Sa maua mai i meaola a le aufaioloa ma vai inu * Flora

Send

Ua faʻaalia e saienitisi, e masani ona onana le simpanse i le vao i le sua o le pama. O le sailiga ua faʻamaonia ai o le alofa i le 'ava malosi na mafai ona tulaʻi mai i tuaʻa o le tagata.

O lenei mea na taʻu i se tusitusiga a Potukale ma Peretania faʻapitoa biologists lomia i le tusi talaaga Royal Society Open Science.

I tausaga talu ai nei, na maua ai le simpimpanzees tele amioga faʻapitoa e mafua ai ona fesoʻotaʻi ma tagata. Lea, e mafai e chimpanzees ona teuteuina latou lava ma a latou lava teuga ma alu e tuli ma ni tao. Na faʻaalia e le au tusitala o le tusitusiga, o simpanse ma tagata ua faʻatasia foʻi e se naunau i le ava.

Mo le 17 tausaga, o loʻo matauina e tagata o loo ola le faitau aofai o tagata o simpanse e nonofo latalata i le taulaga o Bossou i Guinea (Aferika i Sisifo). Tagata nofoia o lenei eria selesele le taʻua o le uaina pama - raffia sua o le pama, lea ua uma ona masani fermentation. Ina ia aoina lenei meainu, sa tipiina e le au fai tumutumu o alofilima ma seti atigipusa i le mea e tafe ai le sua.

O le aoina o le "uaina" faia i le taeao ma le afiafi, ae ui i isi taimi o le aso chimpanzees asiasi i atigipusa. Sa saienitisi saienitisi pe faʻafefea ona latou teuina le lau i o latou gutu, e fai ma ituaiga o omomi. Ona faʻapipiʻi lea e fai simpanse i latou i totonu o atigipusa ma faʻamama le sua faʻamama i o latou gutu. E masani lava ona faʻaaogaina e ni tagata se toʻatasi i le taimi e tasi, tagata matutua ma talavou.

Fai mai tagata atamamai, o le anotusi o le ethyl alcohol i le pama sua e oʻo i le 3-3.5%. Ole aofaʻi o lenei meainu, ua inu ise manuki ile taimi, e ala ile ava malosi ole taimi e mafai ona tutusa ma se fagu uaina masani. E ui o lipoti e uiga i manuki 'alofa o le ava malosi na aliali mai muamua, o tusitala o le galuega na muamua faamaumauina masani le faaaogaina o le ava malosi e primates i le vao.

Saienitisi na matauina taimi e faʻapea ona momoe momoe chimpanzees ina ua uma "pati" pe, i le isi itu, ia fiafia. Mo se faʻataʻitaʻiga, i se tasi aso aʻo faia e le toʻatele o fale faifeʻau fale mo le po, na soʻona fealuaʻi ai la latou soa maʻona i luga o laau lata ane mo le itula.

Mai i lea mea, na faʻamaonia ai e le tusitala o se tuaʻa masani o le anthropoid apes ma tagata e mafai ona saogalemu faʻaaogaina fualaʻau faʻapipiʻi ma isi meaʻai ma le maualuga o le ava malosi. Manatua, talu ai nei, o le au saʻiliʻiliga na mauaina na mauaina e o tatou tuaa le agavaʻa e faʻaaogaina ai le ethyl alcohol e tusa ma le 10 miliona tausaga talu ai.

Elefane

O nei lapo herbivores ua mafaufauina e fiafia tele i ava malosi. Na avea foi ma latou mausa i le 'ava malosi ina ua latou faʻataʻitaʻi ia fua o laʻau. O lea ua i ai foi le masani a elefane le faʻapipiʻi o le suka i totonu o le pu, togi i latou i laulaau ma faʻatali mo se ituaiga mash. O le a lelei mea uma, ae o le onana onā mafai ona faia mea leaga. Faʻaleagaina tagata ma o latou fale e le masani ai naʻo le vaega o elefane onā.

Manuki

O manu sili ona pei o manu o ni tagata fiafia i le ava malosi. Na latou 'aina fualaʻau faʻamaloloina ma gaoi' ava malosi mai tagata. E faʻapea foʻi ona faʻaaoga e le manuki tuli. Alkua o se tasi o sili ona lauiloa mailei mo paʻu. E moni, e le iloa e manuki ona inu uma. O le primata e mafai ona taofia pe a ia onana i taimi uma.

Deer

O Moose e taʻua o le tele o tagata inu mai le aiga aila. A onā, e faʻapena foi le lamatia. Ma i se tasi taimi, sa maua mai ai se tele onosa i le va o le lua laau. O isi ituaiga o aitoa e fiafia foi e inu. E le gata i lea, o loʻo iai se ata manino: o le itu i matu o le mea e nofo ai le aila, o le tele foi lena e tele ai latou inu ava malosi.

Manulele

O manulele foi e le afaina e inu le sua o laʻau. E tele manulele e fiafia i le ava malosi, e oʻo foi i lulu. Ma le galala ua manatu o le sili ona inu. Ua iloa e Ornithologists le sili atu o lo latou naunau atu i fua fefete nai lo isi manulele.

“O le inu pei o se iʻa” ua fai mai mo se mafuaʻaga. O le tele o 'ava malosi alu atu i vaitafe ma vaituloto, ma i le aluga o taimi, o iʻa ua aʻoaʻo ona faʻaaogaina. Fagota iʻa, pei o se tulafono, amio amio sili atu ma malosi. Ma le onā ua vaaia lava i totonu o vaitafe tagata nonofo. Sa leʻi matauina le ava malosi i iʻa sami.

Puaa

I totonu o meaola, o puaa, o le manumalo leai se finauga i le va ava malosi. Latou te fiafia i le ava malosi e otaota ma e sauni i taimi uma mo lo latou faʻaaogaina. A 'onā, puaa amioga tele malie: pa'ū i le palapala ma screech ma grunt leotele. O le mea lea o le puaa i se lelei ulaula e sili lava inu. Ma le ava malosi, fesoasoani puaa maua mamafa.

Faʻasoa mai lou manatu e uiga i meaola 'ava i tala!

Suesuega umi ile faʻaogaina o le simpimpanzee amioga

O se suʻesuʻega na faʻatino i le vaitaimi o 17 tausaga na faʻamaumauina pe faʻafefea ona inu e le chimpanzees vai faʻapipiʻi faʻaaoga le laʻau. O nisi na mafai ona foloina tele na oo lava ina latou faaalia "uiga faailoga o le onā." I se tusitusiga na lomia i le Royal Society Open Science, o le vaiinu filifilia e primates ua faʻaigoaina foʻi - o se fermented uaina pama na maua mai le raffia sua.

I Guinea-Bissau, lea na faia ai lenei suʻesuʻega, o nisi tagata e selesele le “uaina pama”, tuʻi le pale o le laʻau ma ao mai le sua i totonu o pusa palasitika, ona piki faʻalua lea i aso uma, i taeao ma afiafi. Ua molimauina pea e saienitisi le faʻapea o le au faifeʻau - e masani lava i kulupu - ona aʻe pama ma inu lenei sua.

Wild chimpanzee inu uaina pama ma se momono mai lau

Ua aʻoaʻoina e Chimpanzees le faiga o mea faigaluega - mea moni mo meaola e galue ai. O le a le galuega? I le gaosi oloa! Ina ia faia lenei mea, latou te aveina lima luʻau o laulaau, lamuina ma liua i latou faʻaaogaina o mea. Ona ta ifo loa lea o manuki latou masini i totonu o koneteina ma miti mai le ulu mai mea mai i sipeni.

O saienitisi na taitaia e Dr. Kimberley Hockings - University of Oxford Brooks ma le Center for Anthropological Research, Portugal - sa fuafua le aano o le uaina (sa i ai e uiga i le 3% o le ava) ma aveeseina le "inu chimpanzees."

Na faʻaalia e manu ia faʻailoga uma o le onā ai: o isi na momoe i se taimi e leʻi leva ona inu pia, ma o le isi tama tane a le faifeʻau matutua sa faia ma le fiafia. Na ia feoaʻi mai lea i lea laau i lea laau mo le itula nai lo le nofo i lalo mo le po, pei o isi.

Inu chimpanzees i le vao (vitio)

Ole taimi muamua lenei, ua faamaamoina ma fuaina e tagata atamamai, le maʻa male taumafaina ole ava malosi e se manuki feololo. I se faʻaopopoga, o le manino o le alofa o le faifeʻau mo lenei meainu, ua faʻaopopoina le talaʻaga o le evolusione faʻamatalaga e uiga i le masani auga o primates (tagata ma manuki) i le ava malosi.

O se suʻesuʻega lata mai a Matthew Carrigan, Santa Fe College, ISA, na faʻaalia ai o augatuaa o tagata ma manuki Aferika na faia se suiga faʻapitoa lea na faʻatagaina ai i latou ona faʻaaluina lelei le ethanol.

Na taʻua e le polofesa o Richard Byrne o le Iunivesite o St. Andrews, o le mafuaʻaga tupuaga o lenei gen, atonu na “tatalaina le avanoa i le suka uma - o se punavai lelei o le malosi lea na 'puipuia' e le ava malosi.

Fai mai Dr.Katherine Hobeyter - University of St. Andrews, o le a manaia le suʻesuʻeina o amioga a simpanse i nisi auiliiliga: mo se faʻataʻitaʻiga, e iai so latou tauvaga i le tauiviga mo le ulufale atu i le ava malosi.