O le sami tele a le lalolagi, e nofo i totonu o le sami * Manu vaefa

Send

Crocodiles o se tasi o le sili ona lamatia predators, sui o le reptile vasega, lea e taitaia se semi-vai-olaga olaga. O nei meaola uma e musuia ai le fefe moni, ae tusa ai foi ma latou o loʻo iai ni sui o se vaega tele - sefe kolokotaila. I le Guinness Book of Records, o loo lisi ai o lapoʻa lapopoa o paneta.

O le umi o le selu kolokotaila e oʻo atu i le 5 mita pe sili atu foi, ma le mamafa o tane lapoʻa e 800 kilokalama. I totonu o faʻaaliga i totonu o le Paris Museum, o se ata o se mea e masani ai. E tusa ai ma ana fuainumera, na iloa ai i le taimi o le olaga, o le reptile na oʻo i le 7 mita le umi, ma o lona mamafa e tusa ma 2 tone.

O nofoaga autu o lapopoa e tele o le talafatai o Initia, Asia ma Ausetalia. E tele le mea e taofia ai lo latou lalafi mai laʻau ile tafetafea, peau ile sami tele. O le mea lea, aua neʻi teʻi a pe a maʻimau se mea e sulu ai le povi i luga o matafaga o Iapani.

O lapopoa lapopoa o le paneta na maua o latou igoa ona o le uiga, maulalo maualalo latalata i mata. I tagata matutua, o nei faʻatulagaina e liua i leo sili manino i foliga. Pei o aiga uma, o fogavaʻele mafolafana o loʻo iai se tino tele ma ni puʻupuʻu puʻupuʻu ma se ulu tele ma auvae tumu i nifo maʻai.

Ua naʻo le sui o le aiga o meaola o loʻo masima e masima ia ua avea vai o le sami ma nofoaga masani. Faʻapitoa gaʻo faʻaititia le tele o masima o loʻo tumu i vai sami, ae o le faʻavae e le mafai ona paleni atoa. E le mafai e Crocodiles ona inu ni vai faapena, o lea la, e le lava le tele o suavai maua mai meaai, ma le isi vaega o loʻo toe faʻafouina ile eleele.

O le meaʻai o combocociles tuʻu faʻatasi e faʻalagolago i lona nofoaga. I le talafatai i gataifale, lapoʻa ma solofanua tetele, o povi na avea ma mea e afaina ai le toega. E mafai ona latou fiafia io latou aiga - aau ma aofaʻi Ausetalia. I ogasami sami latou te osofaia ai faʻaalu ma iʻa tetele. O le mea e ofo ai, i le maeʻa ai o foliga o kolokotiki na folasia i nofoaga fou, o vaʻa ma vaʻa i le taimi lava e tuua ai faʻaalu.

Le auala o le ola, combed buaya ola ai se hermit olaga. Ua sasaina i le teritori o se manufeʻai - taufaamataʻu i le oti i le ua solitulafono.

Lavea tama tane naʻo le feiloaʻi ma tamaʻitaʻi i le taimi o le ulugaliʻi vaitau. Herpetologists (suesueina reptiles) na oʻo mai i le faʻaiuga e le o mafatia tagata i le "leaga natura" o le buaya. E na ona latou solia le tuaoi o ana meatotino ma faʻamataʻu le fufuluina o fuamoa.

Faʻamatalaga o le sela tuʻufaʻatasi

O le kolokotolo fua, e taʻua foi o le gataifale iʻa, o le mea e masani ona tupu ai le kano, poʻo le buivale Indo-Pasefika, e patino i le aiga o sapo moni. O tuaa o nei lapopoa tele, na faʻaalia i luga o le supa-konetineta o Gondwana, na sao mai le faʻaumatiaina o le Cretaceous-Paleogene, na faʻaumatia ai le dinosaurus ma, ina ua tupu, na faʻatupuina ai le genus o kolokotaila faʻaonapo nei.

Foliga Vaaia

E maua e le tagata matua le fogavaʻevae alumo le tele o lona lautele ma sikuea, toe liliu i totonu o se uumi umi, o lona uiga pe a ma le 55% ole umi atoa ole tino o le reptile. Ona o le tele o le tino, o loʻo lagolagoina itu pupuʻu, malosi ma malolosi lima, o le kolose kolose ua leva na manatu sese o se tasi o ituaiga o alligators, ae mulimuli ane, ina ua mavae le tele o suʻesuʻega, saienitisi saienitisi na tuuaia pea lea ituaiga i le aiga ma genus o moni buaya.

O nei maʻa e tele lava lona ulu ma e malosi ma malolosi o auvae, aʻo i tane matutua o lenei ituaiga auvae e sili atu le lapoʻa o auvae nai lo tama laiti. Ole aofaʻi o nifo i lenei manu e ono oʻo atu i le 64-68 fasi.

O le maʻoaʻo e maua ai lona igoa mo lua lua na maua i luga o le tumutumu o manu matutua. O le mafuaʻaga o nei "mea teuteu" e le o iloa tonu, ae o loʻo i ai fautuaga e manaʻomia rges e puipuia mata toe maua mai le faaleagaina i le taimi o tui. Ina ia mafai ona vaʻai i le mea ola i lalo o le vai, o ona mata ua faʻapipiʻi i ni faʻapipiʻi susulu faʻapitoa.

O le fua e i ai se oval foliga, e le lapoʻa, ma ona o lenei, o le selu kolokotaila e mafai ona feololo e sili atu le saoloto ma vave. A o tupu le moa, ua ufitia ona foliga i se fesoʻotaʻiga o mea loloto maanuminumi.

Le lanu o tagata taʻitoʻatasi o lea ituaiga e faʻalagolago i lo latou matutua ma o latou nofoaga. O loʻo iai ni paʻu uliuli kolose, ma e iai foi ni paʻu uliuli ma ni mea lapopoa. I le mavae ai o nai tausaga, o lenei lanu ua amata ona mou malie atu, ma lavalava foliga foliga faʻalilolilo, ae e le puaʻi atoa ma mou. O tagata matutua e maua a latou meaola e fai se lanu enaena male enaena ma o latou manava e matua malamalama: paepae pe samasama. O le pito i lalo o o latou fusi e masani ona vali paʻepaʻe ma pouliuli laina. E le gata i lea, i totonu o sui o lenei ituaiga o reptile, o tagata e maua i nisi taimi faʻatasi ai ma se tino vaivai pe, faʻapea foʻi, lanu uliuli.

Fua o lapisi kolokotaila

O le umi o le tino e mafai ona oʻo i le 6-7 mita, e ui lava, e masani lava, o manu laiti e maua o latou fua o le 2.5-3 mita le umi. O le mamafa, o se tulafono, e mai le 300 i le 700 kg. E maʻi lava mea lapopoa e folasia ua maua, o lona mamafa e oʻo atu ile 1 tone.

O masima vai masima o se tasi lea o lapoʻa tele manu feai i luga o le Lalolagi. E maualalo ifo lo latou tulaga i nisi o ituaiga o tafola ma seisi. O le mamafa o le na o le ulu o le tele o le tane o lenei ituaiga mafai ona 200 kg.

O le lapoʻa sili ona selu o le sami sa maua ola ma saisaitia - o le reptile e igoa ia Lolong, na maua i Filipaina i le 2011, sa i ai le tino umi o le 6.17 mita ma mamafa lona 1075 kilokalama. I le taimi o le puʻeina, sa ia saeia i le 4 taimi uamea uʻamea e mafai ona tatalia 6-12 tone, ma ina ia mafai ona aveeseina o ia mai le vai, toetoe selau tagata na tatau ona faʻaaluina le po atoa.

Le uiga ma le olaga

E le pei o le tele o isi ituaiga o meaola, o le galu vaevaeina ole manu e sili lona atamai, atamai ma atamai. E tele na te filifilia manu lapopoa ma o nisi taimi tagata o loʻo avea ma ona tagata.

Ole masima vai e naʻo le pau lea o le Eurocococile e mafai ona ola ai i totonu o vai fou ma masima.

O le manu nei, a e sili ia nofo pe a na o ia pe i lafu laiti, a o saili atu mo manuʻa pe toe sui i se nofoaga fou, e mafai ona aveʻesea i se mamao mamao mai le talafatai. O le mea e fai ai le mafanafana o le meaola, e fai ma mea e fefe ai, e oo lava i ai malie, ma e fia iloa uma a latou mea.

O le a le tele o le taimi ole selu galu ile faʻaalu ile sami e mafai ona faʻamasinoina i le fuainumera o atigi ma alga ua i ai le taimi e ola ai i luga o lona paʻu. Faʻaaogaina o nei vaitafe i taimi o latou femalagaaʻiga, o nei meaola e mafai ona faimalaga mamao atu. O lea, o nisi tagata o lenei ituaiga feoai i se mamao o le selau o kilomita, e masani ona aau i le vasa matala.

I vaitafe faiga, o nei meaola e mafai ona faimalaga mamao atu.

Ona o le mea moni e faapea, e le talia e nei reptiles le maualuga o le vevela, i le vevela, combed crocodiles e sili ona nana i totonu o le vai pe, pe a latou nonofo i luga o le laueleele, latou te o atu i nofoaga paolo i nofoaga e sili ona maalili. A pa'ū le vevela i le le fiafia, tagata o lenei ituaiga o aʻe i luga o maa na vevela i le la ma, faʻapea, maua le mafanafana.

O nei aau e fesoʻotaʻi ma le tasi i le isi e faʻaoga leo o ki eseese. A o faʻafeiloaʻi fafine, o tane e faʻaʻaloʻese se leo maualalo.

O nei reptiles e le fegalegaleaiʻi pei o isi ituaiga o crocodiles. E iloga i latou i le faʻatupulaia o le malosi, ma le itulagi.

Ole toʻatele o tagata e iai a latou lava teritori. Tamaitai nofoia i vaipuna lelei vai, lea e tofu i latou o lo o nofoia se nofoaga o le 1 km ma puipuia ai mai le osofaʻiga o tauvaga. O aliʻi e tele mea totino: e aofia ai teritori a le toʻatele o fafine ma o le faʻatanoa vai talafeagai mo faʻafailele ma vai fou.

O tamaloloa e puipuia ma le faʻamaoni a latou mea mai tauvaga, ma afai latou te sopoʻia faʻatonuga o le latou teritori, e masani ona latou faia i feteʻenaʻiga tau, e iʻu i le oti pe o se manuaga matuia o se tasi o le itu teteʻe. Mo fafine, o aliʻi kolokotaila e sili atu le faʻamaoni: latou te le gata e latou te le feteʻenaʻi ma i latou, ae, i nisi taimi, e sili atu le fefaʻasoaaʻi ma le latou vete ma i latou.

E le fefefe Crocodiles i tagata, ae na ona osofaia i latou e le faatamala ma e latalata tele ia i latou pe faaosoina latou.

Feusuaiga dimorphism

Tamaʻitaʻi kolose kolokotaila e laʻititi tele nai lo aliʻi: e mafai ona 'afa tusa lava ma lo latou uumi, ma lo latou mamafa e mafai ona māmā nai lo faʻasefulu taimi. E atili ai ona faʻaititia le tele o le auvae o se manu ae le tino tele, ma e le malosi foʻi le tino i tama.

O le lanu o sui o lenei ituaiga e le faʻamoemoeina tele i le feusuaiga pei o le matua ma i le vailaʻau o le vai i totonu o faatanoa o loʻo latou nonofo ai.

Habitat, habitat

Ona o le agavaʻa o isi kolone kolose e faimalaga mamao atu i luga o le sami, o lenei reptile ei ai le nofoaga sili ona tele i totonu o meaola uma. O lenei ituaiga ua tufatufa atu i luga o se teritori tele, e amata mai i le ogatotonu itulagi o Vietnam, le talafatai o Saute Sasaʻe Asia, sasaʻe Initia, Sri Lanka, Indonesia, matu o Ausetalia ma New Guinea. O loʻo maua foʻi i motu o le Malay Archipelago, i le pitonuu o le motu o Borneo, i le Caroline, Solomona Islands ma Vanuatu Island. Sa masani ona nonofo i Seychelles, ae o lea ua faʻateʻa atoa. Na maua muamua i le talafatai i sasaʻe o Aferika ma saute Iapani, ae i le taimi nei, o tagata o lenei ituaiga e le nonofo ai.

Peitai, o nofoaga e sili ona fiafia iai i nei tagata mua o nofoaga o moa o togatogo, delta ma pito i lalo o vaitafe, faʻapea foi ma aloalo.

Combed crocodile taumafa

O lenei reptile o se mea e sili faʻataʻitaʻiga e nofoia le pito i luga o faʻasologa o taumafa i itulagi o loʻo nofo ai. E tupu faapea na te osofaʻia isi lapoʻa tetele: malie ma pusi lapoʻa, pei o tigaina. O le meaʻai o le fanau e masani ona aofia ai iniseti, feololo, amapisi, puʻupuʻu, tamaʻi manu ma ia. Tagata matutua e laititi le feaveaʻi ma e le soona faʻamalosi ina ia mafai ona sue manu laiti, o lea, o lapopoa ma e le vave tele manu avea ma o latou tagata e afaina.

Faʻalagolago i le itu o lona nofoaga o loʻo ola ai le buataʻi, e mafai ona sailia le aila, puaʻa, tapisi, kanguru, antelope Asia, kerbau, gauras, bantens ma isi herbivora tele. O latou tagata ua afaina foi o ni manu feʻai - le nameri, urosa, dingoes, mataituina pili, python, ma o isi taimi o malie. E mafai ona latou 'aʻai ma primates - mo se faʻataʻitaʻiga, oanutani poʻo isi ituaiga o manuki, ma o nisi taimi tagata. Aua le tolopoina e sasaina ma kolokotaila o isi, pe sili atu foi manu laiti o latou lava ituaiga.

O tagata e nonofo i le sami poʻo gutu o vaitafe e sauaina iʻa lapoʻa, gata sami, laumei sami, dugong, dolphins ma stingrays, faʻapea foʻi ma manulele o le sami, pe a mafai ona latou puʻeina.

E le ai ni mea e folo i ai meaola mafolafola, ae latou te le avatua ia papala: e masani ona vaaia o loʻo fafaga i tafatafa o tino oti o le iʻa.

O le meaʻai a tamaʻitaʻi e matua eseese lava: e faʻaopopo atu i le tele o manu, e aofia ai foʻi ma meaola laiti, pei o kulupu ma faʻalelei vaʻalele.

Faʻafaileleina ma fanau

O le tauola mo nei manu e amata i le vaitau timuga, a le o tele le vevela, ma ua tumu le lalolagi i le susu. O le kolokotaila fua o se reptile polygamous: sili atu nai lo 10 fafine mafai ona maua i se tane harem.

Tamaitai tagata taunuu matutua i le 10-12 tausaga, i tane lea tupu lenei mea mulimuli ane - i 16 tausaga. I le taimi lava e tasi, naʻo fafine e i ai le lapoʻa mai le 2.2 mita male tamaititi o lona tino umi e le itiiti ifo i le 3.2 mita e talafeagai mo le toe gaosia.

Ae le i faia le 30 i le 90 fuamoa, e fau e le fafine se faamoega, o lona uiga o le faaputuga faafoliga o palapala ma laulaau, o lona maualuga e latalata ile 1 mita ma e oʻo ile 7 mita le lapoa. Ina ia puipuia le faamoega mai le fufulu ese e ala i vaitafe o le timu, na fau ai e le fafine faufau i luga o se mauga. Ona o le pala o laulaau, o se vevela faʻapea o le tusa o le 32 tikeri o loʻo faʻatumauina i le mea e maua ai le meaola.

Le itupa o tamaititi i le lumanaʻi faʻalagolago i le vevela i totonu o le faamoega: afai e tusa ma 31.6 tikeri, ona oʻo ai lea o tane aemaise lava. I nisi mataupu, afai e iai nai suiga mai lenei vevela, o lona uiga, faʻateleina fafine mai le fuamoa.

O le vaitaimi incubation umi tusa o le 3 masina, ae o lona umi, e fuafua i le vevela, e mafai ona eseese taua. O le taimi atoa lea, o le fafine o loʻo i tafatafa o le faamoega ma puipuia le pipiʻi mai faʻamalosia predators.

Fofoina tamaiti, o lona mamafa e tusa ma 70 kalama ma le umi o le 25-30 cm, valaʻau lo latou tina ma leo uʻumi maualuga, lea e fesoasoani latou te o ese mai i fafo o le faamoega, ina ua latou tuʻuina i latou i le vai i o latou gutu. Ona vaʻaia lea e le fafine lana fanau mo le 5-7 masina ma, pe a manaʻomia, tulaʻi e puipui ia.

Ae e ui ile popolega ole tina, i lalo ole 1% o povi ua fofoa mai i fuamoa ola ma aulia le matua.

O kolokotaila na ola aʻe ae leʻi matutua e masani ona oti i taua ma tagata matutua ma lapoʻa, ma o nisi oi latou na avea ma tagata e aʻafia i aga masani a le latou aiga.

Natura fili

Matutua milo kolokotaila toetoe lava leai ni fili natura. Nisi o i latou e mafai ona avea ma tagata afaina o sharku, ma o lea, sei vagana ai tagata, latou leai ni fili.

Tagata talavou, aemaise lava fuamoa, e sili atu le faʻaleagaina. E mafai ona faʻatamaʻia mea e maua ai meaola i le siʻosiʻoa puaa ma puaa, ma laumei fou, laumei mataʻitu, feituaʻi, gagau, manuʻa, fagota, manu lapopoʻa, maʻa tele iʻa. E tupu tele meaola laiti, atigi kolisi foi fasia manu laiti. I luga o le sami, o manua e fai ma lamatiaga faʻapitoa mo talavou kolisi kolata.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

I le taimi nei, o ula kolose ua aofia ai i le tele o popolega ituaiga. Na faʻaitiitia lo latou faitau aofaʻi i le 20 seneturi: o manu nei e na na faʻaumatia i Thailand, ma i saute o Vietnam naʻo le 100 tagata na sao mai. Aʻo le faitau aofaʻi o tagata Ausetalia e tele lava le aofaʻi ma e aofia ai 100,000-200,000 crocodiles. Sao i le tele o lafumanu o nei reptiles ma o le mea moni o sela kolokotaila o lo o fafagaina nei i faatoaga.

I le taimi nei, o fefaʻatauaʻiga i luga o meaola feololo ola pe oti, atoa ai ma vaega o latou tino, e faʻasaina pe a fai o loʻo omai i papala mai i tagata feoaʻi, vagana ai Ausetalia Ausetalia ma i latou o loʻo maua i Papua Niu Kini. Ae mo manu o loʻo ola faʻapagota mo faʻatauga pisinisi, e le manaʻomia lea manaoga, peitaʻi i lea tulaga, e manaʻomia lava le faʻatagaina e auina atu i fafo.

O masima masima e taʻua o se tasi o lapoʻa ma sili ona lamatia i le lalolagi. O nei lapoʻa lapoa, e oʻo ile 7 mita le umi, e nofo i Asia i Saute, Oseania ma Ausetalia. E le mafai ona taʻua lalelei, ae o le mea moni, o nei meaola sa mafai lava ona sao mai, ma ola pea e oo lava i le taimi nei i le latou tulaga muamua, faʻapea foi foliga o lo latou olaga, tausi fanau ma poto e le masani ai mo le tele o reptiles. manaia ma e aulelei lava manu.

Ulutala

Scientific species epithet Lat.porosus (upu moni "fagafao") ua tuuina mai ona o le mea moni faapea o le puaa o atigi mea tuai o loʻo ufiufi i tubercles.

O lenei solofanua na mauaina le igoa Lusia "selu" mo se paga o auvae malolosi o sosolo mai le mata i le toetoe lava pito i luma o le lona tolu o le pamu. O isi o isi taimi e faʻaaoga ai igoa e atagia mai ai foliga o lona olaga soifuaola: “gataifale gataifale”, “kanibal buaya”, “vai i lalo ole sami”, “salti”, “estuarine crocodile” poo “Indo-Pacific crocodile”.

Tulaga

E talitonuina o buaya uma o aso nei, aofia ai Crocodylus porosus - tupuga tuusaʻo e tutusa ma i latou euzuhi crocodilomorphs na nonofo latalata i le faatanoa o le supercontinent Gondwana tusa ma le 98 miliona tausaga talu ai ma na sao mai le Cretaceous - Paleogene punitia.

Fagamalo Isisfordia duncani, na maua i le itu i sisifo o Kuiniselani i le teritori o le sami i uta lea sa i ai muamua, e ui lava e matua tele na i lo se selu sulu, ae i nisi faailoga e pei lava o ato i ona po nei. Atonu Isisfordia duncani sa nofoia nofoaga tutusa, ma o le faʻavae o ona manua e faʻailoa ai na mafai ona ia faia se "oti faʻapitoa". E iai le talitonuga o se sui lea o le lala o le evolusione e oʻo atu i buagama onapo nei.

Ona o le le maeʻa o le faʻamaumauga fossil, e faigata tele ona fuafua le taimi o le mea na tupu ai le selu fufuluina o se ituaiga. O faʻamaoniga muamua o le mea e maua ai fulufulu kolose o loʻo ola i le 4.0-4.5 miliona tausaga. Peitai, e tusa ai ma saienitisi, Crocodylus porosus - o le sili ituaiga anamua ituaiga, na oso mai 12 i le 6 miliona tausaga talu ai. Mai Kuiniselani, ua iloa se fasi vaega o le auvae a lalo o se tusa o le 6.1 mita tagata nofo mau i Pliocene.

E tusa ai ma faʻamatalaga uiga o faʻataʻitaʻi, o le crocodile selu e sili ona tutusa ma le New Guinean (Crocodylus novaeguineae) Filipaina (Crocodylus mafaufau mafaufau) ma Ausetalia (Lauga faʻatauva) samoa vai fou. Ae ole suesuega ole kenera ua faʻaalia ai o le sela soʻo faʻapipiʻi e sili ona fesoʻotaʻi ma meaola o loʻo nonofo ai i Asia, e ui lava ina laititi atu lo la va. Marsh e fesootai i le tasi ma le isi (Crocodylus palustris) ma Siamese (Crocodylus siamensis) kolokotaila - e foliga mai o taualuga o aiga o selu kolokotaila.

O le genom na faʻataʻitaʻia atoa i le 2007.

Mafai subspesies ma tulaga o ituaiga meaola

I le taimi nei, o le tele o mea o loʻo fai mai e leai se mea faʻataʻavaleina ile kolokelaila. Peitai, faalagolago tele i morphological suia, o nisi saienitisi na oʻo i le faʻaiuga e le gata i lalo subspesies C. porosus, ae o le mea moni foi o le samala kolose o se mea moni o se lavelave o ituaiga eseese. I le 1844, S. Muller ma G. Schlegel taumafai e faʻamatala le auvae o ola i Java ma Kalimantan o se vaʻa fou, na latou faʻaigoaina Crocodylus raninus. C. raninus mulimuli ane ona mauaina le igoa le faʻailo "Indonesia buaya", poʻo le "Bornean crocodile." E tusa ai ma Ross (1992), Crocodylus raninus maufaʻatatau eseʻese mai Siamese ma milo kolokotaila i le fuainumera o ventral fua ma le i ai o le fa scutes i tua o le tengko, lea e masani lava ona toesea i combed buaya. I le taimi nei, e leʻi mafai ona iloa tulaga. Ole isi taumafaiga e faaesea se ituaiga fou, ole taimi lea e tupuga mai i Ausetalia, na faia e Wells & Wellington (1985), faʻalagolago i luga ole matauina o ulu o lapisi lapoʻa e lapoʻa ma lapoʻa. O le faʻataʻitaʻiga masani o lenei "ituaiga" o le buivai e faʻaigoaina "Sweetheart", na malemo i 1979 ona o le tele o fualaau o moe na tupu i le taimi o le puʻeina. I se taimi mulimuli ane, o lenei "vaʻaiga", valaʻauina Crocodylus pethericki, Sa amata ona faʻaalia o ni tamaloloa masani e masani ona sapasapaia kolokotaila na uia ontogenetic suiga. Ae peitaʻi, Wells ma Ueligitone, e foliga mai e saʻo i latou i le faapea mai e ono eseese fagogota o Ausetalia i isi ato a Asia e faʻamaonia ai a latou tulaga.

Eria

Ole togisala soʻo e iai le lapoʻa tele ile va o kolokotaila faaonapo nei, e tele ina faʻamatalaina e lona tomai e ufitia mamao mamao e ala ile sami. O le laina o le manu e afua mai Sri Lanka ma sasaʻe Initia, e aofia ai le talafatai o Sautesasae Asia, e oʻo atu i le ogatotonu itulagi o Vietnam (i le taimi lea, o lenei, e seasea lava ona tupu), ma ui atu i saute, e ui atu i teritori o le tele o setete o Sautesasae Asia, ala uma i Matu Ausetalia. I Ausetalia i Saute, e le maua ni meaola i luga o le sami, ona o le tau o le tau ma le maualalo o le tau o le tausaga, e ui lava o nisi o tulaga o le iloa o ato taʻitasi i saute o latou nofoaga masani ua lauiloa.

O le tele lava o taimi, o solofanua kolose o loʻo maua i le itu i matu o Ausetalia, i motu o Papua Niu Kini ma Initonesia. E i ai le aofaʻi o tagata i Filipaina, Palau, Vanuatu ma Solomona Islands. E toʻatele tagata e maua mai i le sami o mafolafola e maua i le tele o motu i le Vasa Initia.

I le amataga lava, na maua ai buaya sa folasia i Seychelles (le mea o loʻo latou soloia ai), ma i taimi faʻasolopito na latou nonofo ai foʻi i le talafatai i sasae o le Black Continent. O nisi tagata na maua i se mamao mamao mai nofoaga masani - faʻataʻitaʻiga, i le talafatai i saute o Iapani.

O le meaola o le sami o le tasi o le buivale e tolu e mafai ona maua i Initia, o isi lua e sili atu ona taatele i le konetineta, o se tamaʻi aveʻesega, ma se iʻa e 'ai.

Anatomi ma physiology

E pei foi o isi kolokotaila, o le fatu o le selu koleti e fa-potu, lea e mafai ai sili atu le lelei okeseneina o le toto. O loʻo i ai se vailaʻau faʻapitoa e puleaina ai le fefiloi o le toto i le toto ma le alatoto. O le mea mulimuli e taua mo taimi umi. E masani lava ona selu le kuata ile selu mo le 2-5 minute, ae a peʻa tatau ai, e mafai ona tumau i lalo ole vai e oʻo atu ile 30 minute, ma le faaitiitia o gaioiga - e oʻo ile lua itula. O le fua masani o le metabolic o le fulufulu manu felelei i luga ole averesi e 36% maualuga atu nai lo le Mississippi alligator ma Australia تنگ-crocodile, ae pei o se manu malulu-toto, o loʻo i ai pea lona faʻatupuina lemu metabolism ma mafai ona alu e aunoa ma meaai mo se taimi umi. E oʻo foi i tamaiti na fofoa faʻatoa mafai ona ola e aunoa ma meaai mo le 58 aso, a o le leiloa 23% o o latou tele. O le 200 kg selu kolokotaila e manaʻomia le lima taimi le itiiti ifo meaai nai lo le leona o le mamafa tutusa lava. Ole averesi manaʻoga mo meaʻai kolokotaila mo meaʻai ole 4% ole mamafa o le tino ile vaiaso.

Ole paʻu ole Crocodile ua faʻaogaina i ni faʻapitoa faapitoa e tali atu ai ile suiga o vai ile malosi ma e mafai ona latou iloaina le iai o totino vailaʻau taʻitasi i totonu.

O le auvae e faʻaosofia le malosi, e faʻatagaina ai latou e uu manu lapopoa. E masani ona i ai ni nifo conical a le crocodile 64-68 - 36–38 i le auvae i luga ma 28–30 i le pito i lalo. E ninii nifo o atigi laʻau e atoʻatoa, ae laititi lava, ae i le matua, o le lapoʻa ma aofaʻiga o nifo o korokotaila e suia tele. O nifo o tagata matutua e uumi, maʻai, mafiafia ma malosi, lelei mo le loloto tuʻia ma saeia le aano. O nifo i le auvae o le auvae e puaoa ma e iloga i le faʻamalosia o lo o malosi, talu ai latou tautua e tuʻimomomoina atigi ma ivi. O le lona fa o nifo i le auvae i lalo o se fulufulu manu mafiafia e 5 mita umi e mafai ona aapa pe a ma le 9 cm e aunoa ma se aa; o lona autu autu o le saeia o le paʻu o le tino sili ona mafiafia.

E ui lava i le mea moni o le faiʻai o crocodiles e tele laititi nai lo mamata (e le sili atu nai lo 0.05% o le tino atoa), e faigata tele i fausaga, sili ona manatuaina o se manulele. E mafai ona aʻoaʻo meaola faalava sate masima e ala i le atinaʻeina o amioga lavelave, mafai ona aʻoaʻo e pueina auala femalagaaʻi o tagata, ma o loʻo i ai foʻi a latou gagana lavelave a le tino ma tele o leo nai lo le masani ona talitonuina.

Pei o kolokotaila uma, o loʻo kolose faʻapipiʻi e tele lava le paʻepaʻe o loʻo i ai le maso i le skeletal maso ma e iloga i le malosi o lona tino. Musculature nofoia sili atu nai lo 50% o le tino atoa mamafa, e oo lava i talavou. E le pei o le tele o isi malulu-toto maualuga vertebrates, maso o crocodiles ua sili atu ona lelei e galue i se lautele vevela vevela ma aua neʻi maʻimau le malosi e tusa lava ma le faʻaititia tele o le tino vevela. Faatasi ai ma le mamafa o gaioiga faamalosi tino, o crocodiles faʻamoemoe i le anaerobic metabolism, ua mamanuina mo taimi puʻupuʻu o le malosi. E le gata i lea, e mafai e aerobic, ona nafa ma le le feololo, ae umi atu feosofi, ua le atiaeina i latou nai lo le tele o toto mafanafana meaola. E ui lava e le tutusa tele lenei eseesega e pei ona fautuaina muamua suesuega: i le vevela 30-33 ° C, aerobic metabolism faia 30-40% o le aofai o sapalai sapalai o talavou buaya, ma le malosi aerobic o tagata lapoʻa na o le faʻateleina ona o se alometric faateleina i le lapo volume. Peitai, ona o le maualalo metabolic rate ma le rate of anaerobic metabolism, crocodiles aveeseina le lactic acid na gaosia e maso mo se taimi umi lava. I combed crocodiles mamafa atu i le 180 kg, toe malosi pe a maeʻa le vaivai e masani ona faia e uiga ile 2 itula. Lenei o se vaega e faʻamaeʻaina i le mea moni e faapea o crocodiles e tetee tele i suiga o le pH i le toto ma taʻoto vaega o le lactic acid i le osteoderm ma tengko ponaivi. O le lapoʻa o le kolokotaila, o le tele foʻi o le maualuga o le lactate i le toto e mafai ona feaveaʻi: o lenei faʻamatalaina le tele o le faʻatupuina o le onosaʻi ma le tuputupu aʻe i le lapoa: tagata toʻatele e mafai ona teteʻe malosi mo le 2 itula pe sili atu (ina ia faʻamama atoa lava se tane tele, e ono umi le sili atu nai lo 6 itula), a o tagata taʻutaʻua mamafa mai 0.4 i 180 kilokalama ua matua vaivai uma mo se vaitaimi o le 5 i le 30 minute, faʻatulagaina. O lapoʻa lapoʻa o mafolofola ua manatu o ni siamupini i totonu o vertebrates uma ile aofaʻi o lactic acid e mafai ona latou faʻaputuputu i maso ma toto e aunoa ma se afaina tele ia i latou lava. Ae i le taimi nei, ona o se suiga tele i le toto toto, o le faʻaletonu o le ono lamatia faʻafitauli metabolic (lactic acidosis) faateleina foi. O mataupu o le maliu o faʻapitoa moli (mamafa sili atu nai lo 700 kg) ina ua mavae se umi umi ma le aoga puʻeina mafai ona fesoʻotaʻi ma nei soli tulafono.

Osmore faaopoopoga

E ui i le mea moni o fulufulu mafolafola e sili atu ona taatele nai lo isi moni buaya ma gavials i le masima vai, latou osmoregulation masini leai ni faavae taua. O loʻo i ai ni gutu masima mimiti ma se maualuga keratinizing epithelium o le gutu tui, e taofia ai le faʻasolosolo o iona ma le osmotic leiloa o le vai. O se sao lelei i osmoregulation ua taʻalo e le vaʻa.

E mafai ona faʻaalu ma le saogalemu ni meaola ile sami a le tagata matua, e aunoa ma se afaina o latou tagata. E oʻo lava i mea e iloa i manu e selu na maua i totonu o le vai e faaluaina lona masima pei o le sami. Ui i lea, latou te le mafaia ona inu vai masima ma aua le faia lenei mea e oʻo lava i tulaga matuia o le pala. Nai lo, o buivai e faaitiitia vai leiloa ma e mafai ona mauaina ma meaai. Mo meaola laiti, o le mea ua tupu i le tino e sili atu ona ogaoga: o le taimi na sao ai e aunoa ma le mauaina pea o taimi i meaai poʻo le vai fou mo se pepe fou e maua ai le 100 g e tusa ma le 21 aso, mo le talavou e tasi le 1 kg - 50 aso, mo le talavou e mamafa 10 kg - pe a ma le 116 aso ma le oti dehydration e oo i le 33% o le tino mamafa.

Lotoa malosi

O le kolokotaila tuʻu saʻo o se pule e sili ona malosi le maʻimau o le malo o manu. O le faʻatusatusaina o le malosi o auvae o le lapoa o le fagota kolone mamafa 1308 kg mai 27,531 i 34,424 Newtons, lea e tali tutusa ma le mamafa o 2809.3-3512.7 kg. O le mea silisili na maua lona faʻataʻitaʻiga na mauaina pe a fuaina le mamafa o auvae o le 4.59 mita male selu o loʻo kolose i lona mamafa 531 kg, o loʻo i totonu o le pa manu - 16414 N, poʻo le 1675 kg. O le mea lea, o le laʻau malosi lea ua fuaina i soʻo se manu, sei vagana le mamafa o le 2268 kg, na aumai e le pe tusa o le 5 mita le au a Naila.

Ui i lea, o loʻo iai se manatu o le faʻatupulaia o le auvae o paʻu tetele peʻa o fulufulu tafola e mafai ona sili atu i lenei faʻaalia faʻaalia. Ae le o faamaonia lenei mea.

Tau averesi

O le umi o meaola fou e fofoa e tusa ma le 25-30 cm, ma le mamafa e tusa ma le 70 g (i le averesi - 28 cm ma 71 kalama), ma i le tausaga lona lua o sitaili talavou e ola i le 1 m uumi ma mamafa e uiga i 2.5 kg.

O tagata matutua kolokotaila o loʻo i ai ni uiga mataga i se tulaga e pei o faʻaputuga o falemoli. O tama e masani lava ona faʻalua taimi umi ae sefulu taimi e sili atu le mamafa nai lo tamaʻitaʻi .. O tane matutua e selu le ulaula, e masani ona taofi le tuputupu aʻe pe a oʻo atu i le 3.9-6 mita le umi, aʻo le masani masani le umi o le tane i le taimi e maeʻa ai le tuputupu ae o le 4.6 -5,2 mita 6 ma sili atu mita faʻataʻitaʻi e seasea. O tamaʻitaʻi matutua e masani lava ona amata mai le 3.1 i le 3.4 mita le umi, aʻo le tele o fafine matutua e leʻi amata foaʻi fuamoa e masani lava e tusa ma le 2.7 mita le umi ma e fua ile 80 kg. I le tasi suʻesuʻega i Ausetalia i le 2013, e toʻalima aliʻi na sulu i ai, o loʻo nofoia se teritori e 4.03 i le 4.31 m uumi, ae o isi aliʻi e toʻatolu na taʻitaʻia le olaga faʻaoso e mai le 3 , 73 i le 3.89 m i le uumi, ma le fa matutua fafine na i ai le umi o 2.91 i le 2.93 m.

Ae ole lapoʻa o tagata matutua kolokotaila, e mafai ona fesuiaʻi tele i le tele o aofaʻi o tagata, e faalagolago i latou soifua maloloina, kenera eseese, tulaga o faʻaalia i anthropogenic mea, ma siosiomaga punaoa avanoa mo le faaaogaina e buaya. O mea taua e mafua ai le mamafa o le tino o le umi ma le matua o le crocodile. O aliʻi matutua, e pei ona masani ai, e sili atu le mamafa i lo aliʻi talavou, tusa pe a latou tutusa tutusa. O pagota faapagota e masani lava ona fuaina sili atu vao. E fai lava si puʻupuʻu o ato o le Sarawak, ma e masani lava ona fuaina nai lo Ausetalia kolokeliki tutusa. 5-mita crocodiles mamafa e tusa ma le faaluaina i luga o crocodiles tusa o le 4 m umi.O le tele o combed crocodiles suesue i 1998 eseese mai 32 i 1010 kg ma le umi o 2.1 i 5.5 mita, ao 4.2 , 4.3, 4.6 ma 4.9 mita tagata fuaina 383, 408, 520 ma 660 kg, faasologa.

E tauva le kookaila fua o Naila i le selu, ae lipoti seʻia oʻo i le ogatotonu o le 20 senituri e uiga i tagata lapoʻa o le Naila o le kolokotaila e le maufaatuatuaina. I se faʻaopopoga, o tama tane matutua o loʻo i ai i le Nile crocodiles, o se tulafono, e maualalo ifo le tele i tagata matutua tane fulufulu. Ae ui i lea, afai tatou te amanaia le mataga feusuaʻiga uiga o combed buaya - o lona uiga, ave le averesi lapoʻa e amanaia uma itupa, lea i le averesi latou te le sili atu tele nai lo Nile kolokotaila ma e oo lava i isi, pei o Orinok buaya ma sese gavials.

Lautele maualuga

Le maualuga maualuga e mafai ona oʻo iai fagota kolose male tamaititi o se mataupu o felafolafoaiga i le va o tagata poto faapitoa. Ua toe taʻua foi le molimauina o le i ai o solofanua e sili atu ma le fitu mita le umi, ona toe teena i ni fua o mea na totoe o nei meaola. Tele isi faʻamatalaga e matua faigata lava ona faʻamaonia ma faʻamaonia faʻamaonia. Sa manatu Atamu Britton, o se lapoʻa sili ona mafai ona fuaina o faʻataʻitaʻiga o se tasi buoʻi tele, lea na fasiotia i le 1983 i Papua Niu Kini. Ole tele o fomaʻi o manu, e aofia ai ma Jerome Montecki, ua latou fuafuaina le tele o lenei suʻega mai le ulupoo ma le paʻu. E tusa ai ma a latou fua faatatau, o le umi o le buivai pe tusa o le 6.2 m, lea e fetaui ma le tele o se isi lapoa tele, faʻamaumauina ma le saogalemu i Ausetalia i le 1974.E ui i lea, na matutu le paʻu o lenei samoa, ma o le mea moni, na fou, e tusa la ma le 10 cm le umi. Ma le isi, o le metotia o le faʻaopopoina o le umi o le kopita ma le faʻasaoina paʻu ia lava faʻaititia le aofaʻi atoa o le mea e maua ai le crocodile. Mai i lea mea e mulimuli mai ai, i le taimi o le buivai na sili atu i le 6.3 m uumi, ma le tele o lenei lapoʻa mafai ona sili atu 1360 kg.

E ui lava i lea, e leai se masalosalo i le tele o tagata poto ile iai o isi buʻalo e fagota, o lona umi e laʻititi atu ile 7 mita. Mo se faʻataʻitaʻiga, fai mai Britton, o le ulupoo o se fulufulu koloa 76 cm le umi mai le Lonetona Fale Mataʻutia e ono sau ai i se manu e tusa ma le 6.84 m umi. O isi saienitisi e mafaufau faʻatuatuaina faʻamatalaga e maua i luga o kolokotaila 6.7 m pe oʻo lava i le 7.3 m u le uumi.

Ae i le taimi lava e tasi, o le lapoʻa lauiloa fafine ua selu le ulaula e naʻo le 4.2 mita le umi ma e tusa ma le 400 kilokalama. I le 2014, o le 3.96 m uumi fafine fulufulu sulu puea na maua ma faailogaina i se leitio sulu i Borneo.

Matua lapisi kolokotaila ma o latou uumi o le sili atu i le 6 m ma mamafa sili atu nai lo 1000 kg i le tele aofaiga tele na matauina i le amataga ma le faaiuga o le 20th seneturi, ae ona o le le taofiofia o tuliga ma le sosoʻo faʻasolitulafono tele i lenei taimi, o nei tagata e seasea lava. Lenei e mafua mai i se faʻaititia i le kenera eseʻesega o le tele o tagata ma le mea moni o crocodiles manaʻomia se tele tele o le taimi ma o se mauoa lafumanu faavae e ausia ai tele lapoʻa tetele. Peitaʻi, o se tasi o suʻesuʻega na faʻatautaia i Ausetalia, o loʻo faʻailoa mai e sili ona fai ma sui o ituaiga o loʻo nonofo ai i vaitafe a Ausetalia, o loʻo i ai nei, e oʻo mai lava ile 6 i le 7 mita le umi ma mamafa mai le 1000 i le 2000 kilokalama. E maua foi fagota lapoʻa i le Bhitarkanika National Park, Initia. I lenei paka, faatumuina i vaitafe ma taʻutaʻua tele taʻaloga, ua sili ona lelei tulaga mo le manuia o sauaga tetele. Ua lipotia ma le mautinoa e le ulu o Orissa, o le paka o se fale e tasi ai le lapoʻa o isi meaola a le lalolagi, pe a le o le lapoʻa tele. E tusa ma le tusiga igoa talu ai nei, 1462 buaya nonofo i le paka, lea o 203 matutua. E tusa ai ma tala faʻatatau mai, e valu buaya e umi le 4.9 i le 5.5 m, lima e umi le 5.5 i le 6 m, ma le tolu sili atu - sili atu nai lo le 6 m.

Faʻataʻitaʻiga o kolokotaila tetele

Lenei o loʻo aoina faʻamaumauga i luga o selu kolokotaila ma se umi e silia ma le 6 mita.

O le poa, na fana i le Bay of Bengal i le 1840, na lipotia mai o lona umi e 10.1 mita, ma lona manava faataamilo e 4.17 mita ma mamafa atu i lo le 3,000 kilokalama. Peitaʻi, o lona ulupoo na o le 66.5 cm le umi, ma ua manino mai ai, sa sili atu le soʻona faʻaali le lapoʻa tele, ma o le mea moni, o lenei faataʻitaʻi e le sili atu ma le 6 mita le umi.
O James R. Montgomery, o le sa faafoeina le togalaau i Borneo mai le 1926 i le 1932, fai mai na ia vaai, fasiotia, ma fuaina o solofanua mafiafia i luga atu o le 6.1 mita le umi.Na fai mai o ia o se tasi o faʻataʻitaʻiga na ia maua i luga o le papaʻu o le 10.05 Ae peitaʻi, e leai se tasi na mafai ona faʻamaonia nei fuainumera, talu ai e leai se tasi o buaya e fua mai Montgomery na faʻamaumau e saienitisi.
O loʻo iai faʻamatalaga e uiga ile fuaina o le kopa o se sela e folasia ile 100 cm le umi.
A lapoʻa kolokotaila e igoa ia Krys croc, na fanaina i Kuiniselani i le 1957, na lipotia mai o le 8.6 mita le umi. Ae e ui i lona lauiloa tele, o le leai o toega ma le faʻamoemoeina fuaina e tagata atamamai faia se masalosalo tele le moni o le tulaga faʻapitoa atu i ai. Mo le faʻaosoloina o turisi, na fausia ai foi ma se faʻatagata o lenei maʻa.
I le 2017, e lua ni lapoʻa lapoʻa lapoʻa na lipotia i le vaitafe Darwarunga ma le Roper River. Ua taʻua o le "D-rex" ma le "Roper Ripper", na matauina e le au maimoa i le 8.6 ma le 8 mita. Ae ui i lea, tagata atamamai oe na auiliiliina ata o nei crocodiles masalosalo e mafai ona sili atu nai lo 4-5.4 mita lona umi.
O le atopau, na fasiotia ina ua maeʻa le ono itula o osofaiga a tagata faigaluega i le faatoʻaga i le 1823 i Jalajala i le motu o Luzon, Filipaina, ua lipotia mai ua oʻo i le 8.2 mita le umi. O loo masalomia o se solofanua vaevaeina e valu fasi ma 68 kilokalama o maʻa eseese o ituaiga na maua i lona manava. Ae o mea na vaʻaia o loʻo totoe pea (tengkoʻo ma umi le umi o le 66 cm) faʻaalia ai o le mea moni o lenei meaola e leai se sili atu i le 6 mita le umi.
Atonu ole 8-mita buaya na matauina ile 2010 i le Normanton eria (Ausetalia), tele ata na aveina foi, ae ui i lea, o le tele o le reptile e le mafai ona talitonuina mautinoa.
O le ulupoo o le galugalu salu na faaigoa o Potassium, o le na fasiotia i le 1962 i luga o le vaitafe o Dhamra, Orissa, Initia, na muamua faamaonia e avea ma manu a 7.01-7.32 m umi. Faavae i luga o le ogatotonu o le ogatotonu 73.3 cm, o lenei buaya masalo o le 6,6 i le 7 m u le umi.
O le 7.6 m combed buaya na lipotia mai na fana i Calcutta i le Hooghly River. Ae ui i lea, o se tengko e 75 cm le umi e faʻaalia ai o le manu e ono le sili atu nai lo le 7 mita le umi.
Na iloa mai i luga o le Bhitarkanika National Park i le 1970, na maua ni atigi e lua i le umi e sili atu ma le 7.2 m. Ae ui i lea, o nei taumatega e foliga mai na faia "i mata" ma e leʻo mafai ona talitonuina.
I le 2006, o le Guinness Book of Records na matauina se sela na folasia i le umi o le 7.01 m ma le mamafa e oʻo atu i le 2000 kg o lo o nofo i le Bhitarkanika National Park i Orissa, e ui lava e le o manino pe o a mea o loʻo faʻamatalaina ai nei faʻamaumauga. E iloa na tele isi falalaʻau pe a ma le 6 m umi le ola i le paka lava nei.
I Ord River, o le matafaga buivai pe a ma le 7 mita le umi na vaaia ma fuaina i leisa meafaigaluega lata mai talu ai nei.
E tusa ai ma tala faʻatatau mai ia Adam Britton, o le sili ona lapoʻa o mafiafia o mafiafia o loʻo i falemataaga (le Paris Museum), e oʻo atu i le 76 cm, o lo o iai i se manu e umi le 6.84 mita ma na muai folafolaina 7 mita. I totonu o fale mataaga, o loʻo iai le tele o isi mea o loʻo iai le mafiafia o fogavaa aluga ole mafiafia o loʻo sili atu ile 65 cm le umi, e ono iai ia kolokotaila ole silia male 6 mita le umi.
S. Baker (1874) fai mai o Sri Lanka i le 1800s, pe a ma le 6.7 mita salu na faaputuga o masani masani. Ae ui i lea, e tusa ai ma le Guinness Book of Records, o le tele o faʻataʻitaʻiga lelei na iloa mai lenei motu, o se cannibal mai le talafatai i sasaʻe, e oʻo atu ile umi pe a ma le 6 mita.
E tusa ma le 6.7 mita le sela na salu ai na maitauina e Australian Rangers i luga o le Bull River, North Australia.
Ole lapoʻa tele lava na maua mai le buivai lelea mai Papua Niu Kini, o se tusi faʻamaumau lea e faʻamaonia, ua faʻaalia i le 6.32 m. Na fasia le manu ia Me 1966 i le itu i matu-sasaʻe. O lenei kolokotaila na i ai lona lautele o 2.74 m.
O le isi lapoʻa kolokotaila mai New Guinea na maua i le 1983. E tusa ai ma le paʻu uʻu, o le lapoʻa o le reptile na faʻatatau muamua i le 6.2 m, a o le ulu o lenei mea kolosi na i ai le umi o le 72 cm. I le ola, e mafai ona sili atu nai lo 6.3 m umi o lenei buivai, talu na mago le paʻu fuaina.
Ole umi ole taimi na faʻamaonia ai le mea e maua ai le buivai mai Ausetalia o loʻo lipotia ile 6.2 mita. Na maliu ai o ia ile Mary River i Northern Territory ile 1974.
Ole tomai faapitoa ole meaola a le Grocodile, Graham Webb, e fua ile 66,6 cm le auvae ole mafiafia ole faiai, o loʻo iai ile fulufulu manu lata mai ile umi ole tino e ese mai le ulu o le 548 ± 8 cm. O le aofaʻi ole umi ole manu, e tusa ma le 6.15 mita. I lenei tulaga, o le kupe o le pe tusa o le 1 / 9.23 o le aofaʻi atoa o le pulu.
O Lolong o se lapoa lapoʻa kolose na maua i Filipaina i le 2011 ma maliu ai i le 2013. Muamua, sa sese ona fuaina ile 6.4 mita ae mamafa i le 1075 kilokalama. Na faʻaalia mai e Adam Britton, o le Lolong e 6.17 pe 6.095 mita le umi (faʻaaogaina ni metotia eseese se lua), o le maualuga o le ulu e 45 cm, ma le umi o le 70 cm. na maua ai na ola ai ma taofia mulimuli ane ai i le faatagataotauaina.

Soifua maloloina

Ole mea e iloa gofie ai ile auala ole olaga ole isi sapasini ile auala ole ola ile vai masima. E ui o meaola uma o loʻo iai le kolokotaila ma gavials tutusa lava fetuunaiga mo le aveeseina o soona masima, faʻaopopoga i le fulufulu manu mafolafola, naʻo mea e iloa ai meaola mai le Neotropics e masani ona o ile sami.

Ua lagona lelei le tau o le masima i le sami galu, o lea ua masani ona maua ai i matafaga, muimanu, tafega, ma aau ma, pei ona e iloa, ua mafai ona alu ese mamao mai le talafatai e suʻe ni meaai poʻo se nofoaga fou. E tele taimi, o nei reptiles e tuliesea a latou taumafa tauva, malie o malie, mai le matafaga o le sami, e le mafai ona gafatia le mafiafia paʻu, malosi ma le amio saua o buaya. O lea la, i le taimi e maua ai le laumei lanumeamata a Ausetalia e latalata i atumotu paa, e seasea ona mafai ona maua ni loi o loʻo nonofo mamao mai le matafaga ma e mautinoa lava o le a tuʻua nei vai pe a oʻo mai meaola i luga o atumotu. I le Rhine Island, i le isi itu, o loʻo iai le tele o malie aʻa o loʻo potopoto mo meaai i taimi uma, aua e sili le mamao mai le konetineta nai lo atumotu, ma e sili atu ona faigata i loʻo maua mai e atumotu.

Taimi e faʻaalu i le sami matala e fuafua i le aofaʻi o atigi poo alga i luga o le tino o le puaa. E pei o manulele femalagaaʻi o loʻo faʻaaogaina le tafe o le vevela, e faʻaogaina e le sami le sami o auala e malaga mamao ai. I se tasi suʻesuʻega, 20 buaya sa faʻailogaina i masini satelite, 8 o latou na folau i le vasa matala, lea na folau le tasi i le 590 km i le 25 aso. O le isi faʻataʻitaʻiga, o le tane umi e 4.84 m, na aau le 411 km mo le 20 aso. O le tafega i autafa o le alia faʻaavanoa le buivale e sefe malosi, o le toe faʻaleleia o le a tele se taimi. E mafai foʻi ona faʻalavelavea i latou faimalaga i le masima, ma totoe i matafaga o loʻo puipuia mai le malosi o le taimi, pe a maua le tafe i le itu latou te manaʻomia ai.

O masima vai masima e masani ona fealuaʻi i luga ma lalo auala o vaitafe. I le avea ai o se tulafono, o tagata e leai ni o latou lava teritori faia lenei mea. O lenei ituaiga e se lelei fetuunai mo gaioiga i luga o le laueleele ma, o se tulafono, e le maua i luga o le maualuga e sili atu nai lo 250 mita i luga o le sami. I le taimi o aau, vae o le selu soʻosima o loʻo faʻamalosiʻau atu i itu ma o le gaioiga e faia ona o galu-e pei o siʻusiuga. O le saoasaoa o le aau o 3.2-4.8 kilomita / h, ae o le tuliloaina o se manu a se tagata matua fulufulu mafolafola e mafai ona oʻo atu i saoasaoa o sili atu 29 km / h. O loʻo i luga o le eleele, o gutu kolotolo ua folo faʻasolosolo solo, e le pei o isi buaya, e seasea oso aʻe i luga o latou lima ma aveʻina mai o latou manava mai le eleele. O latou vae pupuiti ua le lelei fuafuaina mo feʻaveaʻiga umi i luga o le laueleele, ma o le mea lea o le fogavaaʻi o meaola o le sami e aloese mai ai vaʻa laiti ma palapala, lea e mafai ona avea ma mailei mailei mo i latou. E ui i lea, e mamao le mea e mafai ona latou ova taimi saoasaoa e oʻo i le 10-11 km / h pe a tamoʻe i luga o le laueleele. I vai papaʻu, pe a mafai e se buʻopoto ona tuʻufaʻatasia gaioiga o vae ma fealuai, lona saoasaoa ma le taʻutaʻua avea ma sili atu le mataʻina.

Lautele fausaga

O kolokotaila a le Combo e le fegalegaleaiʻi pei o isi tele o kolokotaila, ma e manatu e sili ona agaleaga ma nofoia. O latou uiga feusuaʻi dimorphism o le mafuaʻaga o le faʻateleina o tauvaga o alii mo tamaitai.

O tamaʻitaʻi e masani ona nofoia le laʻititi nofoaga (ma le nofoaga e itiiti ifo ma le kilomita) i totonu o se vaituloto vai mago, fesoʻotaʻi i latou i le mea e sili ona latou fiafia i ai nofoaga faʻapena, ma puipuia ai lo latou nofoaga mai osofaʻiga o isi fafine. O tane o loʻo mulimulitaʻi i le teritori e tele, e aofia ai foʻi le teritori o ni fafine ma se vaipuna tele vai e talafeagai mo le faʻaleagaina. Sa latou puipuia ma le faʻamalosi o ia mai isi tamaloloa, masani ona latou i ai i taua saua ma latou, o nisi taimi e faʻaiʻu i manuaga ogaoga, toʻesea o vae pe o le oti foi o se tasi o le au faʻatauva. I le teritori feteʻenaʻiga, e masani ona faʻamalosia e le palapala soʻotaga manu faʻamalosi tino, o le malosi ua lava e tipiʻese ai le aano o le fili ma gau ai ivi. I se isi itu, latou te tausi tele i tamaʻitaʻi, i nisi taimi e oʻo le latou fasaga ia latou mea e maua. O le teritoriality ma le le faʻapalepale o togi kolisi faʻapitoa i le tasi ma le isi faʻateleina tele atu i le taimi o le tau. O aliʻi e le mafai ona puipuia lo latou teritori ua faamalosia e lalafi i le teritori o latou aiga sili atu ona faʻamanuiaina, lea na iu lava ina maliliu ai i galuega, pe faʻamalosia e agaʻi atu i le sami, i le mea o loʻo latou agai atu ai i luga o le talafatai ma aʻe le gutu o le vaitafe e suʻe ni nofoaga o loʻo maua fua i le vai. O manu laiti e leai ni o latou teritori e masani ona sili atu le faapalepale o le tasi i le isi. Le tulaga o le osofaʻiga o atotagata faapagota ua faʻaititia foi, ae ogaoga taua i le va oi latou e mafai lava ona.

E tusa ai ma suʻesuʻega faataitaiga o 29 tagata, sili atu nai lo 80% o comboded crocodiles ma umi o 3 mita po o le sili tauaveina faailoa manino tulaga o manuaga o lo o aafia i feteenaiga ma aiga i o latou tino. I faʻataʻitaʻiga e i lalo ifo o le 2 mita le umi, na seasea lava na seasea ona iloa. E ui lava i le mea moni e faapea o manuʻaga na maua e alualu toto i taua intraspecific mafai ona matua ogaoga, o lo latou sao atoatoa puipuia ai o le a fesoasoani e aloese mai le toto oona ma vave faamaloloina toetoe lava manua e aunoa ma le tuua o latou vaaia vaaia mai ia i latou.

Ae peitaʻi, i se vaitaimi, o nisi mea e mafai ai ona tuʻuina mai o latou teritori ma tuʻua o latou lauʻeleʻele ae agaʻi i nofoaga o le faʻaʻai taimi, pei o le mea e tupu ai iʻa, poʻo le laumei o laumei. O iina e mafai ai ona latou onosaʻi le tasi i le isi, e ui e le mafai ona faʻatagaina uma ni feteʻenaʻiga i meaʻai. E mafai ona faʻaputu se aofaiga toʻatele o atopau i tafatafa o tino oti, i le vaitafe i lalo o le vaitafe. I se tulaga faapea, o alii pule malosi o le a mautinoa lava le tau faasaga i le tasi le isi mo le fasia ma tutuli ese tamai buaya. I Sri Lanka, o loʻo selu kolokotaila i tafatafa o togavao.

Faigaluega

Pei o le toʻatele o kolokotaila, o kolokotaila tuʻufaʻatasi e le faʻamatalaina i le filifilia o meaʻai ma ona o le televave o le metabolism latou te faia e aunoa ma meaʻai mo se taimi umi. Ona o lona lautele lautele, malosi fesuisuiai i le tele ma ontogenetic suiga, o se lautele lautele o meaola eseese ua aofia i le meaʻai o selu kolokotaila. O le au matutua o tagata pito i maualuga i o latou siʻosiʻomaga ma faʻamaʻea le tele o filifili meaʻai i le taimi e tasi.

O le meaʻai o tamaiti lapopoʻa ma talavou o sela kolokotaila ua avea ma mataupu o se tele sili auiliiliga suʻesuʻega nai lo le meaʻai a tagata matutua. O le osofaʻia o maopopolo lapopoa, o le le mafai ona faʻaaogaina o latou nofoaga ma le faʻafitauli o le faʻaaogaina o ni vailaʻau faʻamalieina mo le vave faʻanofonofoia, faʻapena ona faigata tele ona suʻesuʻe manu felelei. O le tuuaia taumafa o tagata matutua e fausia tele i luga o le molimauina o le talitonuina mata mata ma saienisi o matauina i le natura, ae le o luga o se auiliiliga suesuega o mea i totonu o manava.

E suʻega se manu e masani ai, e masani lava i le afiafi e masani ai. O auala tuliga na ia faaaogaina e fesuisuiai ma e ono ese mai nai lo isi kolokotaila. E le pei, mo se faʻataʻitaʻiga, o loʻo iai foʻi ma atotau o le Naila, e masani ona le tulimanu tulivae kolae. A o suʻe manuki rhesus, na iloa ai a o taumafai e togi ifo manuki i le vai i le fesoasoani mai o taʻi la. E foloina e Crocodiles manu laiti e fai ile atoa poʻo ni fasi lapopoa.I faiga masani mo le tele o buaya moni, manu tetele o fanua, o loʻo galugalu tootoo o loʻo faʻatali i se pu vai e faatofuina i le vai, ma pe a latalata mai le meaola, osofaʻia, tago ma toso mai i totonu o le vai, i le mea e sili ona faigata mo le manu. Nai lo lena, na ia pueina se iʻa lapoʻa i totonu o le vai, pe a mafai e toso atu o ia i le matafaga. O le manu na puʻeina, na te fasioti le solofanua i le fesoasoani o le puʻeina o auvae, le malosi o le ulu ma le mea ua taʻu o le "oti le foa" - fesuiaiga malosi faataamilo i lona tafatafa, faʻafitauli le tagata i lalo o le vai ma saeia lona tino i fasi e ala i le tuʻufaʻatasia o aʻafiaga o vai teteʻe, malosi ma le tino mamafa o le buaya. O le malosi o le sela soʻo faʻapipiʻi e mafai ona ia tuʻimomomoina ai le uafu e ala i ona auvae pe tuʻimomomoina le atigi laumei sami. A maliu le tagata aʻafia, o loʻo fili le loia i le fua talafeagai ma foloina. Meaʻai e mafai ona nana e se fagota lelei fafagaina mo le taumafaina mulimuli ane, e ui lava o lenei mea e tele ai taimi e mafua ai le aina o tino o manu laiti.

O se isotopic suʻesuʻega o le vaega o maso o crocodiles mai Kakadu National Park i le 2018 na faʻaalia ai, o meaola e ola ai i le va o le 0.85 ma le 4.2 mita le umi (76% o ia na o 2.5 mita umi ma 44% na latalata i le 2.5 mita). nai lo le 3 mita le umi) fafaga tele i luga o manu teresitila, aemaise lava - faʻalauiloa boars ma puaa, lea e mafai ona faʻatupu mai i le 53% i le 84% o meaʻai i le tele o tagata.

O meaʻai o talavou kolokotaila

E faʻatapulaʻa mea e mafai ona fafaga i ai meaola laiti, pei o iʻa, iʻa, fusi, iniseti ma tamaʻi meaola. A oʻo i le umi o le 1-1.5 mita crocodiles ua taofia ai le laititi o meaʻai taua i a latou meaʻai, ma o le vaega autu o le meaʻai ua avea ma iʻa, lapisi invertebrates (mollusks ma crustaceans), manulele, reptiles ma manu laiti. Isotope suesuega faʻaalia ai, faatasi ai ma le umi e i lalo ifo o le 2.2 mita, o meaola o aʻoaʻo e tele ina fafaga iʻa ma lauʻeleʻele manu i tulaga maualalo trophic, ao i le umi o 2.2-3.2 m (e fetaui ma le tele o tagata matutua o fafine ma tamaʻi tane), e 'aʻai iʻa le tele meaola i le tele o meaola. Ua lauiloa e oo lava i talavou talavou sapalai kolokotaila, e le pei o tagata matutua o loʻo aau vai mafanafana, e mafai ona 'ai toona uʻamea vao e aunoa ma le faʻamataʻu o mea oona. O loʻo masani ona 'ai tele i togatogo i totonu o krustacea, aemaise lava ile vaomatua. I manu felelei, o manulele vai, pei o kusi vae afa, poʻo manu, e masani ona avea ma vete, ma i ai reptiles - tele ituaiga o gata lata-vai gata po o le pili, e masani lava ona laiti siisi buaya ma laumei laiti. O isi taimi e oʻo i manulele poʻo peʻa lele foʻi, e mafai ona puʻeina e pulu i luga o le vai, faʻapea foʻi ma tagata o loʻo feoaʻi solo i luga o le vai, e aofia ai ma mea laiti ma feololo. I le tele o mamata, talavou solofanua masani maua manu e tusa o le 10 kg mamafa, aemaise lava meaola. Peitai, e oʻo lava i lenei tausaga, ua mafai ona latou fasia ni manu lata mai: i Orissa i Initia, sa faʻamauina e avea ma talavou o solofanua kolokotaila ma le umi o le 1.36 i le 1.79 m ma le mamafa o le 8.7 i le 15.8 kg aiga 'oti tusa ma le 92% o latou lava mamafa. E mafai foi ona puʻeina latou lapisi laiti, e pei o le aila Asia poʻo le puaa rosa, manuki eseese, pei o manuki cynomolgus, nosach ma gibbons, porcupines, wallabies, mongooses, civet, jackals, hares, badgers, marten marten, otters, pusi- tagata fai manu ma isi meaola laiti. Ua faʻaalia e Isotopic suesuega o le faʻaaogaina o laʻau e mafai ona avea ma se taʻutaʻua tele i le meaʻai o kolokotaila ma le umi na o le 80 cm.

Meaʻai matutua crocodile

Tagata matutua combodocociles foi o le a le amanaiaina laiti manu i le tulaga o iai le avanoa talafeagai e pueina i latou. Ae i le aotelega, latou te le vave tele mo le puʻeina laiti ma feaveaʻi manu ma o lea mea o meaola laiti nai lo se tele lapoʻa masani ona le amanaʻiaina. O lapoʻa lapoʻa pei o isi meaola e tele lava lona faalagolago i le iai o manu tetele i totonu o le siʻosiʻomaga nai lo tagata laiti, e ui lava o loʻo tumau pea le taumafa o tamaʻitaʻi ona o le laʻititi laititi. O meaʻai a tagata matutua, o loʻo gogoto ni meaola, e faʻalagolago i le nofoaga masani, e aofia ai le tia (pei o zambars), paʻu vao, tapuaa Malayan, kangaroos, o utuana, leopards, urosa, maile (dingoes), python, lizards monitor, turtwater fresh, Asia antelope, bantens, o pafalo, aitu ma isi manu tetele. O 'oti, solofanua, povi, puaʻa, ma puaa na aumaia i le tele o nofoaga (pei o Ausetalia), e iloga e na tutupu i autafa o kolokotaila, ma na iu ina' aʻau. O lenei meaʻai taumafa fou ua matua faʻamalosiʻau mo le taofiofia o kolokotaila lapoʻa mamao ese mai le anoanoaʻi o meaola o vai o le sami. I Kakadu National Park, ua iloa ai puaa lapisi ma pafalo e avea ma faʻavae o le meaʻai a tagata matutua kolokotaila faʻapitoa, ma kolokotaila e tele ina tuli ia i latou i taimi o mugala. E mafai ona aina e ni meaola e pei o povi, moa, oti, mamoe, puaa, maile, pusi, solofanua, kamela ma povi. I Ausetalia, o povi o se vaega tele o le meaʻai a tagata matutua milo kolokotaila i le tele o nofoaga - o nisi o faʻatoʻaga lapopoʻa lipotia o meaola o 'aʻoa i luga o 300 ulu povi i tausaga taʻitasi, pe 1-2 povi i le aso.

Ole mutia kolose male tamaititi e matua malosi tele manu e mafai faʻatoʻilaloina lelei le manu e sili atu lona mamafa. I se tasi tulaga faʻamaonia faʻamaonia, o le paʻo Suffolk-manumalo lona mamafa o le tone ma mafai ona toso luga 2000 kg na pueina i luga o le matafaga, tosoina i totonu o le vai ma fasiotia e se lapoa lapoʻa kolekolo i lalo o le minute. O povi matutua ma povi pafalo, e mafai ona mamafa atu nai lo le tone, faʻapea foʻi ma le puaa a Initia, e mafai ona avea ma lapoʻa tele o meaola e mafai ona fasia e milo taʻitasi mo meaʻai. Na o le pau lava le ituaiga o onapo nei, o meaola e maua ai lapoʻa ma malosi e mafai ona osofaʻia ai le tele o manu vale. Ae talu ai le teritori, e le pei o le Naila o le kookotaila, e mafai ona osofaʻia le tele o manu ae o aiga, e masani ona tuliese naʻo le kolokotaila.

E le pei o iʻa, paa ma isi meaola o le vai, o lapoʻa lapoʻa e masani ona maua i tafatafa ane o le vai, ma o le mea lea e mafai ai ona saili manu o ato mo nofoaga e ono aʻafia ai (mo se faʻataʻitaʻiga, o nofoaga o loʻo faainu ai pafalo). I Sumbawa, o loʻo milo kolose ua iloa na fasiotia le tele o aila, ma le lototele e folau i le va o le motu autu ma motu o loʻo siomia ai, aemaise lava i taimi o taimi e malaga ai.

O isi sapalai mana

I le 2011, na maua ai se lipoti i le osofaʻiga i le osofaʻi o le buasina pe tusa ma le 4.2 mita, i luga o le lapoʻa lapoʻa lea e 5-6 tausaga le matua i Sundarban. Talafaasolopito, o fegalegaleaiga i le va o nei lapoʻa tetele e mafai ona sili atu masani - tagata faimalaga o seneturi talu ai talanoa e uiga i tauiviga a kolokotaila ma tigers ma eseese taunuuga. I tulaga o le lolovai mangrove vaomatua, o loʻo lamatia le osofaʻia o osofaʻiga faʻaputuga kolokotaila ma o lea taumafai e aloese mai le ono tulaga lamatia nofoaga. Ua maitauina e matele lava le tigaina i aloalo mai nofoaga e momoe ai meaola i le la i masina o le taumalulu.

Mo ulaula kolokotaila, cannibalism e matua uiga. E le gata i lea, latou amio pulea tele isi ituaiga o kolokotaila e mafai ona latou fetaiai i le vao, ma, pe a mafai ai, e oʻo lava i latou ma le loto i ai ma 'ai. I Ausetalia, o Ausetalia uliuli tamai-vae e masani lava ona paʻu i manu vaefa o buaya, ma o faʻasaga i fili faʻapitoa i aina o tagata ola i luga o le pu. O suʻesuʻega i Sri Lanka ua faʻaalia ai o alofilima aasa e le mafai ona fetaiaʻi ma kolokotaila solo e ala i le aʻafia o vai o loʻo i ai mamao mai vaitafe tetele ma matafaga o le sami, aemaise lava vaituloto. Ae ui i lea, o swoc crocodiles e mafai ona tulaʻi mo i latou lava, ma i tulaga o le faʻaititia o le aofai o combed buaya i Sri Lanka, latou maua i le alofa ma le mulimuli. O le taufaʻamataʻu o le osofaʻiga tuʻufaʻailo aʻo kolokotaila solo e mafai ona faʻatapulaʻaina ai le toe faʻaoga o mea sese i luga o le gavial, Filipaina, Niu Guine ma Siamesee, ae ona o le le lava le iloa o amioga a nei meaola i tulaga masani, e le lava ni faʻamaoniga. E iai le talitonuga, o le tauvaga tuusaʻo ma kolokotaila solo, o le mafuaʻaga lea ole faʻateʻaina o ato lapoʻa Ausetalia mai le mafanafana ole mecocuchae, pei ole Pallimnarchus .

E iai le talitonuga, o meaola e foloina i ai le kolokopolo o meaola uma i le taimi e tasi, ma tulimanu uma eleele ma vai fou, ma meaola o le sami. O loʻo iai faamaoniga e iloa ai e le gata ile gataifale o loʻo ula, ae o loʻo vaʻai ile sami matala - na maua i o latou manava le toega o iʻa pelagic e nonofo i nai kilomita mai le laueleele. O faʻamaumauga a Isotopic e faʻaalia ai e tele meaola e maua ai meaola lapopoʻa i meaola a le sami nai lo mea laiti. I ogasami ma gataifale, ua folasia e tagata matutua ni meaola i luga o le iʻa lapoʻa (mo se faʻataʻitaʻiga, tagata puʻupuʻu o le Vasa Initia, barramundi ma lapisi sami lapoʻa), gata lapopoʻa, laumei sami (aofia ai ma sui o le tele o ituaiga i nei ona po: laumei paʻu ma laumei lanumeamata), taifau, dugongs, dolphins, stingrays (aofia ai mailei tele) ma isi malie. Le mea e sili ona tusia lelei o mea na tutupu i muaʻi o mafolafola e uiga i laumei sami ma a latou lapopoʻa, lea e masani ona maua i le vaitau feusuaiga i luga o le talafatai, faʻapea foi ma papalagi Europa ma shark bull, o loʻo masani ona aau i vai matafaga pe aau foi i vaitafe. I Matu Ausetalia, o mataupu o le osofaʻiga o atigi kola e faasagatau i paʻepaʻe paʻepaʻe maitauina sa tusia, ma fai mai o faifaiva i le lotoifale na latou vaai i lenei mea sili atu nai lo le taimi talu ai. E laʻititi lava meaola aʻo kolokotaila i vai masima, ae e mafai ona 'ai meaʻai, ula ma iʻa laiti.

Pei o isi kolokotaila, o kolokotaila tuʻufaʻatasi e le 'inosia ai carrion, e ui ina latou aloese mai aano o manu. E latalata i le talafatai o Kimberley, e masani ona fafagaina e kolokotaila o tino o tagata iʻa fagota.

Osofai i tagata

O masima masima e tele ina vaʻai i tagata o ni mea e ono afaina ai ma o lea na maua ai se tala lelei o kanibal mo mafuaʻaga lelei. Ona o lona malosi, matautia tele ma saosaoa, ola pea pe a uma osofaʻiga osofaʻiga e se fulufulu kolokotaila avea atili faigata. A o atiaʻe e le Iunaite Setete se faiga faifaimea faatasi ma alligators, naʻo le pau lava le auala aoga e puipuia ai mai le selu tuʻufaʻatasi o le tuʻuʻesea lea o lo latou i ai i tafatafa o tagata, aua o mea faʻataʻutaʻu o lenei ituaiga e matua ogaoga ma e le fefe i tagata, tusa lava pe sauaina latou i vaitaimi o le le puleaina o le tuliga.

O le tele o osofaʻiga o meaola togi i tagata i fou ma masima vai o loʻo faamaumauina i tausaga uma, e oʻo foi osofaʻiga i fanua tupu tupu, ae seasea lava ma seasea ma masani ona o sese o tagata. O faʻamatalaga saʻo lelei e faʻatapulaʻaina i lipoti mai atiaʻe itulagi o Ausetalia, lea e naʻo le tasi pe lua tagata e feoti ai e momoki i tausaga uma. Mai le 1971 i le 2013, o le aofai o tagata na fasiotia e atopau i Ausetalia e 106. Ole "maualalo" fuainumera o maliu o se mafuaʻaga lea o le taumafai o le au faasao mo meaola e aafia i le puʻeina o "faafitauli buaya" (tagata latalata i le toafilemu o tagata), aʻoaʻo le auala e feagai ai ma le taufaʻamataʻu o osofaʻiga osofaʻiga ma le faʻailoaina o lapataiga faʻailoilo. Peitaʻi, o nisi suʻesuʻega ua faʻaalia ai o taumafaiga e aveese ni meaola e ono mafai ona o ese mai nofoaga o loʻo nofoia e tagata le aoga, ona o loʻo mafai ona maua se auala e toe foʻi ai i lo latou teritori muamua. I le itu o Darwin mai le 2007 i le 2009, o le 67-78% o “maso faʻafitauli” o loʻo faʻailoaina mai o tane. Tele lipoti o osofaʻiga o buaya e aʻafia ai tagata i itu i fafo atu o Ausetalia e le lipotia, e pei ona tupu i atunuʻu mataina poʻo nuu i tua. E le mailoa foi le numera o tagata maliliu i tagata Ausetalia. Ae ui i lea, o loʻo iai pea talitonuga o loʻo osofaʻia le kolokotaila, e nafa ma le faitau afe o soifua o tagata i tausaga taʻitasi, e ono avea o se mea e sili atu ma atonu sa faʻasalalauina e paʻu kamupani, faʻalapotopotoga o sailiga ma isi mea e ono maua mai ai se le lelei o le manatu o buaya. O kolokotaila o le Naila e manatu e nafa ma le tele o le tele o soifua o tagata nai lo selu kolokotaila. Lenei ua mafua ona o loʻo maitauina le toatele o tagata i Aferika o loʻo faalagolago i gataifale faʻasao nai lo le tele o atunuʻu o Asia, ma, ioe, Ausetalia. E lauiloa e mafai ona avea ni kanesa kolose o ni kanibal. O le kanibal sili ona lauiloa ua selu ile ulaula e taua o le Bujan Senan.

Ole faʻafitauli ole soʻosoʻo meaola o loʻo taʻoto ile mea moni e masani ai ona latou osofaʻia le latalata ile matafaga poʻo le suavai fou, pe a faʻaitiitia le mataala o tagata ae oʻo foi i le tagata aʻafia na iloa le oʻo ile taimi nei. E oʻo lava i se mea e fafaga ai le kolokotaila mafai ona osofaʻia se tagata, ma lagona se faʻamataʻu i lona teritori, sauaga poʻo le i ai o se mea e tupu ai fafo, e pei o le pisa o se afi afi. Ma e ui lava o nei osofaʻiga e le masani ona afaina e pei o mea na faia mo meaʻai (le mea e oso ai i luga le mea e alu ai i le taimi muamua), tagata e masani ona matuia, o nisi taimi e le talafeagai ma le ola manuʻa. O le “tagata manua” na fasiotia e le buio ina ia puipuia le teritori o le a 'aina e ia pe a mavae sina taimi ma e mafai ona natia i faaleoleo. Peitaʻi, o le amio faʻatupu faʻalavelave o meaola e maua ai le tele o mea e masani ona asia e tagata.

Ole osofaiga e leai se oti e masani ona fesoʻotaʻi ma kolokotaila e i lalo ifo ole 3 m.Faila mataʻutia e masani lava ona mafua mai i kolokotaila mai le 4 mita pe sili atu ile umi. O i latou uma na resitaraina i Ausetalia osofaʻiga o kolokotaila i le umi o 4.5 mita pe sili atu foi na leaga. O le lapoʻa tele, a manaʻomia, e mafai ona palu se matua i le lua. Ole oti masani lava ona o se mea e mafua mai ile motusia, tuʻi o totoga taua ma faaleagaina le alatoto, ua tele lava — tele toto, tiga tiga pe mulimuli mai ai ao malemo i vai. O le toe faʻaleleia o totoe o osofaʻiga faʻapolopolo e masani ona faigata ona o faʻamaʻi na mafua mai i siama i totonu o le gutu o reptiles.

I le aso Fepuari 19, 1945, sa osofaʻia ai kolokotaila pe tusa ma le 1,000 fitafita Iapani i le Ramry Island, i le Guinness Book of Records o lenei mataupu e manatu o le osofaʻiga tele lea o meaola a tagata i tagata, e ui o nisi o faʻamatalaga o lenei mataupu o loʻo finauina nei:

“E tusa ma le afe fitafita Iapani na taumafai e soloia le osofaʻiga a le Royal Royal Navy lea e sefulu maila i fafo, i totonu o togatogo, lea e nonofo ai le faitau afe o kolokotaila. E luasefulu fitafita na mulimuli ane maua faapagota, ae o le tele na 'aina e kolokotaila. O le tulaga faʻaletonu o fitafita na toe faʻaleagaina, na faʻateteleina ona o le tele o manulele ma namu oona e osofaʻia foi i latou, ”o le tala lea a le tusi Guinness. Natura Bruce Wright, auai i le taua i le itu o le au Peretania, fai mai o le toatele o fitafita o le vaega Iapani na 'aina ni buaya: "O lenei po o le po sili ona leaga lea na oo i se tasi o le taua. O loʻo feosofi mai Iapani i le mea faʻataʻamilomilo Iapani i totonu o se vai pupu ulauli, ma mafiafia i gutu o lapopoʻa, ma leo faʻapopoleina e pei o le olopalaina o ni meaola. Ou te manatu, ua na o nai tagata ua mafai ona matauina le lalolagi. I le vaveao, na lele ai le tolotolo e faamama mea na totoe mai le buia ... o le 1,000 fitafita Iapani na ulufale i aau o Ramri, na o le 20 na maua ola. .

Faitau aofai o tagata

E iai le maualuga o le tau faʻatau kolokotolo i le masima (paʻu taua), avea ma mea faʻafagota ma fai fefaʻatauaʻi i faʻatoʻaga kolokotaila. O fasioti tagata foi ua fasiotia ona o lo latou manao i le osofaʻia o tagata. Ole atinaʻeina e le tamaloa o nofoaga masani ole manu felelei ole selu male tulimanu ile 1945 ile 1970 na matua faaitiitia ai le aofaʻi o ituaiga i le lautele. E foliga mai na tafiesea atoa i Thailand, i le itu i saute o Vietnam o le faitau aofai o tagata e gata ile 100 manu. I Initia ma Myanmar, o loʻo iai polokalame e faʻatumau ai le anoanoai o meaola, e aofia ai le aoina o fuamoa ma le faʻafaileleina o kolokotaila talavou i luga o faatoaga. Ina ua maeʻa le faʻasaina o le sailiga o solofanua, e ui lava o le pasene o tamaiti na feola i le matutua, ua tupu tele le faitau aofai o tagata. Ole taʻitaʻi ile vaega ole puipuiga ole kolokotaila o Ausetalia, le mea e sili ai le aofaʻi o tagata o lenei ituaiga i le teritori ole setete o Western Australia, Queensland ma Northern Territory - e tusa ma le 100,000-200,000 tagata taʻitoʻatasi.

Ua lisiina ile ula ile koloa ile vaega maualalo lamatiaga.

O kolokotaila a le masima e masani ona maua i pa manu poʻo faʻatoʻaga faʻapitoa. Ae ui i lea, talu ai nei na faʻamaonia mai pea i taua tafeaga, e tele ina iloa ai faʻaletonu amioga ma ese faʻaletonu o le tino, pei o le faʻatupuina o le tuai o le tuputupu ae. Ole faʻatagaina ole ola o manu lele faʻapipiʻi na ave faʻapagota e le silia le 57 tausaga, aʻo le vao, e tusa ai ma lipoti, e mafai ona faaluaina lona umi.

Send