymes ma isi mole na mafai ona gaioi e pei o saiki moli, RNA sa faaauau pea ona tuʻuina ese lenei vaega. I le taimi lea, na maua ai le RNA enzyme muamua: o se tamai vaega o le RNA e mafai ona tutoʻatasi tutoʻatasi mai le tele filifili na faʻapipiʻi i ai.

Siaki lomia faʻaiuga i le 1982. I le tausaga mulimuli ane, na maua ai e isi tagata suʻesuʻe le RNA enzyme lona lua, o le “ribozyme”.

Talu ai o le RNA enzymes e lua na mauaina faʻavavevave na maua, na fautua mai saienitisi e moni lava e mafai ona tele isi. O lenei e sili atu ma sili mea moni tautala e fiafia i le mea moni o le olaga amata i le RNA.

Thomas Check na maua le muamua RNA enzyme.

RNA Lalolagi

O le muamua na taʻua lenei manatu o Walter Gilbert.

I le avea ai o se fomaʻi sa faafuaseʻi ona naunau i moliga paʻu o manu, Gilbert o se tasi o muamua na puipuia le teori o le faʻasologa o le uiga o le tagata genom.

I se tusitusiga 1986 i le tusi talaaga Nature, Gilbert fautua mai o le olaga na amata i le mea ua taʻua o RNA Lalolagi.

Ole vaega muamua ole faʻasolosolo e tusa ai ma le Gilbert, o loʻo aofia ai "se gaioiga na avea ai RNA mole moli e fai ma mea e faʻatonutonu ai, faʻaputuputu ma i latou i totonu o le ofaga o nucleotides."

I le kopiina ma faʻapipiʻi vaega eseese RNA i se masani filifili, RNA mole foafoaina sili aoga aoga filifili e faʻavae i luga o loʻo i ai. O le mea ua tupu, ua oʻo mai le taimi na latou aʻoaʻo ai e fatuina ni polotini ma porotini enzymes, lea ua iʻu ina sili ona aoga nai lo le RNA faʻaaliga, mo le tele o vaega o le suiina ma aumaia ai le ola mai o loʻo tatou vaʻaia nei.

O le RNA Lalolagi o se aulelei aulelei auala e fausiaina lavelave ola ai meaola mai le amataga.

I le mataupu lea, e le manaʻomia se tasi e faʻalagolago i le faia faʻatasi o le tele o meaola tino i le "autu kalapu", o le a lava mo se tasi moli faʻatasi lea na amata uma.

Faamaoniga o

I le 2000, na maua ai e le RNA World hypothesis faamaoniga mausali.

Thomas Steitz faʻaalu le 30 tausaga e suʻesuʻe ai le fausaga o mole i totonu o sela ola. I le 90s, na ia amata ai le suʻesuʻega autu o lona olaga: le suʻesuʻega o le fausaga o le ribosome.

I ola uma sela, o le ribosome o lo oi ai. O lenei tele mole faitau faʻatonuga mai ia RNA ma tuʻu faʻatasi amino acids e fausia porotini. O ribosomes i sela o le tagata e laina i latou toetoe o vaega uma o le tino.

E oo mai i lena taimi, ua uma na iloa o le ribosome o loʻo iai RNA. Ae i le 2000, na faʻaalia ai e le au faʻataʻitaʻiga auiliili faʻataʻitaʻiga o le fausaga o le ribosome, lea na aliali mai ai RNA o se mea e faʻatupu ai le neula o le ribosome.

O lenei sailiga sa ogaoga, aemaise mafaufau pe faʻapefea anamua ma taua taua mo le ola o le ribosome. O le mea moni o se mea taua masini faʻavae i luga o le RNA faia sili atu ona talafeagai le talitonuga o le "Lalolagi RNA" i le faʻasaienisi faʻalapotopotoga. O le mea sili, o tagata lagolago o le manatu o le "RNA Lalolagi" fiafia i le tatalaina, ma Steitz maua le Nobel Taui i le 2009.

Ae ina ua mavae lena, na amata ona masalosalo tagata saienitisi.

Faafitauli o le "RNA Lalolagi" manatu

O le talitonuga o le “RNA Lalolagi” muamua na faʻafitauli e lua.

Muamua, mafai e le RNA ona faatino uma galuega taua? Ma e mafai na fausia i tuutuuga o le Amataga Lalolagi?

30 tausaga ua mavae talu ona faia Gilbert le talitonuga o le "RNA Lalolagi", ma tatou te le lava maua ni faamaoniga atoatoa o RNA mafai moni o mea uma o loo faamatalaina i teori. Ioe, o se faʻataʻitaʻiga ofoofogia gaioiga, ae o se tasi RNA lava e aoga uma galuega faʻatatau i ai?

Tasi le le ogatasi. Afai e amata le olaga i le RNA molecule, o lona uiga e mafai e le RNA ona faia ana lava kopi, poʻo ni kopi.

Ae leai se tasi o iloa uma RNAs maua lenei tomai. Ina ia fausia se saʻo kopi o se RNA poʻo ni fasi DNA, e tele enzymes ma isi moli e manaʻomia.

O le mea lea, i le tuai o 80s, o se kulupu o faʻapitoa biologists amata se suesuega sili atu le atuatuvale. Na latou fuafua e fausia RNA e mafai ona latou faʻataʻitaʻi.

Taumafai e fausia ia oe lava-toe gaosia RNA

Jack Shostak o Harvard Medical School o le muamua lea o nei tagata suʻesuʻe. Mai lava i le laititi, sa matua naunau o ia i le kemisi lea na ia suia ai lona potu i lalo i le fale suʻesuʻe. Na ia faʻatalaleaina foi lona saogalemu, lea na iʻu ai i le taimi na pa ai le poloka tioata i le faʻalo.

I le amataga 80s, Shostak faʻaalia manino le auala na puipuia ai e le kenera tagata lava latou mai le faʻasolosolo gaioiga. O lenei uluaʻi suʻesuʻega mulimuli ane o le a aumaia ai o ia i le lisi o Nobel Taui manumalo.

Peitai e leʻi umi ae musuia o ia e le suesuega a Chek e faatatau i RNA enzymes. "Ou te manatu o se galuega sili ona faigata," o le tala lea a Shostak. "I le mataupu faʻavae, e ono mafai e le RNA ona fai ma faʻasologa i le fausiaina o au lava kopi."

I le 1988, na maua ai Chek se RNA enzyme mafai ona fausia se tamai 10-nucleotide RNA molecule.

Na filifili Shostak e alu atili ma fausia ni RNA enzymes fou ile fale suesue. O lana 'au na fausia se seti o soʻotaga faʻasologa ma faʻataʻitaʻi i latou taʻitasi ia maua le le itiiti ifo i le tasi o le ai ai le agavaʻa o se mea taua. Ma le isi, na suia faasologa, ma faaauau pea le suʻega.

Ina ua maeʻa le 10 taumafaiga, na mafai e Shostak ona fausiaina se RNA enzyme lea, o se mea taua, faʻavavevave le tali atu 7 miliona taimi vave nai lo le faia i le vao.

Ua faʻamaonia e le vaega a le Shostak o nimini RNA e mafai ona matua malosi tele. Ae o la latou enzyme e le mafai ona fausia a latou faʻataʻitaʻiga. O se faʻaiuga oti mo Shostak.

Enzyme R18

I le 2001, o le isi mea na tupu na faia e le tama aʻoga o Shostak - David Bartel mai le Massachusetts Institute of Technology i Cambridge.

Bartel fausia se RNA enzyme e igoa o R18, e mafai ona faʻaopopoina nukototida fou i le RNA filifili faʻavae i luga o iai.

I se isi faaupuga, o le enzyme e le na o le faʻaopopoina o faʻatonuga nifotaila, ae o le kopiina saʻo le faʻasologa.

O le lava-toe gaosia o meaola na o lo o mamao ese, ae sa lelei le faʻatonuga.

O le R18 enzyme e aofia ai se filifili e aofia ai 189 nucleotides, ma mafai faʻaopopoina le isi 11 - o lona uiga, 6% o lona umi. Sa faʻapea o le a suʻesuʻeina e le au suʻesuʻe, i nai isi suʻesuʻega na mafai lea ona avea le 6% ma 100%.

Na sili ona alualu i luma i lenei matata o Philip Holliger mai le Laboratory of Molecular Biology i Cambridge. I le 2011, o lana 'au na suia le R18 enzyme e fausiaina le tC19Z enzyme, e mafai ona kopi se faʻasologa o ia e oʻo atu i le 95 nucleotides. O lenei mafuaʻaga 48% o lona umi - sili atu nai lo le R18, ae 100% manino e le tatau ai.

Na faailoa mai e Gerald Joyce ma Tracy Lincoln o le Scripps La Jolla Research Institute se isi auala e faatatau i le mataupu. I le 2009, na latou fausia se RNA enzyme e fausia lona faʻailoga faʻalelosi.

O latou enzyme e tuʻufaʻatasia lua vaega puʻupuʻu o le RNA ma faia se isi enzyme. O ia, i le isi itu, tuʻufaʻatasia isi lua fasi RNA e toe fausiaina le muamua enzyme.

Faatasi ai ma mea mataʻutia, o lenei taamilosaga faigofie e mafai ona alu pea i le faʻavavau. Ae ole enzymes e galue lelei pe a fai e i ai le saʻo RNA filifili na fausia e Joyce ma Lincoln.

Mo le tele o saienitisi e masalosalo i le manatu o le "RNA Lalolagi", o le le lava o le toe faʻataʻitaʻia o le RNA o le mafuaʻaga sili lea mo le masalosalo. E lē mafai e le RNA ona taulimaina le matafaioi a lē na faia mea uma ile olaga.

Chemists i le fausiaina RNA mai le amataga e le faʻaopopoina le faʻamoemoeina. E ui lava RNA o se moli sili atu faigofie nai lo DNA, lona foafoaina faʻamaonia o se faigata faigata.

Muamua sela e ono faʻateleina faʻavasegaina.

O le faafitauli o le suka

O mea uma e uiga i le suka o loʻo i ai i nucleukide taʻitasi ma le nucleotide faavae.E faʻamau faʻatu ona tuʻufaʻatasia, ae le mafai ona fesoʻotaʻi faʻatasi.

Ile amataga ole 90s, o lenei faʻafitauli ua uma ona manino. Na ia faatalitonuina le tele o tagata fomai o le RNA World hypothesis, e tusa lava pe o le a le manaia foliga mai, e tumau pea lava na o se talitonuga.

• Masalo, o le isi mole mole muamua ona iai i luga ole amataga ole lalolagi: sa faigofie nai lo le RNA ma mafai ai ona faʻaputu mai le "autu kalapu" ma mulimuli ane e amata lava-toe gaosia.
• Masalo o lenei mole na muamua, ma ina ua maeʻa faʻaalia RNA, DNA ma isi.

Polyamide Nucleic Acid (PNA)

I le 1991, Peter Nielsen o le Iunivesite o Copenhagen i Tenimaka foliga mai sa maua se sui talafeagai mo le matafaioi o le uluaʻi replicator.

O le mea moni, o le faʻalelei faʻalelei tele o le DNA. Nielsen tuua le faavae e le suia - tulaga A, T, C, ma G - ae nai lo le faʻaaogaina o suka suka, na ia faʻaaogaina moli ua taʻua o polyamides.

Na ia faʻaigoaina le faʻaiʻuga na maua o le polyamide nucleic acid, poʻo le PNA. Peitai, i le aluga o taimi, o le decoding o le faapuupuuga mo nisi mafuaaga suia i le "peptide nucleic acid".

I le natura, e le maua PNA. Peitaʻi o lana amio e tutusa lelei ma amioga a DNA. E mafai foi e le PNA filifili ona sui le filifili i le DNA mole, ma o le bases mate e pei ona masani ai. Ma le isi, PNA e mafai ona faʻataʻuina i se faʻalua helix, pei o DNA.

Sa fiafia lava Stanley Miller. I le loloto o le masalosalo e uiga i le manatu o le "RNA Lalolagi", na ia talitonu o PNA e sili atu ona fetaui lelei mo le matafaioi o le muamua kenera mea.

I le 2000, na ia lagolagoina ai lona manatu ma molimau. E oo mai i le taimi lena ua atoa lelei lona 70 tausaga ma ua masani foʻi i le tele o maʻi, ina ua maeʻa na alu i totonu o le fale e tausi ai le tamaʻitaʻi, ae na te leʻi fiu.

Toe fai e Miller lana faʻataʻitaʻiga masani faʻamatala na muamua, i le taimi lea e faʻaaoga ai metana, nitrogen, amonia ma le vai, ma mulimuli ane maua ai le polyamide base o le PNA.

Mai i lea na mulimuli mai e mafai ona iai tulaga mo le faʻaalia o le PNA, faʻatusatusa i le RNA.

O amioga a le PNA e tutusa lelei ma le DNA.

Treose-nucleic acid (TNC)

I le taimi nei, o isi tagata fai vailaʻau na latou faia a latou lava nucleic acid.

I le 2000, Albert Eschenmozer na faia le threose-nucleic acid (TNC).

O le mea moni, o le DNA lava lea, ae ma le isi ituaiga suka i le nofoaga. O laina o le TNC e mafai ona fausia se helix e lua, ma faʻamatalaga e mafai ona faʻasolo mai le RNA i le TNC ma le isi itu.

E le gata i lea, o TNC e mafai foi ona fausia ni faʻamaʻi faigata, e aofia ai ma le faʻasologa o se polotini. E faailoa mai ai e mafai e TNC ona gaoioi o se enzyme, pei lava o RNA.

Glycol Nucleic Acid (GNA)

I le 2005, Eric Meggers fatuina se glycol nucleic acid, mafai foi ona fausia se helix.

O nei suʻega o nei vailaʻau o loʻo i ai a latou lava lagolago: e masani lava o i latou na faia ia suka.

Ae i le natura e leai se faʻailoga o na ituaiga nucleic acid, o lea e oʻo lava na manatu sa latou faʻaoga i le ola muamua, i se taimi sa tatau ona tuʻua i latou e faʻalelei RNA ma DNA.

Sounds talafeagai, ae le lagolagoina e molimau.

O se manatu lelei, ae ...

O lea, i le ogatotonu o le muamua sefulu tausaga o le 21st seneturi, sa i ai i latou na lagolagoina le RNA World concept i se tulaga faigata.

I le tasi itu, RNA enzymes sa i ai i le natura ma aofia ai se tasi o sili ona taua fasi vaega o le ola faʻatonuga - le ribosome. E le o se leaga.

Ae i le isi itu, e leai se RNA-fai mai ia RNA na maua i le natura, ma e leai se tasi na mafai ona faʻamatala mai pe faʻapefea ona fausia le RNA i le "peraimeri muamua". O le mea mulimuli e mafai ona faʻamatalaina e ala i isi vailaʻau nukika, ae e oʻo lava ile natura ua iai (pe leai). E leaga lea

Na manino le faaiuga i le aitia atoa o le "RNA Lalolagi": o le mataupu e lelei, ae le o le atoa.

I le taimi nei, talu mai le ogatotonu o 80s, o se isi manatu faʻasolosolo lava lemu. Na lagolagoina e ana au lagolago o le olaga e le amata mai i le RNA, DNA, poʻo seisi lava mea faʻaafa.I la latou manatu, o le ola na fanau mai o se masini mo le faʻaaogaina o le malosi.

Malosiaga muamua?

O lea, i le aluga o tausaga, saienitisi na aʻafia i le amataga o le olaga ua vaevaeina i 3 tolauapiga.

O sui o le muamua na talitonu o le ola na amata i le RNA moli, ae latou te le iloa pe faʻafefea RNA moli poʻo RNAs tutusa faʻatautaia mafai ona faʻaalia faʻafuaseʻi i luga o le amataga o le lalolagi ma amata lava-toe gaosia. O manuia o saienitisi ile taimi muamua na fiafia, ae ile iʻuga na suʻesuʻe e tagata suʻesuʻe. Peitaʻi, e tusa lava pe o loʻo iai nei suʻesuʻega, ua i ai foʻi i latou na mautinoa o le ola na fananau mai i se auala e matua ese lava.

O le talitonuga o le “RNA Lalolagi” o loʻo faʻavae i se manatu faigofie: o le galuega sili ona taua o le tino o le mafai ona foafoaina. Ole tele ole biologists e ioe iai. O mea ola uma, mai i siama i le tafola lanumoana, e tele ina tuʻua fanau.

Peitaʻi, e toʻatele tagata suʻesuʻe i lenei mataupu e le malilie e muamua sau galuega faʻatupu. Latou te fai mai aʻo leʻi amataina le toe gaosia, e tatau i le tino ona ola tutoatasi. E tatau ona ola le tagata ia ia lava. I le iuga, o le a le mafai ona maua sau fanau pe a e maliu i luma o lena.

Tatou te lagolagoina le ola e ala i meaai, a o laau e mitiia le malosi mai le la.

Ioe, o se tamaloa e fiafia e 'ai le sua suamalie manino e le pei o se seneturi ua leva, ae o le mea moni latou te faʻaaogaina uma le malosi.

Malosiaga faʻapitoa o le faʻavae o le ola.

Metabolism

Tautala e uiga i le malosi o meaola, o loʻo tatou feagai ma le metabolism.

1. Ole vaega muamua ole mauaina o le malosi, mo se faʻataʻitaʻiga, mai mea e tele lona malosi (faʻataʻitaʻiga, suka).
2. O lona lua o le faʻaaoga o le malosi e fausia ai sela maloloina i le tino.

O le faʻaaogaina o le malosi e taua tele, ma e toʻatele tagata suʻesuʻe latou te mautinoa o ia lea na avea ma ola.

Ae faʻafefea mea tino e pei na o le metabolic galuega?

O le manatu muamua ma sili ona faʻamalosi na folasia e Gunther Wachtershauzer i le tuai o 80s o le 20th seneturi. I le matata, o ia o se pateni loia, ae maua le malamalama lelei i le matata o le chemistry.

Na fautuaina foi e Wachtershauzer, o meaola muamua na fai e "matua ese ese mai mea uma tatou te iloa." E lē aofia ai sela. E leʻi i ai ni enzymes, DNA poo RNA.

Mo le manino, Wachtershauser faʻamatala le tafe o le vai vevela vevela tafe mai se mauga mu. O le vai na tumu i afi afi pei o le amonia ma o loʻo i ai ma vaega o minerale mai le ogatotonu o le mauga masi.

I nofoaga na tafe ai le vai tafe i luga o papa, na amataina ai gaioiga masani. O metotia o loʻo i totonu o le vai na fesoasoani i le fausiaina o lapisi ua i ai faʻamanatu mai faigofie.

Metabolic taamilosaga

O le mea na faʻaliliu i ai, o le faia lea o le muamua metabolic cycle.

I le taimi o lenei faiga, o se tasi vailaʻau suia se isi mea, ma isi, seia oʻo i le iʻuga uma sau i le toe fausia o le muamua vailaʻau.

I le taimi o le faʻagasologa, ole faʻasologa atoa e aʻafia i le metabolism faʻaputuputu malosi, e mafai ona faʻaaogaina e toe amata ai le taamilosaga pe e amata nisi gaioiga fou.

Metabolic taamilosaga, e ui lava o latou "masini", e taua tele mo le olaga.

O isi mea uma o loʻo iai nei meaola faʻaola (DNA, sela, faiʻai) na aliali mai mulimuli ane, i le faavae o nei vailaʻau.

O taʻamilosaga metabolic e le tutusa ma le ola. O le mea lea, na taʻua e Wachtershauser ana mea na faia "o ni meaola muamua" ma tusia e faapea "latou te tau le taua le ola."

Ae o taimi o mea e faʻatatau e pei ona faamatalaina e Wachtershauser e tu pea i le ogatotonu o soʻo se meaola.

O ou sela o loʻo avea ma microscopic laʻau e taʻalili pea i lalo nisi vailaʻau, liliu i latou i isi.

Metabolic taamilosaga, e ui lava o latou "masini", e taua tele mo le olaga.

I le lua sefulu tausaga mulimuli o le 20 seneturi, Wachtershauser tuuto lona talitonuga, ma faamatala auiliili ai.Na ia faamatala poo fea uʻamea e sili atu nai lo isi ma oa vailaʻau e mafai ona tupu. O lana manatu na amata ona maua ai le au lagolago.

Faʻaaliga faʻamaonia

Ae e sili atu i le mataupu manatu le mataupu. E manaʻomia e le tagata vaai se mea e maua e iloa ai lona talitonuga. O le mea e lelei ai, ua uma ona faia i le sefulu tausaga talu ai.

I le 1977, o le vaega a Jack Corliss mai le Iunivesite o Oregon na oso i le itu i sasae o le Vasa Pasefika i le loloto o 2.5 kilomita (1.5 maila). Sa suesue e saienitisi le vaipuna vevela o Galapagos i se nofoaga e oso mai ai mauga mai le pito i lalo. O maʻe na lauiloa na amata gaoioi faʻamalosi.

Na iloa e Corliss o laina mamao na toetoe lava a atoa ai ma vaipuna. Vai vevela ma vailaʻau-faʻamalosi vai na oso mai i lalo o le sami ma tafe atu i fafo e ala i avanoa i papa.

O le mea ofoofogia na faia ai, o nei "hydrothermal ventents" na masani ona vaʻaia e tagata uiga ese. O lapisi tetele nei a le tele o ituaiga, mussels ma annelids.

Sa tumu foi vai i siama. O nei meaola uma na ola i luga o le malosi mai hydrothermal vents.

O le tatalaina o le hydrothermal vents ua fausiaina Corliss sili ona lelei. Na mafua ai foi ona mafaufau o ia.

O meaola faʻaola ole sami ile sami e maua mai ai le ola o meaola i aso nei. Masalo na avea ma ana mea autu?

Vailaau faʻamalosi ole Hydrothermal

I le 1981, na fautua mai Jack Corliss faapea sa i ai nei pu i luga o le Lalolagi i le 4 piliona tausaga talu ai, ma sa siosiomia i latou na soifua mai ai. Na ia tuʻuina mai atoa lana galuega i le atinaʻeina o lenei manatu.

Na fautuaina e Corliss e faʻapea e mafai e pamu vai faʻamalosi ona gaosia le palu o vailaʻau. O 'aʻai taitasi, na ia faʻapea ai, o se ituaiga o "kalapu muamua".

• A o tafe mai le vai vevela i papa, o le vevela ma faʻamalosi na mafua ai le faigofie na gaosi faʻatulagaina gaosi ma avea ma sili atu lavelave pei o amino acids, nucleotides ma suka.
• O lo latou latalata i le mea e alu ai i le vasa, o le vai ua le o toe vevela tele, na amata loa ona latou fausia ni filifili, fausia ni karbohidrat, porotini ma nucleotides pei o le DNA.
• Ona, lea ua i totonu o le sami lava ia, i le mea na matua malulu ai le vai, o nei mole mole faapotopoto i totonu o potu faigofie.

O le talitonuga na foliga talafeagai ma tosina mai le mafaufau.

Ae peitai o Stanley Miller, o lona faataʻitaʻiga na talanoaina muamua, e leʻi tutusa lona fiafia. I le 1988, sa ia tusia ai ua matua vevela le faʻapipiʻi vai e ola ai.

O le talitonuga a Corliss o le ogaoga o le vevela e ono faʻaosofia ai le fauina o mea pei o amino acids, ae o Miller faʻataʻitaʻiga na faʻaalia ai e mafai foi ona ia faʻaleagaina.

O vaega autu e pei o le suka e mafai ona tumau i ni nai sekone.

E le gata i lea, o nei mea faigofie moli o le a faigata ona fausia ni filifili, talu ai o le vai lata ane o le a toetoe lava vave motusia latou.

Mafanafana, sili atu le mafanafana ...

Ae o le taimi lea, auai faʻatasi geologist Mike Russell i le talanoaga. Na talitonu o ia, o le faʻatusatusaina o le faʻatulagaga e fetaui lelei lava ma manatu o Wachtershauser e faʻatatau i mea muamua. O mafaufauga ia na mafua ai ona ia fausiaina se tasi o tala lauiloa e uiga i le amataga o le olaga.

O le talavou o Russell na alu i le fausiaina o aspirin ma le suesueina o le taua minerale. Ma i le taimi e ono paʻu ai le mauga mugala i le 60s, na ia faamaopoopoina ma le manuia se fuafuaga tali, ma leai se poto masani i tua atu. Ae sa fiafia i le suʻesuʻega pe na faapefea ona suia le lauʻeleʻele o le lalolagi i vaitaimi eseese. O le avanoa e vaʻavaʻai ai i le tala faʻasolopito mai le vaʻai a se tagata faʻataʻitaʻi mea ua mamanuina lona talitonuga o le amataga o le ola.

I le 80s, na ia mauaina fossils faʻailoa mai ai i aso anamua sa i ai hydrothermal vents, lea e le sili atu le vevela vevela sili atu 150 tikeri Celsius. O nei vevela feololo, na ia finau, e mafai ai ona faʻatagaina moli umi e umi atu nai lo le manatu o Miller.

E le gata i lea, o se mea mataina na maua i fossils o nei itiiti vevela vevela.O se minerale e taʻua o le pyrite, e aofia ai uʻamea ma le teio, i le ituaiga o tubes 1 mm umi.

I lana fale suesue, na iloa ai e Russell o le pyrite e mafai foi ona fausia ni laʻasaga lapoʻa. Na ia fautua mai o le muamua lavelave meaola faʻatulagaina moli fausia lelei i totonu o le pyrite fausaga.

I le taimi lava e tasi, na amata ai e Wachttershauser ona faʻasalalau ana faʻavae e faʻavae i luga o le mea moni o le tafe o le vai mauoa i vailaʻau fegalegaleai ma se mea moni o le minerale. Na ia fautuaina foi o le pyrite e mafai ona avea ma minerale lea.

Naʻo le faʻaopoopo o le 2 ma le 2 Russell.

Na ia faʻailoa mai, o totonu o le ea mafanafana o le hydrothermal i totonu o le sami loloto, lea na mafai ona fausia ai pyrite, ona faia ai lea o le Wachtershauser. Afai e leʻi sese Russell, o lona uiga o le ola na amata mai i le loloto o le sami, ma metabolism faaali muamua.

O nei mea uma na folasia i se tusitusiga a Russell, lomia i le 1993, 40 tausaga talu ona maeʻa le taʻaloga masani a Miller.

O le alualu i luma i totonu o nusipepa na tulai mai e itiiti ifo, ae o le taua o le mauaina e le faʻaititia mai lenei mea. Na tuʻufaʻatasia e Russell ni manatu eseese se lua (Wachtershauzer metabolic cycles ma Corliss hydrothermal vents) i le tasi uiga faʻamaoni.

O le manatu na atili faʻafiafiaina ina ua faasoa mai e Russell ona manatu i le faʻafefea ona mitiia e le muamua okeni le malosi. I se isi faaupuga, na ia faamatala mai pe faʻafefea ona aoga le latou metabolism. O lona aitia na faʻatuina i luga o le galuega a se tasi o le na faagaloina geniuses o nei faʻasaienisi.

O le "valea" Mitchell suesuega

I le 60s, biochemist Peter Mitchell na faʻamalosia e alu ese mai le Iunivesite o Edinburgh ona o maʻi.

Na ia liua le maota i Cornwall i totonu o se fale suesue. I le vavaeeseina o ia mai le saienisi, sa ia faatupeina lana galuega i le faatauina atu o le susu o ana povi faalemalo. Tele biochemists, e aofia ai Leslie Orgel, o ana suʻesuʻega RNA na talanoaina muamua, manatu o le galuega a Mitchell e matua valea lava.

Toeitiiti atoa le luasefulu tausaga mulimuli ane, na manumalo Mitchell ina ua ia mauaina le Nobel Prize i le kemisi i le 1978. E leʻi taʻutaʻua o ia, peitaʻi o ona manatu e mafai ona suʻeina i soʻo se tusi faitau.

Mitchell sa tuʻuina atu lona ola i le suʻesuʻeina pe faʻapefea ona faʻaalu e le okeni le malosi mai meaai. Lona uiga, sa ia naunau i le auala tatou te ola ai mai le lua i le lua.

O Peretania ole biochemist Peter Mitchell na mauaina le Nobel Prize i le Chemistry mo lana galuega i le mauaina o le masini o le ATP synthesis.

Faʻafefea e le tino teuina le malosi

Na iloa e Mitchell o sela uma e teuina ai le malosi i totonu o se moli faapitoa - adenosine triphosphate (ATP). O le mea taua o le filifili o le tolu phosphates ua faʻapipiʻi i le adenosine. Ole faʻaopopoina ole fuainumera lona tolu e tele le malosi e maua ai, lea e mulimuli ane taʻoto ile ATP.

A manaʻomia se sela malosi (mo se faʻataʻitaʻiga, ma musele masua), na te tipiina le lona tolu phosphate mai ATP. Lea liliu ATP i adenosidiphosphate (ADP) ma faʻasaʻolotoina teuina malosi.

Mitchell na fia malamalama pe faʻapefea ona amata pule le sela e fausiaina ATP. Na faʻapefea ona latou sapalaiina le tele o le malosi i le ADP e faʻatasi ai i le fosfono lona tolu?

Na iloa e Mitchell o le enzyme e faia ATP o loʻo i luga o le membrane. Na ia faaiʻuina o le sela pamu ua molia vaega ua taʻua o proton e ala i le membrane, ma o lea la, e tele protons i le tasi itu, a o toetoe lava a leai se isi i le isi itu.

Ona taumafai lea o le au puipuiga e toe foʻi i le palu, ina ia faʻatumauina le paleni i itu uma, ae e naʻo latou e mafai ona ulufale i totonu o le enzyme. O le tafe o le faʻataapeapeina o faʻataʻitaʻiga e maua ai foi i le enzyme le malosi mana e faʻatupu ai le ATP.

Na muamua faailoa mai e Mitchell lenei manatu ile 1961. Mo le 15 tausaga na sosoo ai, na ia puipuia lana talitonuga e faasaga i osofaiga, e ui lava i molimauina.

O aso nei ua iloa o le faʻatulagaina e Mitchell o se uiga o meaola uma i luga o le paneta. O loo tupu i ou sela i le taimi nei. Pei o le DNA, ose vaega taua lenei ole olaga tatou te iloa.

Catharheus

Catharheon aeon (Eleni anamuatamaἀρχαῖος - “maualalo ifo nai lo le mea anamua”), 4.6–4 piliona tausaga talu ai, ua lauiloa o le protoplanetary tulaga o le faʻatupuina o le Lalolagi. Taofia le afa muamua o le Archean. O le lalolagi i lena taimi o se tino malulu ma se atimosifia e leai se vai ma leai se hydrosphere. I ia tulaga, leai se ola e mafai ona aliali mai.

E leʻi mafiafia le siosiomaga i le vaitaimi o catarchea. Na aofia ai kasa ma le ausa vai na aliali mai ile taimi e tupu ai ile Lalolagi male asteroids.

Ona o le mea moni o le Moon sa latalata tele (na o le 170 afe kilomita) o le Lalolagi (ekueta - 40 afe km), e leʻi umi le aso - na o le 6 itula. Ae, ao mou atu le masina, na amata ona faateleina le aso.

Proterozoic Aeon (2.5 piliona - 543 miliona tausaga talu ai)

Proterozoic (faʻa Eleni πρότερος - muamua, matua, faʻa-Greek olaga - olaga) ua faʻailogaina i le faʻaosoina o lavelave laau, maso ma manu (mo se faʻataʻitaʻiga, spons). Olaga i le amataga o le Proterozoic sa taulai pea i le sami, talu ai tulaga i luga o le laueleele sa le lelei atoa: o le siosiomaga e aofia ai tele o le hydrogen sulfide, CO₂, Le₂, CH₄, ma o se laititi lava le aofaʻi o O₂.

Peitai, o siama na nonofo i le sami i lena taimi na amata ona maua mai le O₂ o se oloa-laʻititi, ma le 2 piliona tausaga talu ai, o le aofaʻi o le okesene ua uma ona oʻo atu i se tulaga lelei. Ae o le maualuga o le alu atu o le okesene i le vanimonimo na mafua ai le okesene o le okesene, lea na mafua ai le suiga o meaola o le manava o meaola o loʻo nonofo ai i le sami i lena taimi (anaerobic na suia e aerobic) ma se suiga i le tuʻufaʻatasiga o le vanimonimo (faʻavae o le ozone layer). Ona o le faʻaititia o le fale vevela mataʻutia i luga o le Lalolagi, o se umi faaumiumi glaciation Huron tupu: o le vevela pa'ū i to40 ° С.

O isi gaioiga o le muamua multicellular e maua pe a uma glaciation. I na taimi, o sami o loʻo aina e manu e pei ole spriggin (Spriggina) - anufe-manu manu e iai lona ulu ma pito pito i tua. Atonu o ia meaola na avea ma tuaa o onapo nei manu.

Ole Paleoproterozoic

Ole Paleoproterozoic - o le geologia vaitaimi, o se vaega o le Proterozoic, lea na amata 2.5 piliona tausaga talu ai ma faaiu 1.6 piliona tausaga talu ai. I lenei taimi, o le muamua mautu o konetineta. Cyanobacteria, o se ituaiga o siama e faʻaaogaina le biochemical process o fotosintesis e maua ai le malosi ma le okesene, ua faʻasolosolo mai foi i lenei taimi.

O le mea sili ona taua na tupu o le Early Paleoproterozoic o le okesene mala. A o lei tupu se faʻateleina o le okesene i le vanimonimo, toetoe o ituaiga uma o loʻo i ai nei tagata anaerobes, o lona uiga, o le metabolism i mea ola na faalagolago i luga o foliga o sela respiratory, e le manaʻomia le okesene. Ole avanoa ole tele o okesene e afaina ai le tele o siama anaerobic, o lea la ile taimi nei ole tele o meaola ola i luga o le Lalolagi ua mou atu. O mea na totoe o le ola, sa i ai foi le puipuia o le okesene ma aafiaga leaga o le okesene, pe na faʻaalu lo latou ola i se siosiomaga e leai se okesene.

Neoproterozoic

NeoproterozoicIgilisi Neoproterozoic Era o se geochronological vaitaimi (o le vaitau mulimuli o le Proterozoic), lea na amata 1000 miliona tausaga talu ai ma faaiu i le 542 miliona tausaga talu ai.

Mai le vaaiga i le faʻafanua, o loʻo faʻailoaina mai i le toʻilalo o le sili ona taua o Rodinia i itiiti 8 fasi vaega, o loʻo fesoʻotaʻi ma le gata o le vasa sili o Mirovia tuai. I le taimi o le cryogenesis, na tupu ai le glaciation tele a le lalolagi - e oo atu le aisa i le ekueta (Earth-snowball).

O le tuai o neoproterozoic (Ediacarius) e aofia ai le fulufulu tuai toega o meaola ola, talu ai o le taimi lea na amata ai ona atiaʻe se ituaiga atigi paʻu poʻo le auivi i mea ola.

Cambrian vaitaimi (543-490 miliona tausaga talu ai)

I le vaitaimi Cambrian, tele ituaiga o meaola ola faʻafuaseʻi faʻafuaseʻi - foliga mai o tuaa o loʻo iai nei sui o le tele o vaega o le malo o manu (i le muimea i luma atu o le Cambrian, toega o meaola faapena e leai).O lenei mea na tupu, e leʻi mafaufauina i luga o le nofoaga faʻafanua, ae o le mea moni o le faitau miliona o tausaga, ua lauiloa i le saienisi o le Cambrian explosion.

O le toega o toega o manu o le Cambrian vaitaimi e tele na maua i le lalolagi atoa. I le amataga o le Cambrian vaitaimi (e tusa o le 540 miliona tausaga talu ai), o se mata lavelave na fai i nisi vaega o meaola. Ole foliga mai ole okeni lenei ose suiga tele lea - o lenei ua mafai e manu ona vaaia le lalolagi o siomia ai. O lea, na mafai e tagata ua sauaina ona vaʻai tagata tuli manu, ma na mafai ai foʻi e tagata tuli manu vaʻaia o latou tagata aʻafia.

I le vaitaimi o Cambrian, e leʻi iai se fanua i fanua. Ae o sami sa faanenefu i invertebrates, mo se faʻataʻitaʻiga, spons, trilobites, anomalocars. Mai lea taimi i lea taimi, o tanumia tele o tanumia o loʻo tanumia faʻalapotopotoga o meaola o le sami i lalo ole tele o palapala. Faʻafetai i nei palapala, e mafai ai ona tatou vaʻavaʻai i le uiga ese o le malo o manu o Cambrian vaitaimi, aua e oʻo lava manu lemu-tino tino lelei sa puipuia lelei i le palapala e pei o fossil.

I le sami o le tuai o Cambrian vaitaimi, o vaega autu o manu o arthropods, echinoderms, ma mollusks. Ae o le mea e sili ona taua nofoia o vasa o lena taimi o le meaola leai se tino haikouihtis - ia atiae se auiliili isi mata.

Ordovician vaitaimi (490–443 Ma ua mavae)

I le vaitaimi o Ordovician fanua tumau pea leai se fanua, seʻi vagana ai lichens, o le muamua o laʻau na ola i luga o le laueleele. Ae ole olaga autu sa tele lona olaolaola ile sami.

O tagata nonofo i le sami o Ordovician o arthropods, pei o le megalograph. E mafai ona puʻupuʻu atu le laueleele e foa ai fuamoa. Peitai sa i ai isi sa nonofo, mo se faʻataʻitaʻiga, o se sui o le cephalopod vasega orthoconus sel.

O manu vertebrate i totonu o le Ordovician e leʻi maeʻa fausiaina. O tupuʻaga o haikouihtis na aau i le sami, oe na i ai se foliga e foliga o le tui.

Faʻapea foi i le sami o le vaitaimi Ordovician nonofo ai sui o le coelenterates, echinoderms, corals, sponges ma isi invertebrates.

Silurian vaitaimi (443-417 miliona tausaga ua mavae)

O nisi laʻau, mo se faʻataʻitaʻiga, kuksonia (Coocsonia), na oʻo atu i le maualuga e le sili atu nai lo le 10 cm, ma nisi ituaiga o lichens, o loʻo agaʻi i le fanua o le silurian. O nisi arthropods atiaʻe muaʻi mama, faʻatagaina i latou e manava le ea siosiomaga, mo se faʻataʻitaʻiga, o le brontoscorpio scorpion mafai ona i luga o le laueleele mo le fa itula [ punavai le faʻapitoa 1968 aso ] .

E faitau miliona tausaga mulimuli ane, ua tele aau o loʻo ola ai i le sami, i le mea na maua ai se lafitaga o fagaʻi laiti ma brachopod. I lenei vaitaimi, arthropods avea sili atu lapoa, mo se faʻataʻitaʻiga, o le racoscorpion pterygot mafai ona oʻo atu i le 2.5 mita le umi, ae ui i lea, sa matua tele na sosolo atu i le fanua.

I le Silurian sami, mulimuli ane fausia vertebrates foliga mai. E le pei o arthropods, o vertebrates sa i ai se tumutumu o ponaivi, lea na mafai ai ona sili atu le lelei manu i lalo o le vai. O le vertebral cephalaspis, mo se faʻataʻitaʻiga, na atiaʻe foi okesene na fatuina se faʻapitoa o maneta faʻavasega na faʻatagaina ai ona lagona le siosiomaga. Na atiaʻe foi le Cephalaspis se amataga o le faiai, e faʻatagaina ai le manu ona manatua ni mea na tutupu.

Vaitaimi Devonian (417–354 miliona tausaga ua mavae)

I le Devonian, o loʻo faʻaauau pea ona tupu olaola le ola i luga o le laueleele ma le sami. O muamua vaomatua vaomatua foliga mai, e aofia ai muamua le ulumatua primitive-pei o paka o archaeopteris (Archaeopteris), na ola tele i le auvai o vaitafe ma vaituloto.

O le olaga autu i le Early Devonian na faʻatusalia i le tele o arthropods ma lipine, e manava uma le tino o le tino ma ola i nofoaga susu. Ae ui i lea, i le faaiuga o le Devonian, o le arthropods anamua na i ai le atigi pusa, na faaitiitia le numera o vaega o le tino, o le lona fa o fao na liu i vete ma auvae, o nisi na atiaʻe foi apaau.Ona aliali mai lea o se lala fou evolusione - iniseti, na mafai ona puleaina tulimanu eseese o le paneta.

I le ogatotonu o le Devonian, o muamua amfiti na savali vae i luga o fanua (mo se faʻataʻitaʻiga, ginerpeton, ichthyostega). Latou te le mafai ona nonofo ese mai le vai, ona o lo latou paʻu sa māmā lava ma le puipuia mai le mago. E le gata i lea, e mafai ona tuʻufaʻatasi amfibia faʻatasi ma le fesoasoani a le vai - fuamoa. I fafo atu o le vai, o le fanau a amfiti o le a oti: o le la o le a mago le kaviar, aua e le puipuia e se atigi vagana se ata manifinifi.

O iʻa na atiaʻe auvae, ma faʻatagaina i latou e puʻeina le aau aau. Na amata ona vave faʻateleina lo latou tino. O le vaitaimi o Devonian e faʻaalia i le fuga mai o iʻa anamua, aemaise lava, cartilaginous. E oʻo i le iʻuga o le Devonian, o iʻa muamua o iʻa na aliali mai i le sami, e pei o le lapoʻa o gineria, na tulei ai iʻa o loʻo sosoʻo ai (aemaise lava tuaa o manulele fou). Ae ui i lea, o tagata sili ona mataina na nonofo i le Devonian sami o sui o le plododerm group, pei o Duncleosteus ma Dinhis, lea na oʻo atu i le umi o 8-10 mita.

Carboniferous vaitaimi (354-290 miliona tausaga talu ai)

I le vaitaimi Carboniferous, o le tau e vevela ma susu i le toetoe o le paneta atoa. I vaomatua vaomatua i lena taimi, e masani lava solofanua, laʻau e pei o laʻau ma le lapidodendrons tetele na ola, e oʻo atu i le maualuga o le 10 i le 35 mita, ma e oʻo atu i le tasi mita i le ogatotonu ogalaau.

O le fauna na fai ma faatusa o le tele o meaola. O le tele o le vevela, susu ma le okesene na fesoasoani i le faʻateleina o le lapoʻa o arthropods, mo se faʻataʻitaʻiga, arthropleura mafai ona oʻo atu i le 2.5 mita le umi, ma se lapoʻa lapoʻa meganevra - 75 cm i le lautele o le apaau.

O ia tulaga faʻapitoa sa fesoasoani i le manuia o amfibi. Latou (mo se faʻataʻitaʻiga, proterogyrinus) nofoia uma vaega o le gataifale o meaola, toetoe lava suia atoa manu e lua-manava ma ulu-ulu. I le vaitaimi Carboniferous, na faʻateleina e le amfibi le muamua reptiles (sauropsids) ma synapsids poʻo latou tuaʻa masani. O uluaʻi meaola reptilian, o meaola laiti lava na pei o pulu pulu i aso nei, mo se faʻataʻitaʻiga, o le umi o le petrolacosaurus, e le sili atu i le 40 centimita le umi. E mafai ona fola fuamoa i luga o le lauʻeleʻele - o se tulaga lelei tele faʻasolosolo lenei, faʻaopopo, o lo latou paʻu puipuia mai mafolafola palapala na puipuia le paʻu o le manu mai le mago, o lona uiga e faigofie ona latou o ese mai le vai. Le iai o nei mea faʻafetaui foliga faʻamatalaina ai lo latou manuia faʻasolosolo manuia pei o manu teresitila.

E tele foi mea ola i le sami o le Carboniferous taimi. O iʻa o ponaivi (o tuaa o le tele o iʻa i aso nei) na puleaina le vai vai, ma o le tele o aau sa ufitia le sami, o agai atu mo le tele kilomita i le talafatai o konetineta anamua.

Ole faʻaiʻuga o le Carboniferous, tusa ma le 290 miliona tausaga talu ai, na iloga le umi o le aisa, na faʻaiʻu ile amataga o le Permian. Glaciers sa faʻalatalata malie atu i le ekueta mai le itu i matu ma saute. E tele manu ma laʻau na le mafai ona toe fetuʻunaʻi i tulaga faʻapenei.

Perm vaitaimi (290-2488 ua talu ai)

Ona o le aisa tausaga i le faaiuga o le Carboniferous i le vaitaimi Permian, na avea le tau malulu ma malu. O le vaomatua lauolaola vaomatua ma aau ua suia e toafa toafa ma gafa fanua. I ia tulaga, na o laau e sili ona tumau na ola - ferns ma primififer conifers.

Ona o le mou ese atu o pusi, o le numera o amfibia sa maitauina maualalo, talu ai e mafai ona latou ola na o le latalata i le vai (mo se faʻataʻitaʻiga, amfibian-reptiliomorph seymuria). O le nofoaga o faʻamalolosi na ave e reptiles ma synapsids, talu ai latou na masani lelei i le olaga i se matutu tau. Sa amata loa ona alualu i luga ole Synapsids ile tele ma le numera, na mafai ona latou salalau solo ile laueleele, na latou faʻatupuina ai manu tetele ole teritori e pei ole pelicosaurs (mo se faʻataʻitaʻiga, dimetrodons ma edaphosaurs). Ona o le malulu o le tau, o nei meaola na atiaʻe ai se la na fesoa- soani ia i latou e faatonutonuina o latou tino vevela.

I le vaitaimi mulimuli ane Permian, tasi supercontinent fausia - Pangea. I nofoaga e iai se matutu ma vevela le tau, e amata ona toʻatele toafa na vaʻaia. I le taimi lea, pelicosaurs faʻatupu mai i therapsids - tuaa o mamalia. E ese a latou taofi mai o latou tuaa faʻapea e ese a latou fausaga nifo, lona lua o lenei kulupu e iai la latou paʻu (i le faʻagasologa o le evolusione, e le tupu a latou fua), ma lona tolu, o nisi o sui o lenei vaega na atiaʻe Vibrissa ( ma mulimuli ane le peleue). O le therapsid aofia ai uma tagata fia inu toto (mo se faʻataʻitaʻiga, gorgonops) ma faʻatupuina o fualaʻau (mo se faʻataʻitaʻiga, diktodon). E le gata i terapsids, sui o le pareiasaurus aiga o le anapsid subclass sa nonofo i fanua, mo se faʻataʻitaʻiga, o se mafiafia-faʻapipiʻi scutosaurus. O uluaʻi vaʻaiga foʻi o loʻo aliali mai, pei o le archosaurus. E pei o therapsids, nei meaola tauaveina le tele o alualu i luma faailoga, aemaise lava, o le faateleina i le tulaga o le metabolism (e oo atu i le mafanafana-toto).

I le iʻuga o le vaitaimi Permian, o le tau na avea ma sili atu le mugala, lea na mafua ai le faʻaitiitia o le nofoaga o le gataifale sone ma le mafiafia o vaomatua ma faʻateleina i le nofoaga o toafa. O le mafuaʻaga, ona o le le lava o le mea e nonofo ai, meaai ma le okesene na gaosia e laʻau, ua tele ituaiga o manu ma laʻau ua le toe iai. O lenei evolusione mea na taʻua o le Permian mass extinction lea na maliu ai le 95% o mea ola uma. Saienitisi o loo finau pea e uiga i mafuaaga o lenei faaumatiaga, ma tuuina atu nisi o manatu:

1. O le pa'ū o se tasi pe sili atu meteorites poʻo le fetauiga o le Lalolagi ma se asteroid ma le lapoa o le fiasefulu kilomita (o se tasi o faʻamaoniga o lenei talitonuga o le i ai o le 500-kilomita kater i le eria o Wilkes Lalolagi,
2. Faateleina gaioiga volcanic
3. Ua faʻafuaseʻi ona tatala mai le metana mai le taʻele o le sami,
4. O le oʻo mai i fafo o mailei (basalts), muamua laititi Emeishan mailei tusa ma le 260 miliona tausaga talu ai, sosoo ai ma le kolose Siberia na maua ai le 251 miliona tausaga talu ai. Volcanic taumalulu, o le fale mataʻutia aafiaga ona o le tatalaina o kesi volcanic, ma isi suiga o le tau lea na aʻafia ai le siama e mafai ona fesoʻotaʻi ma lenei.

Peitai, e lei gata ai iina le evolusione: ina ua mavae sina taimi, na ola mai ituaiga meaola ma ola ai ni ituaiga ola fou.

Mesozoic vaitaimi

I le vaitaimi o le Mesozoic, o meaola sili ona uiga ese na ola i luga o le fogaeleele. O le sili ona lauiloa o latou o dinosaurs. Na latou puleaina mo le 160 miliona tausaga i konetineta uma. E eseese ituaiga: mai se tamai micro raptor, lea na o le 70 cm le umi ma le mamafa o le 0.5 kilokalama, e oʻo atu i le amphicelia tetele, atonu na oʻo atu i le umi o 50 mita ma le mamafa o le 150 tone. Ae e ese mai ia dinosaurus, i na ona po, e leai seisi o mea na faia e nonofo ai i lo tatou paneta. O manu felafolafoaʻi na oʻo mai ile tulaga muamua na nofoia foʻi le ea ma le siosiomaga vai. I le taimi lea i luga o le fogaeleele, sa i ai se tele tele o ituaiga olaga na faʻaauau ona tupu ma faʻaleleia.

Triassic vaitaimi (248–206 Ma ua mavae)

I le amataga o le vaitaimi Triassic, ola i luga o le paneta faaauau pea ona toe faaleleia lemu ina ua uma le tele faʻamutaina o ituaiga i le faaiuga o le vaitaimi Permian. O le tau i le tele o le lalolagi o le vevela ma mago, ae o le aofaʻi o timuga e mafai ona maua mai i se maualuga maualuga ituaiga eseese o laʻau. O mea taatele i le Triassic o primitive conifers, ferns and ginkgoids, o fossil totoe o loo maua i le lalolagi atoa, e aofia ai ma e tusa lava poʻo tulimanu o le Lalolagi.

O manu na sao mai le Permian masau o le iʻuga o ituaiga na maua i latou i se tulaga sili ona aoga - pe a uma, e toetoe lava leai se tauvaga meaʻai poʻo le tele o manu i luga o le paneta. E ui lava ua oʻo i le iʻuga o le vaitaimi Permian, na amata lemu lava ona oʻo mai i luma le faʻaogaina o archosauromorphs. Ua amata ona ola faʻavave manu felelei toto i fuainumera. O le mea lava e tasi na tupu i nisi o predator.E leʻi umi, ae ola aʻe le tele o manu fou. I le amataga o le vaitaimi o le Triassic, na toe foi mai nisi reptiles e ola ai i le vai, notosaurs ma isi meaola o semi-aquatic na tutupu mai ia i latou.

I le amataga o le vaitaimi Triassic ola i tuaa ono o dinosaurs, pei o le euparkeria. O se vaʻaiga iloga o le euparkeria mai isi archosauromorphs o le mafai lea ona tu i luga ma tamoe i ona vae vae.

I le tuai vaitaimi Triassic (227-206 miliona tausaga talu ai), o mea na tutupu i luga o le Lalolagi na muai fuafuaina le atinaʻeina o le ola i le taimi atoa o le vaitaimi o le dinosaur. O le vaeluaina o le sauaga superbontinent Pangea na fausia ai ni konetineta. Seʻi oʻo i le tuai Triassic i luga o le laueleele, o faʻamaʻi mulimuli na salalau, faʻataʻitaʻia, mo se faʻataʻitaʻiga, e ala i le plaserias ma listrosaurus, faʻapea foʻi ma isi vaega o reptiles peleni, lea e aofia ai le tanistrophy ma proterochus. Ae i se taimi puʻupuʻu, na matua faʻaititia le fuainumera o togafitiga (vagana ai le vaega o cynodonts na faʻatupuina ai le mamalia). Reptiles - archosaurs na suitulaga ia i latou, o le tolu vaega autu ia na vave ona avea ma taʻutaʻua. O nei vaega o manu o dinosaur, manulele (masalo na tupuga mai dinosaurs), pterosaurs ma crocodilomorphs. O vavega o meaola i le sami na vave lava ona tupu mai: muamua ichthyosaurs ma sauroterterigias.

O le iʻuga o le vaitaimi o le Triassic na faailogaina se fou tele o le faʻamutaina o ituaiga, faʻatusatusa i se mea tutusa na tupu i le iʻuga o le Permian. O ana mafuaʻaga e tumau pea o se mea lilo. I se tasi taimi, saienitisi na mafua mai i le pa'ū o se asteroid i le Lalolagi, lea na tuua ai le tele o Kater Manikuagan (Canada) ma le lapoa e 100 kilomita, ae, e pei ona aliali mai, o lenei mea na tupu na tupu muamua.

Jurassic vaitaimi (206-144 miliona tausaga talu ai)

I le amataga Jurassic vaitaimi (206-180 miliona tausaga talu ai), o le tau i le lalolagi na avea mafanafana ma susu. Ua ola le vaomatua i vaomatua, ma o tropics sa ufitia i mafiafia o sima, paka ma laumua. A o faasolosolo malie ona sosolo atu konetineta, o le tau o le monsoon na fausia i nisi vaega maualalo o le paneta, o vaitafe tetele na fausia e masani ona lolovaia i le vai. I le amataga vaitaimi Jurassic, tinosaurs ma pterosaurs vave faateleina le tele, avea atili tele ma tele ma eseese, ma amata ona salalau i le lalolagi atoa. O meaola o le gataifale (ichthyosaurs ma plesiosaurs), faʻapea foi ma mollusks (mo se faʻataʻitaʻiga, ammonites) e le mamao mai.

I le ogatotonu ma le tuai vaitaimi Jurassic (180-144 miliona tausaga talu ai), o le tau i nisi vaega o le teropika o le lalolagi ua avea le mugala. Masalo o le suiga o le tau o le mafuaʻaga lea na amata ai ona vave liliu le tele o tinosauro e avea ma tagata tinoese. I totonu o herbivorous dinosaur - sauropods - aliali mai, mo se faʻataʻitaʻiga, diplodocus, brachiosaurus ma isi mea mamafa, ma faʻatatau i predators - atiae theropods - pei o le tele alosaurus. Ae o sui o isi 'au dinosaur (mo se faʻataʻitaʻiga, stegosaurs ma otnieliah) sa feosofi solo foʻi i luga o le laueleele. I le faaopoopo atu i dinosaurs, teritori crocodilomorphs sa taatele foi i luga o fanua - tutusa tutusa lava, tulimanu toto tulimanu (e ui o se numera o omnivora po herbivorous ituaiga ua lauiloa), latou nofoia sili sili talafeagai siosiomaga pule. O pterosauro feʻai na faaata mai e ituaiga o iʻa e aina iʻa (e pei o Ramforinh) ma meaola laiti o anufe (e pei o anurognathus).

O le mafanafana o Jurassic sami e tele ma le plankton, lea na avea ma foa mo lidsichtis ma isi iʻa lapoʻa. Ole plesiosaurs e fai ma sui o fulufulua umi na fafaga iʻa, ma pupuata nau ole pupuata faʻapitoa i le lapoʻa tele; i vasa papaʻe, fagota ole sami (mo se faʻataʻitaʻiga, metriorinchs).

Cretaceous vaitaimi (144-66 miliona tausaga ua mavae)

I le Cretaceous vaitaimi, o le tau i luga o le paneta na tumau le mafanafana, ona o timuga mamafa timuga toetoe o le lalolagi atoa - mai le ekueta agaʻi i itulagi polar - na ufitia i le lauolaola vao. I le taimi mulimuli Jurassic, masani ai i aso nei fugalaau (angiosperms) totoina foliga, ma i le Cretaceous vaitaimi ua uma ona avea ma se tasi o le tele o vaega sili o laau i luga o le paneta. I le iʻuga o le Cretaceous, fugalaʻau feoloolo conifers, ferns, and cypresses i le tele o itulagi, faʻamatala manino a latou aia tatau i se tulaga iloga i le lalolagi laau, lea latou mulimuli ane latou faʻatuina i le vaitaimi Cenozoic.

O se taunuuga o le faʻaauau pea eseʻesega o konetineta, fou vaʻa, sami ma sami na fausia e faʻalavelaveina ai le saoloto o feoaʻiga a manu i luga o le paneta. Na faasolosolo malie ona amata foliga mai ile konetineta o latou ituaiga o laau ma manu.

Le vaitaimi Cretaceous, pei o le vaitaimi Jurassic muamua atu ia, le vaitaimi o moni tino. O sauropods titanosaurs sa nonofo i Amerika i Saute ma Matu - o se tasi o manu sili ona mamafa na ola i luga o le Lalolagi. Na sailia i latou e tagata faataʻitaʻi e pei o Mapusaurs ma Acrocanthosaurus. I Amerika i Matu, lata i le iʻuga o le Cretaceous, o lenei fauna na suia i le lapoʻa manu faʻamalosi tino tyrannosaurids ma ceratops nifo. I se tulaga lautele, tinosaurs faaauau pea evolve ma faapitoa. Mamele (mo se faʻataʻitaʻiga, didlphodone) sa leʻi faia se sao taua i le olaga o le paneta, na latou tumau tamaʻi manu, ae o latou numera (aemaise lava agai atu i le iʻuga o le vaitaimi Cretaceous) amata amata ona matua iloga faateleina.

Tele suiga na tupu i totonu o le sami. Na paʻuʻu a latou pule muamua (ichthyosaurs ma pliosaurs), ma avea ai Mosasaurs ma latou nofoaga - se vaega fou o lapoʻa lapoʻa sami, e aofia ai, mo se faʻataʻitaʻiga, platecarpus ma tylosaurus.

Ua faateleina le lapoʻa o le 'apaʻau dinosaur o pterosaur. Ornithoheyrus, pteranodon ma isi tele pterosaurus na malaga mamao i le ea ma, atonu, na lele foi mai konetineta i le konetineta. O manulele manulele na felelei i le ea (mo se faʻataʻitaʻiga, Iberomezornis), o nisi manulele o le sami (pei o Hesperornis) na le iloa ona felelei, ae sa iloga lo latou lapoʻa.

Ole faʻaiʻuga ole Cretaceous vaitaimi (tusa ma le 66 miliona tausaga talu ai) na iloga i le fou o le faʻaumatiaina o ituaiga na soloiesea e tusa ma le 40% o aiga uma o meaola na iai i lena taimi. Pterosaurs, ammonites, ma mosasaurs na mou ese atu foi, ae o tagata sili ona taʻutaʻua na aafia ai lenei mala, e mautinoa lava, leai ni fagafao. Na toeitiiti lava maua mai le suʻega, ma le tele o isi vaega o tagata ola.

O le fesili o mafuaʻaga o le tele o le faʻamutaina o ituaiga i le faʻaiʻuga o le Cretaceous taimi o faʻaosofia ai le vevela o felafolafoaiga i totonu o saienitisi. Lenei o ni nai lomiga e maua ai le sili lagolago:

1) O le talitonuga o le feteʻenaʻi o le Lalolagi ma se asteroid lapoʻa e tele ana lagolago (ma faʻamaoniga). O le feteenaiga na tupu ile teritori ole Yucatan Peninsula ile Gulf of Mexico. O le meteorite sa i ai le lapoa e uiga i 10 kilomita (lona umi na matua tele lava ina ua paʻi atu le tasi vaega i le vai i le faga, o le isi o loʻo i ai pea i luga o le vanimonimo), ma ina ua pa'ū o lona pitonuʻu ma le lapoa 160 kilomita na fausia. Ae peitaʻi, e leʻo talitonu saienitisi uma, e oʻo le malosi o lenei tau faʻasese, e mafai ai ona lepetia le tele o ituaiga o manu i se taimi puʻupuʻu.

2) O nisi saienitisi latou te lagolagoina le talitonuga a faʻamaʻi o faʻamaʻi: ona o le pa'ū o le sami i le 66 miliona tausaga talu ai, na faia ai ni sopoia mai le laueleele atoa i le laueleele tele. O manu na amata ona feoaʻi mai le laueleele tele i le laueleele tele, ma faʻatasi ai ma latou siama, faʻamaʻi. Talu ai o le puipuia o manu mai le tasi konetineta e le fetaui ma faʻamaʻi ma namu mai le isi, e oʻo lava i se faʻamaʻi e le mafai ona afaina ai manu, o se faʻataʻitaʻiga mai Asia, e mafai ona afaina ai le manu, pei o Amerika. Ona o lenei, ua tele ai mala ua amata.Taʻamilosaga laupepa fealuaʻi i Asia, mo se faʻataʻitaʻiga, ma echinococci malaga i Amerika. Ae ole isi mea, ole avanoa o le tapeina o le tele o ituaiga o manu ona o le femalagaaʻi o namu, e laʻititi tele - e leʻo toe umi se taimi e feola ai ia manu.

3) Masalo, le Cretaceous - Paleogene faʻamutaina e fesoʻotaʻi ma le faʻateleina o gaioiga eletise. O le malosi o le pa na tupu i le tele o nofoaga i le lalolagi atoa 66 miliona tausaga talu ai. O le malosi o le lava tafe na oso mai, pei o le afi malosi i luga o le Hindustan. Lava tafe na faʻaleagaina uma meaola ma o latou nofoaga i luga o le ala. E sili atu le mataʻutia o kesi o sola ese mai mauga mu. O manu o loʻo ola pea o le tiaʻiʻi na ola i lena taimi, na feoti mai ia i latou, ma tagata matutua.

4) O lo tatou paneta e taʻavale i le vanimonimo ma le Milky Way. E iai le talitonuga o le Lalolagi ma le la i le taimi mai lea taimi i lea taimi e paʻu i totonu o le vanimonimo, lea e tele naua o laiti ma tetele. Masalo i le 66 miliona tausaga ua mavae na tupu ai se mea faʻapena, ona taia ai lea e le ea tetele o meteor. O nisi meteorites na matua tele lava ma e le o mumu i totonu o le ea ma e lavea i le Lalolagi. Peitaʻi, e le o se mea e ono mafaufau iai le au paleontologists.

5) O nisi saienitisi e talitonu o se supernova na pa le 66 miliona tausaga talu ai i se mamao e tusa ma le 200-300 malamalama-tausaga mai le Lalolagi. O fetu na faaputuputuina le tele o le malosi ia i latou lava ma, e le mafai ona tatalia latou lava malosi, pa. Ole malosi mai ile pa e mafai ona sosolo ile selau o tausaga malamalama. Ma, i le taimi o le pa, sa i ai le malosi o le malosi na susunuina ai le lapisan ozone i le lalolagi. Ina ua maeʻa lea mea, ua le toe i ai ni isi faʻafitauli i le la faʻata, ma ua amata ona afaina ai sela o laʻau ma meaola.

E talitonu foʻi le toatele o tagata paleontologists e leai se tasi o faʻamatalaga i luga e mafai ona faʻamatalaina le maliu o le tele o ituaiga meaola. Latou te talitonu e naʻo nei mea leaga uma e mafai ona maua le malosi tele e mafua ai le faʻateʻaina tele o meaola: muamua, gaioiga volcanic i luga o le paneta na faateleina, lea e ono mafua ai se pa'ū i le maualuga o sami, na mafua ai le tetele o faʻamaʻi, ona oso mai lea o se supernova latalata i le tatou galaxy, o le faʻaiuga o lena na susunuina le vaega o le osone, ma mulimuli ane pa'ū le Lalolagi i se eria ma le tele o meteorites ma na tupu le tele o fetauiga ma laiti ma, mulimuli ane, tasi tele, lea na mafua ai le iʻuga o dinosaur ma le tele o isi manu vaefa.

E i ai isi manatu faʻatatau i le Cretaceous - Paleogene faʻateʻa, ae o loʻo lagolagoina e nai tagata saienitisi.

Ae ui i lea, tusa lava pe tusa, 66 miliona tausaga talu ai, o le vaitaimi o le Cenozoic, o le “vaitaimi o mamalia,” na suia le vaitaimi Mesozoic na maeʻa - o le “vaitaimi o reptiles”.

Cenozoic vaitaimi

O le tele o le faʻaumatiaina o ituaiga 66 miliona tausaga talu ai na faʻailogaina ai le amataga o se taimi fou, faʻaauau Cenozoic vaitaimi. O le iʻuga o faʻalavelave matuia o na taimi tu mamao, o meaola uma e lapoʻa mai i le buioe na mou ese atu mai foliga o lo tatou lalolagi. Ma manu feola na ola ai ma le toe afio mai o se vaitau fou i se lalolagi e matua ese ese. I le Cenozoic, konetineta na seʻe ai (feteʻenaʻiga) faaauau pea. I luga o latou taʻitasi eseʻese faʻalapotopotoga nuʻuʻau ma meaola na fausia.

Paleogene vaitaimi

Paleogene, Paleogene, Paleogenic faiga - ose taimi vaitau, le vaitaimi muamua o le Cenozoic. Na amata 66 miliona tausaga talu ai, muta - 24.6 miliona. Na tumau 40.4 miliona tausaga.

I le Paleogene, o le tau e iʻu lava o tau. Toeitiiti o Europa atoa sa ufitia i vaomatua vaomatua vaomatua, ma lau olaola laau ola na o itulagi i matu. I le afa lona lua o le Paleogene, o le tau e avea atili konetineta, o aisa o loʻo aliali mai i pou.

I lenei vaitau, na amata le tauaso o mamalia.Ina ua maeʻa le tele o reptiles, tele ola faʻatupu o le ola na tulaʻi mai na amata ai ona nofoia ituaiga meaola fou. Oviparous, marsupials ma le placental sa taatele. I le vaomatua ma vaomatua laʻasaga o Asia, na aliaʻe ai le mea ua taʻu o le "indricoteric fauna".

Fanau-tailed manulele nifo puleaina i le ea. O manu felelei lapoʻa (diatrims) ua salalau. O le eseese o fugalaau laau ma iniseti ua faateleina.

E olaola iʻa i le sami. O uluaʻi cetaceans e aliali mai, o vaega fou o 'amu, o laula, foraminifera - nummulitides e oʻo i le centimita le lautele i lona lautele, lea e matua tele mo unicellular. O le belemnites mulimuli ane e uma ona oti, o le fuga o cephalopods amata i se faʻaititia pe matua mou atu o le atigi - octopuses, cuttlefish ma squid, faʻatasi ai ma le belemnites faʻatasia i se vaega o coleoids.

Paleocene vaitaimi (66–55 miliona tausaga talu ai)

I le amataga o le Paleocene, o se paneta gaogao e amata lemu lava ona toe maua mai i aʻafiaga o lea faʻalavelave. O le muamua na manuia i lenei laʻau. I le na o le selau selau afe tausaga, o se vaega taua o le laueleele sa ufitia i vaomatua ma togafiti, o mafiafia vaomatua na taofiofia e oʻo lava i itu laufanua o le Lalolagi. O manu na sao mai le tele o le faʻamutaina o ituaiga na tumau lava lo latou laiti; sa latou gaoioi ma le poto i le va o lala laau ma aʻe i lala. O manu lapopoa o le paneta i na taimi o manulele. I le vaomatua o Europa ma Amerika i Matu, mo se faʻataʻitaʻiga, na tulia e le manu feʻai tele Gastornis, na oʻo atu i le maualuga e 2.2 mita.

O le faaumatiaga o manu e le o ni manulele faatagaina ai mamalia salalau lautele i le paneta ma nofoia tulaga fou o le tamaoaiga. Ile taunuʻuga ole Paleocene (tusa ma le 55 miliona tausaga talu ai), na vave ona tupu lo latou eseese. O tuaʻa o le tele o vaega nei o meaola na aliali i luga o le Lalolagi - ungulas, elefane, rodents, primates, bat (mo se faʻataʻitaʻiga, pati), tafola, sirene. Na faasolosolo lava ona amata manumalo le mamate ile lalolagi.

Eocene vaitaimi (55-34 miliona tausaga talu ai)

I le amataga o le Eocene, o se vaega taua o le fanua na faʻatumuina lava i le togavao mataina. Sa tumau le mafanafana ma susu le tau. O maile manu lapopoa (tamai solofanua propaleotherium, leptidia, etc.) na tamoe atu ma oso i luga i le vao. O Hodination sa nofo i luga o laau (o se tasi o anamua aso anamua), ma o le ambulocet sa nofo i Asia - o se amataga o tafola e mafai ona savali i luga o le laueleele.

E tusa ma le 43 miliona tausaga talu ai, o le tau i luga o le Lalolagi na malulu toe malu. I se vaega taua o le paneta, o le togavao mafiafia ua avanoa e sosola ese vaomatua ma eleele mafolafola. O le nonofo ai i nofoaga matala na fesoasoani tele i le tuputupu aʻe o mamalia.

O Asia na avea ma nofoaga na fanau mai ai lapoʻa brontotheriums (mo se faʻataʻitaʻiga, emboloteria) ma manu lapopoʻa tele (faʻataʻitaʻiga, o le endrusarch, oʻo atu i le 5.5 mita le umi). I le mafanafana o le sami, na muaʻi aau o tafola tafola (faʻataʻitaʻiga, basilosaurus ma dorudon), ma i le talafatai o Aferika sa i ai se tulaga taua ma tulaga ese o le arsineuterium.

Pe tusa ma le 36 miliona tausaga ua tuanaʻi, na amata ai ona 'aisa le Antartika lea e i le itu i saute, ae faʻalofia lemu lona laualuga i ni aisa tele. O le tau i luga o le paneta na malulu, ma le vai o le sami ua pau. I itu eseese o le lalolagi, o suiga o taimi o timuga na suia tele. E tele manu e le mafai ona fetuunai i nei suiga, ma ina ua na o nai miliona tausaga, pe tusa o le lima pasene o meaola uma i le Lalolagi na maliliu.

Oligocene vaitaimi (34-24 miliona tausaga talu ai)

I le amataga o le Oligocene, o le tau i luga o le paneta na mago ma malulu, lea na fesoasoani i le fausiaina o fanua laugatasi, semi-toafa ma vaomatua. O le iʻuga o le suiga o le tau i le iʻuga o le Eocene, toʻatele aiga mamalia anamua na leai. O lo latou nofoaga na avea ma ni meaola fou o manu, e aofia ai tuaa tuʻusaʻo o nisi mamalia o aso nei - pusi, solofanua, puaa, kamela ma lapiti.

O tagataola tetele tetele e faaauau pea ona aliali mai i totonu o mamalia (Parakeraturamo se faʻataʻitaʻiga, e le faʻatauvaʻa ile lapoʻa i nisi o dinosaur - e mafai ona latou oʻo atu ile 5 mita le maualuga ma fuaina e oʻo ile 17 tone) ma tagata taumafa (pei o entelodon ma hyenodon).

Ona o le feteʻenaʻi pea o konetineta, o Amerika i Saute ma Ausetalia ua matua faaesea mai i isi lalolagi. I le aluga o taimi, na fausia ai se manulele faʻapitoa i nei “motu” konetineta, e fai ma sui o marsupial mamalia ma isi meaola.

E tusa o le 25 miliona tausaga talu ai i Asia, na fausia muamua laufanua o le gataifale, ua ufitia i fatu maʻa - o le laoa. Talu mai lea taimi, o cereals, lea na avea ma elemene taua o laufanua teresitila, i le tele o vaega o le lalolagi ua faasolosolo lava ona suia e avea ma ituaiga pule o laʻau, lea na mulimuli ane ufitia le vaega lona lima o le laufanua.

Vaitaimi Neogene

Neogene - ose taimi vaitaimi, o le lua vaitau o le Cenozoic. Na amata le vaitaimi Neogene i le 25 miliona tausaga talu ai, na gata o le 2 miliona tausaga talu ai. O le umi o le Neogene o 23 miliona tausaga. O le matua mama e aʻafia sami ma le ea - faga peʻa. Taofi faʻapipiʻi i le tuaʻoi o totoe mamalia. O le faʻalelalolagi o lenei vaitau ua atili faʻatusa atu lava i aso nei. Ae o eseʻesega o loʻo tumau pea - o loʻo i ai pea mastodons, hipparions, saber-toothed tigers. O manu felelei lapopoa e tele sona sao, aemaise i nofoaga tuʻufaʻatasi.

Miokene vaitaimi (24-5 miliona tausaga talu ai)

O le fesuiaʻiga o vaitau mago ma timuga, na mafua ai le tele o vaega o le laueleele i Miocene na ufitia i laʻasaga e le gata. Talu ai o le cereals ma isi laʻau e le lelei ona faʻaogaina, o meaola mamago ua fausia ai ituaiga fou o nifo ma ua suia le faʻaogaina o meaʻai, ma mafai ai ona latou maua le tele o meaʻai mai lenei vave maua.

O le laa na avea ma nofoaga fanau mo povi, aila ma solofanua. O le tele o ia manu o lo o tausia i lafu ma feoaʻi mai i lea nofoaga i lea nofoaga pe a uma timuga. Ma i le maeʻa ai o le vao lafumanu, na mulimuli atu tagata faʻaola i o latou mulivae.

O isi meaola e sili ona fiafia e suʻe laʻau o laʻau ma laʻau. O nisi oi latou (mo se faʻataʻitaʻiga, dinoterium ma chalicoterium) e oʻo atu i le lapoʻa tele.

I le Miocene, tele atumauga mauga na fausia - le Alps, le Himalayas, Andes ma Rockies. O nisi o latou na foliga mai e maualuga tele lea na latou suia ai le natura o le siosiomaga o le ea i le ea ma amata ona faia se sao taua i le fauina o le tau.

Pliocene vaitaimi (5-2.6 miliona tausaga talu ai)

I le Pliocene, o le tau o le Lalolagi ua faʻateleina tele. Ua vaevaeina le paneta i le tele o itulagi - mai teritori e ufitia e le aisa pola i le vevela vevela.

I le cereal steppes o konetineta uma, o le tele o ituaiga fou o herbivores ma predators sailia latou foliga mai. I le itu i sasaʻe ma saute o Aferika, o vaomatua mafiafia na avanoa e tatalaina savana, lea na faʻamalosia ai muamua hominids (mo se faʻataʻitaʻiga, Afar Australopithecus) e alu ifo mai le laau ma fafaga i luga o le eleele.

E tusa ma le 2.5 miliona tausaga talu ai, o le konetineta o Amerika i Saute, lea e tusa ma le 30 miliona tausaga na faaesea mai isi atunuu o le lalolagi, na fetoʻi ma Amerika i Matu. Na ulufia e Smilodons ma isi predator le teritori o Atenitina o ona po nei mai le itu i matu, ma sauaga tetele, fororacosa ma isi sui o fauna Amerika i Saute na siitia atu i Amerika i Matu. O le toe siʻitia o meaola na taʻua o le Sili Fesuiaiga Ile faʻaiuga ole Pliocene, na mamate mai le megafauna ole sami (mamalia, sami, laumei ma manulele) - 36% ole olaola ole Pliocene na le mafai ona ola ai ile Pleistocene. Ole faʻaumatiaga o togi e tolu taimi e maualuga ai nai lo le averesi Cenozoic masani (2.2 taimi e maualuga atu nai lo le Miocene, 60% maualuga atu nai lo le Pleistocene).

Anthropogenic (Quaternary) vaitaimi

Ole puʻupuʻu lea ole taimi ole geology, peitaʻi sa i le Quaternary le tele o mea fou na fausia i le lalolagi ma tele mea taua na tutupu i le tala faasolopito o le Lalolagi (mai ile vaaiga a le tagata), o le mea pito sili ona taua o taimi o le aisa ma foliga o le tagata. O le umi o le Quaternary e matua puʻupuʻu lea sa masani ai o metotia faʻale-tulafono masani o faʻamasinoga ma isotopic tausaga faʻatinoina e le lava le atoatoa ma nofouta. I se taimi puʻupuʻu puʻupuʻu, o le faʻaaogaina o le radiocarbon ma isi metotia faʻavae i luga o le pala o isotops ua leva ona faʻaaogaina. O le faʻapitoa o le Quaternary vaitau faʻatusatusa i isi geological vaitaimi aumaia i le ola i se faʻapitoa o lala o geology - le Quaternary.

O le Quaternary ua vaevaeina i le Pleistocene ma Holocene.

Pleistocene era (2.6 miliona tausaga talu ai - 11.7 afe tausaga talu ai)

I le amataga o le Pleistocene, a umi tausaga aisa amata i le lalolagi. I le aluga o le lua miliona tausaga, o le malulu tele ma faʻamasani taimi mafanafana taimi i luga o le paneta taimi tele. I le malulu, e tusa ma le 40 afe tausaga, o konetineta na osofaia e glaciers. I vaitaimi faʻaletonu ma tau mafanafana (interglacials), malulu le aisa, ma le maualuga o le vai i le sami.

1250-700 afe lita I le taimi o le suiga o le Pleistocene Tutotonu, na suia faʻataʻamilo le faʻataʻamilosaga o le vai i le Sami Bering, talu ai o le Vaʻa o Bering na polokaina e se aisa ma o le vai malulu na fausia i le Bering Sea ona o le liusuavai aisa na poloka i le Vasa Pasefika.

Tele manu o le malulu itulagi o le paneta (mo se faʻataʻitaʻiga, o le mogamoga ma fulufulua rhinoceros) ei ai se fulufulu mafiafia ma se mafiafia vaega o pito i lalo gaʻo. O le lafu manu a solofanua ma solofanua na togafitia i fanua laugatasi, na tulia e leona oona ma isi manu. Ma e tusa ma le 180 afe tausaga talu ai, na amata foi ona suʻeina e tagata - muamua le Neanderthal, ona sosoo ai lea ma le tagata talafeagai.

Peitai, tele manu tetele e le mafai ona fetuunai i feteenaiga o fesuiaiga i le tau ma ua leai. E tusa o le 10 afe tausaga talu ai, na muta ai le aisa, ma o le tau i le lalolagi na avea mafanafana ma susu. Na fesoasoani i le tupu televave o le faʻatupulaia o tagata ma toe faʻamautu o tagata i le lalolagi atoa. Na latou aʻoaʻo e suotoso le laueleele ma toto laʻau. I le taimi muamua, faʻatoʻaga faʻatupu laiti nuu na alualu i luma, taulaga na aliaʻe, ma na o ni nai afe tausaga mulimuli ane, na liua tagata soifua i se lalolagi sosaiete e faʻaaoga ai mea uma na ausia e tekinolosi maualuga. Ae o le tele o ituaiga o meaola na ola ai tagata mai anamua taimi i le paneta, sa i ai i le tulaga o le iʻaina. O le mafuaaga lena saienitisi e masani ona fai mai o se fou tele o le solo atu o ituaiga na tupu i luga o le sese o le tagata i luga o le Lalolagi.

Holocene vaitaimi (11.7 afe tausaga talu ai - o aso nei)

O le olaga o manu ma laʻau na suia sina taimi i le taimi o le Holocene, ae o loʻo tele gaioiga i o latou tufatufaga. Tele manu lapopoa, e aofia ai mammoth ma mastodons, pusi nifo saber (pei o smilodons ma homotherias) ma paie tetele, na amata ona mate mai le tuai Pleistocene i le amataga Holocene. I Amerika i Matu, tele manu na olaola i isi vaega (e aofia ai solofanua ma kamela) ua leiloa. Ua faʻamatala e nisi sikola le paʻu o Megafauna i Amerika e ala i le toe faʻafoʻiina o tuaʻa o tagata Initia Amerika, ae o le toʻatele o latou e fai mai e tele se aʻafiaga o suiga o le tau.