Earthworms
Nofoaga Lalolagi Sauvai
Scientific faʻavasegaina

Faalelalolagi pe anufe timuga (lat. Lumbricina) - faʻasologa o anufe-anufe anufe mai le poloaiga Haplotaxida. Ua latou nonofo i konetineta uma vagana Antartika, peitaʻi, naʻo nai ituaiga na muamua lava iai se lautele lautele: o le faasoasoaina o se numera o sui na mafua ona o tagata amata. O taʻutaʻua Europa sili ona lauiloa e afua ile aiga Lumbricidae.

Tulaga ma nofoaga o loʻo masani ai

O meaola ia ua manatu o anufe. Lalolagi o anufe e matua ese le uumi. E amata mai le 2 cm i le 3 m. O vaega e mafai ona amata mai le 80 i le 300. Earthworm fausaga faapitoa ma manaia.

E siitia atu e faaaoga ai fulufulu mata pupuʻu. Latou te i ai i vaega uma. E naʻo le pito i luma; e leai se seti i luga atu Ole numera o bristles e le ese foi, e valu pe sili atu, ole fuainumera e maua le tele o sefulu. Tele tropic fulufulu.

A o le mea lea e faʻatautaia i le siamu, o loʻo tapunia ma atinaʻe lelei. E mumu la latou lanu o le toto. O nei meaola e manava ona o lagona lelei o latou paʻu sela.

I luga o le paʻu, i le isi itu, o loʻo i ai se puipuiga faʻapitoa mucus. O a latou togafiti mautu e le atoʻatoa tele. Latou te matua leai ni tino o le vaʻai. Nai lo lena, e i ai se sela faʻapitoa i luga o le paʻu e tali atu i le malamalama.

I nofoaga lava e tasi e iai foʻi tofo, manogi ma paʻi. O anufe ua i ai le lelei atiaʻe e faʻafouina ai. E faigofie ona latou toe faʻafoliga mai o latou tino i tua pe a uma ona faʻaleagaina.

I se aiga tele o anufe, pe a ma le 200 ituaiga mea o popole iai. Earthworms E lua ituaiga. E i ai o latou uiga ese. E faʻamoemoe uma lava i le ituaiga olaga ma faʻailoilo. O le vaega muamua e aofia ai meaola eleele e maua ai meaai i le eleele. Lona lua maua ai latou meaai i luga o ai.

O anufe e maua a latou lava meaai i lalo o le eleele ua taʻua o lapisi ma o loʻo i lalo o le eleele e leai se loloto atu nai lo le 10 cm ma e le loloto pe a oʻo i tulaga o le malulu pe faʻamamaina mai le eleele. Eleele-lapisi anufe o se isi vaega o anufe. O nei meaola e mafai ona magoto ifo loloto nai lo mea na iai muamua, ile 20 cm.

Mo anufe anufe fafaga i lalo o le palapala, o le maualuga o le loloto amata mai le 1 mita ma loloto. O anufe e mama e masani ona faigata ona vaaia i luga. E toetoe lava a le vaaia iina. Tusa lava pe faʻaipoipo pe fafaga, latou te le teteʻe atoatoa mai i latou liu.

Lalolagi o anufe eliina atoa mai le amataga i le faʻaiʻuga pasia loloto i lalo o galuega faʻatoʻaga. O afu ailoga e mafai ona maua i soo se mea, e ese mai ai nofoaga malulu o Arctic. E mama e anufe ma lapisi anufe i eleele susu.

O loo maua i luga o matafaga o vai vai, i nofoaga palapala ma i lalo o eleele sone ma se siosiomaga susū. O lapisi ma eleele-lapisi e feola fiafia i taiga ma tundra. O se eleele e sili i le steppe chernozems.

I nofoaga uma latou te mafai fetuunai, ae latou te lagona le sili atu le mafanafana anufe i le eleele vaomatua-lautele-lautele vaomatua. I le taumafanafana, latou te nonofo latalata i le itu o le lalolagi, ma i le taumalulu latou o atu loloto.

Fausiaina

O le tino umi o sui o a eseese ituaiga ese mai le 2 cm (kenera Dichogaster) i luga o 3 m (Megascolides australis) Ole numera o vaega e fesuiaʻi foi: mai le 80 i le 300. A feʻaveaʻi, o eleele o eleele e faalagolago i togi puʻupuʻu o loʻo i itu taʻitasi seʻi vagana le pito i luma. Ole fuainumera o bristles eseese mai le 8 i le tele o sefulu (i nisi o ituaiga o laʻau).

Ua tapunia le faʻataʻitaʻiga o loʻo i le anufe, lelei le atiaʻe, o le toto e i ai lona lanu mumu. O le anufe o loʻo i ai ni toto taua se lua: o le ituala, e ala ai ona alu le toto mai i tua i le pito i luma, ma le manava, lea e alu ai le toto mai le pito i luma i tua. O nei vaʻa e lua o loʻo fesoʻotaʻi e vaʻa taʻamilosaga i vaega taʻitasi, o nisi o na mea, e taua o "fatu", e mafai ona faʻamalosia, e maua ai le gaoioi o toto. Ipu vaʻa faʻasolosolo ona o ni tamaʻi vaʻai. O le manava e faia i totonu o le paʻu e mauoa i sela maaleale, lea e ufitia i puipuiga lemu. Mucus ua tumu i se tele o enzymes e antiseptics. O le neura o meaola o le lalolagi e aofia ai le le lelei atiae faiʻai (lua neula node) ma se manava. Ua i ai a latou tomai atiaʻe e toe faʻafouina ai.

Earthworms o hermaphrodites, o tagata taʻitoʻatasi matutua uma ua i ai le fafine ma le tane faʻatupuina faiga (synchronous hermaphroditism). Latou toe gaosia feusuaiga faʻaaogaina cross cross fertilization. O le toe fanau e tupu e ala i le fusi, i totonu o fuamoa ia faʻatuputeleina ma tuputupu aʻe. O le fusi o loʻo nofoia nisi vaega pito i luma o le anufe, o loʻo tū faʻataʻitaʻi e tusa ma le vaega o totoe o le tino. O le mea e alu ese ai mai le fusi o ia anufe e tupu pe a uma le 2-4 vaiaso i le foliga o se popo, ma a maeʻa 3-4 masina ona latou tutupu ai lea i le lapoʻa o tagata matutua.

O le natura ma le olaga o le Earthworm

Tele o le ola o nei tagata e leai se amio agai i lalo. Aisea anufe e masani ona maua iina? Lenei latou te maua ai le saogalemu. O faʻatulagaga o ala savali i vaega loloto na eli i lalo o eleele e nei meaola.

E i ai le malo atoa i lalo ifo. O leleole e fesoasoani iai latou e feʻaʻei tusa ma mea faigata. E le mafai na i lalo ole la mo se taimi umi, aua e pei lava le oti o latou paʻu tino. Ultraviolet o se mea moni lamatia mo i latou, o lea, i se sili, sili, o anufe i lalo o le eleele ma e na o timuga matagi tau e totolo atu i luga.

O anufe e fiafia e taʻitaʻi le olaga masani i le po. O le po e mafai ai ona e feiloai le toʻatele o na mea i luga o le fogaeleele. Muamua anufe i le eleele latou tuua se vaega o o latou tino ina ia mataʻituina le tulaga ma a oʻo le siosiomaga avanoa e le fefe ai i latou, latou faasolosolo malie atu i fafo ina ia maua a latou lava meaai.

O latou tino e mafai ona faʻaloaloa lelei atoatoa. Ole tele o anufe fulufulu ua punou i tua, e puipuia mai mea mai fafo. E matua faigata lava ona toso ese le anufe atoa, aua neʻi saeia i latou, aua, ina ia puipuia ai ia lava, na te pipiiina ona fusi i puipui o le mink.

O anufe o manulele i nisi taimi e oʻo atu lava i lapoʻa lapoʻa

Ua uma ona taʻu mai lena mea matafaioi a le anufe mo tagata e le talitonuina. Latou te le gata ennoble le eleele ma faʻatumuina i mea aoga, ae faʻamalolo foʻi, ma e fesoasoani lea e faʻamalieina le eleele i le okesene. I le taumalulu, ina ia mafai ona ola pea i le malulu, e tatau ona latou o atu loloto ina ia aua neʻi latou maua le malulu ma pauu i le faʻalavelave.

Latou te lagona le taunuu mai o le tautotogo i le mafanafana eleele ma timuga vai, lea e amata loa ona feosofi i totonu o latou pa. I le amataga o le tautotogo anufe manufeʻe mai i fafo ma amata lana galuega faʻasolitulafono gaioiga.

Aoga aoga

O Charles Darwin o se tasi o muamua na faʻailoa mai le taua o anufe i le faagasologa o le faʻatupuina o le eleele i le 1882. O anufe laʻau e faia minks i le eleele (tusa o le 60-80 cm loloto, ituaiga tele e oʻo i le 8 m), saofaga i lona faʻapapulaʻa, susu, ma palu faatasi. O anufe e feoai i totonu o le palapala, tuleiina fasimea vaeluaina pe foloina. I le taimi o timuga, o otaota omai e omai i luga, a o iai le manava o le paʻu ma amata ona pagatia mai le le lava o le okesene i vai ua sapalapala.

Earthworms o loʻo avea foi ma sui faʻalauaʻitele o pulmonary helminths o puaa ma nisi namu o manulele.

Laʻitiiti tagata e faʻaaogaina o maunu umuat i fagota amatura.

Vermiculture

Faʻatupuina o manufeʻai (vermiculture) faʻatagaina oe e faʻatautaia ni ituaiga eseese o meaola gaosi i totonu o le sili atu-lelei siʻosiʻomaga faʻaoga lelei fetilaisa - vermicompost. I se faʻaopopoga, ona o le fecundity o anufe, latou biomassa mafai ona faʻateleina mo le faʻaaogaina o ni meaʻai faʻaopoopo i le meaʻai o meaola manu ma moa. Mo anufe anufe, meaʻai a faaputu ua saunia mai lapisi o meaola eseese: 'aʻai, moa moa, vao, seevae, pauu laʻau, vao, lala o laʻau ma vao, otaota mai le fale gaosi, faleoloa o fualaʻau, ma isi mea. , o anufe e faamautu i faapalaga. A maeʻa 2-3 masina, ona faataʻitaʻi lea o le anufe o anufe mai le biohumus e maua mai.

Mo le taimi muamua, na faʻataʻitaʻi ai le faiga o le faʻaaogaina o ni ituaiga o ituaiga o anufe mo kamupo i Amerika, George Sheffield Oliver ma Thomas Barrett o paionia i lenei itu. O le na faia le suʻesuʻega i luga o lana Earthmaster Farms mai le 1937 i le 1950 ma sa ia faia se sao taua i le talitonuina o paaga i le taua ma le ono taua o meaola o le eleele i mea tau tekonolosi [ punavai? ] .

Taua mo le tagata

I Europa i Sisifo, ua fufuluina anufe eleele poʻo paʻu mai anufe mago na tuu i luga o le manuʻa e fofo ai, ma le mamapala ma le kanesa, tincture sa faaaoga i luga o le efuefu, tiga i taliga na togafitia i le pulu, anufe kuka i uaina - jaundice, suauu tui i anufe - tauivi ma le toe mafaufau. O le fomai Siamani Stahl (1734) faatonuina paʻu mai anufe mago mo epilepsy. O le pauta sa faʻaaoga i le vailaʻau masani a Saina o se vaega o le vailaʻau e aveese ai le aterosklerosis. Ma i vailaau a tagata Lusia, o le vai na tafe mai i masima ma vevela lalolagiworms totoina i totonu o mata ma katarak.

Tele ituaiga o anufe e 'ai e Australian Aborigines ma nisi Aferika tagata.

I Iapani, sa faʻapea e talitonu afai e te alu i le palapala, ona tupu ai lea.

E tupu lua anufe e lua vaega o le tasi?

Earthworms ei ai le malosi e faʻafouina ai le leiloa vaega, ae o lenei agavaʻa eseʻesega i le va o meaola ma e faʻamoemoe i le tele o mea na faʻaleagaina.

Stephenson (1930) tuuto lenei mataupu i lana monograph, aʻo GE. Gates sa ia faaaluina le 20 tausaga e aʻoaʻo ai le toe fuataina i ituaiga eseese, ae "ona sa iai le tele o le fiafia", Gates (1972) lomia naʻo nisi o ana faʻaiuga, ae ui i lea na faʻaalia mai e mafai faʻapea i se tulaga masani i nisi ituaiga, ona ola lua anufe atoa mai se faʻataʻitaʻiga bifurcated. Gates lipoti aofia ai:

• Eisenia fetida (Savigny, 1826) ma le toe faʻafouina o le ulu, e mafai ona faia i se isi vaega seʻia oʻo mai i le 23/24 aofia ai, a o siʻu na faʻafouina i soʻo se tulaga i le 20/21, o lona uiga e lua anufe e mafai ona tupu mai le tasi .
• Lumbricus terrestris Linnaeus, 1758, na suia ai vaega pito i tua i le amataga o le 13/14 ma le 16/17, ae le i iloa le toe fanau.
• Perionyx excavatus Perrier, 1872, faigofie faʻafouina toe leiloa vaega o le tino, i le agai i luma mai 17/18 ma i le itu i tua i 20/21.
• Lampito mauritii kinberg, 1867 ma le toe faʻafouina i tulaga uma e oʻo atu i le 25/26 ma le faʻafouina mai le 30/31. Na talitonuina o le ulu faʻafouina na mafua mai i totonu amputasi mafua mai i le faʻamaʻi i le larva o Sarcophaga sp.
• Criodrilus lacuum hoffmeister, 1845, ua i ai foʻi le tomai e toe faʻafouina ai le toe faia o le "ulu", amata mai i le 40/41.

Earthworm Meaʻai

Lenei o se omnivore leai se tia. Earthworm Organs faʻavasegaina ina ia mafai ona foloina se tele tele o le 'eleʻele. Faatasi ai ma lenei mea, ua pala laulaau faʻaaogaina, uma ae mautu ma le manogi manogi mo le anufe, faʻapea foʻi ma laʻau fou.

I le faʻatusa, o le faʻatulagaga o le anufe

Ua latou tosoina uma meaai i lalo o fanua ma ua amata ona fai ai iina. Veins o laula latou te le fiafia ai, o anufe e faʻaaogaina na o le vaivai vaega o le lau. Earthworms ua lauiloa o ni meaola fou.

Na latou teuina laulaʻau i totonu o latou mugalao i le teuina, ua gagau faaleleiina. Ma le isi, latou te mafai ona eliina se pu faapitoa mo le teuina o aiaiga. Na latou faʻatumuina le pu i meaai ma ufiufi i se paluga eleele. Aua neʻi e alu i lau pusaoloa seia e manaʻomia.

Toe gaosia ma le umi o le anufe

O nei spinless hermaphrodites. E tosina i latou e le manogi. Latou te feusuaʻi, faʻafesoʻotaʻi ma o latou pulupulu ma, faʻasatauroina, fefaʻatauaʻi sperm.

O le siama o le anufe e teuina i se malosi koko i luga o le fusi o le matua. E le o la foi e feagai ma mea faigata i fafo. E masani lava na aliali mai le tasi anufe. Latou ola 6-7 tausaga.

Earthworm Features ma Habitat

O le tino o se manulele eleele e mafai ona aapa le tolu mita le umi. Ae ui i lea, i luga o le teritori o Lusia e tele lava tagata taʻitoʻatasi o lona tino umi e le sili atu 30 centimita. Ina ia mafai ona gaoioi, o le anufe e faʻaogaina nai fulufulu laiti o loʻo i luga o itu eseese o le tino. Faʻalagolago i le eseese, o vaega e mafai ona mai le 100 i le 300. O le faʻataʻamilosaga o loʻo tapunia ma matua lelei ona atinaʻeina. E aofia ai le tasi alatoto ma le tasi alatoto niniʻi.

O le faʻatulagaga o le anufe e matua le masani ai. Ole manava e mafai ona mauaina ile fesoasoani a sela faʻapitoa ole mafaufau. O le paʻu e gaosia ai puipuiga lemu ma le lava le aofaʻi o antiseptics masani. O le fausaga o le faiʻai e matua tele lava ma e naʻo le lua node node. E tusa ma faʻaiuga o suʻesuʻega a suʻesuʻega, osovale ua maitauina lo latou tulaga maoaʻe e toe faʻatupu. Ua amata ona toe tupu le manuʻa ua maeʻa mo sina taimi puʻupuʻu.

O itupa o se meaola e le masani ai e le masani ai. Tagata taʻitoʻatasi taʻitasi o le hermaphrodite. E i ai foi tane totoga. O faʻafitauli o meaola uma o anufe e mafai ona vaevaeina i ni vaega toʻatele. O sui o se tasi oi latou o loʻo sailia ni meaʻai i luga o le palapala i luga o le palapala. O isi e faʻaaoga le eleele lava ia ma e seasea iloa mai le eleele.

Earthworm o se ituaiga mama. I lalo o le paʻu paʻu o se atiaeina tino o maso, e aofia ai maso o foliga eseese. O le gutu matala mai ai meaʻai ulufale i le esophagus e ala i le pharynx o loʻo tu i luma o le tino. Mai iina, o loʻo aveina atu i le vaega o le lapisi goiter ma le laititi o o le maso maso.

O eleele o loʻo tafeina ma lapisi o loʻo nonofo i nofoaga e iai eleele solo ma susu. O loʻo ave le faʻamuamua i eleele vaivai o loʻo iai le palapala, eleele faʻapala ma matafaga o nofoaga eseese. Eleele ituaiga o anufe e masani maua i teritori steppe. O meaola o loʻo nonofo ai i taiga ma vaomatua-tundra. O le sili tele o tagata taʻitoʻatasi e faʻamaualuga le avanoa o le lautele-lapisi-fasi.

O a eleele e pei o anufe?

Aisea e tapuaia ai e anufe anufe oneone loama oneone ma loams? O lea ituaiga 'eleʻele e iloga i le maualalo o le acidity, e sili ona talafeagai mo a latou galuega taua. Ole maualuga ole maualuga i luga ole pH 5.5 e afaina ai meaola o nei sui. O eleele susū o se tasi o mea muamua e moʻomia mo le faʻalauteleina o tagata. I taimi o matutu ma vevela tau, o anufe e loloto loloto i lalo ma leiloa le mafai ona tupu mai.

Faʻafefea manu lamatia ola mai le taumalulu?

I le taumalulu, le toatele o tagata hibernate. O le maʻea tele o le vevela e mafai ona faʻaumatia ai le anufe, o lea latou te taumafai ai e tanu muamua i le eleele i le loloto, e masani ona sili atu ma le tasi mita. Earthworms i totonu o le eleele faʻatinoina le sili ona taua galuega o lona faʻafouina faʻalenatura ma faʻauʻuina ma mea eseese ma isi vaega.

Le manuia

I le taimi e faʻaogaina o le laʻau feololo, o le tino o anufe e gaosia ni nimose faʻapitoa e fesoasoani ai i le gaosia o le humic acid. O le eleele, e faʻaalia e faʻatupu ai le anufe, e sili ona lelei mo le tele o sui o le malo. O le fusi ua taofiofia fai auala maua ai maualuga aeration ma aʻa ea. O le mea lea, o le faʻatinoina o le eleeleola o se taua taua i le galuega o le toe faʻaleleia o uiga aoga o le eleele.

Earthworm i le mea moni e matua aoga mo tagata. E faʻatupuina le palapala i eleele ma faʻatamaoʻaina ai i latou i ituaiga meaʻai uma. E ui i lea, o le aofaʻi o tagata taʻitoʻatasi i le tele o itulagi o Lusia ua faʻasolo vave. E tupu lenei mea ona o le le faʻatonutonuina o le faʻaofi o vailaʻau faʻasaina, fetilaisa ma minerale fefiloi ile eleele. O le tele o manulele, mole, ma manu vaefa eseese o latou e fasia manu ailama.

O a mea e 'ai a anufe?

I le po, e toso ifo ai se manufai i luga o le eleele ma toso vaega na totoe o laʻau ma laulaʻau i totonu o lona lafitaga. Faʻapea foi i lana taumafataga aofia ai eleele 'oa i humus. E tasi le sui o lea ituaiga e mafai ona gaosia le afa kalama o le eleele i le aso. Mafaufau faapea e oo atu i le miliona miliona tagata mafai ona i ai i le taimi e tasi i luga o le eria o le tasi hectare, latou mafai ona avea e pei o le suiina suiga eleele.

Fausaga fafo

O le eleele o le anufe, poʻo le anufe, e umi, 10–16 cm le tino. E taamilo le tino i le koluse, peitaʻi, e le pei o taʻamilosaga, e vaevaeina i le tele o vaega i le 110-180.

I luga o vaega taʻitasi 8 laʻititi seti eleni nofo. E toetoe lava a le vaʻaia, ae afai e te uʻuina ou tamatamaʻilima mai le pito i tua o le anufe agai i luma, ona tatou lagonaina loa lea. Faatasi ai ma nei bristles, o le anufe sosolo pe a gaoioi i eleele le tutusa pe i le puipui o le ala. Ole toe faʻatupuina i atumotu e matua faamatalaina lelei.

Tino pa

Afai tatou te aveina le anufe i o tatou lima, o le a tatou iloa ai o lona tino o le pa ua susu, ufiufi i vavalo. O lenei vali ua faʻafaigofie le gaoioi o anufe i le eleele. I se faʻaopopoga, naʻo le vai susu o le tino e ulufale ai le anufe i le okesene e manaʻomia mo le manava.

O le pa tino o le anufe, pei o uma annelids, e aofia ai se naifi manifinifi, lea e faʻailoaina e se tasi-vaega epithelium.

Nofoaga

I le aoauli, o eleele o loʻo taofiofia i totonu o le palapala, faʻamalosia agai i totonu. A faʻamalūina le palapala, ona ofi atu lea o le anufe i totonu faʻatasi ma le pito pito i luma o le tino. I le taimi lava e tasi, na ia muamua ona faʻamalosi le pito i luma o le tino, ina ia faʻamatamata, ma tulei i luma i le va o paluga eleele. Ona mafiafia lea o le pito i luma, faʻasalalau le eleele, ma o le anufe e toso mai tua o le tino.

I eleele mafiafia, o anufe e mafai ona 'aʻai i lona lava ala e ala i le pasia o le eleele e ala i totonu o le loto. O mea e maua mai i eleele e mafai ona vaaia i luga o le palapala - o anufe e tuua latou iinei. A maeʻa timuga mamafa i le latou vaega, ona ave faʻamalosia ai lea o anufe i luga o le palapala (o le igoa lea o timuga). I le taumafanafana, o anufe e tumau i luga o le eleele, ma i le taumalulu latou eli minks e oo atu i le 2 m loloto.

Faʻafefeteina faiga

O le gutu o loʻo tu i le itu i luma o le tino o le osovale, o le iʻa ua i tua.

O le eleele anufe e fafaga i lapisi meaola otaota na foloina ma le eleele. E mafai foʻi ona toso mai lau pau mai le laugatasi. Ua foloina meaai ona o le solia o maso o le pharynx. Ona ulufale lea o le meaai i totonu o le manava. O toega le gaosia faʻatasi ai ma le lalolagi ua lafoaʻiina e le vanu i le pito pito i tua o le tino.

O siʻosiʻomaga e siʻosiʻomia e le siʻosiʻomaga o toto toto, e faʻamautinoa ai le faʻaaogaina o meaʻai i le toto.

Fetuunaiga faiga

O loʻo i ai le faʻataʻitaʻiga o loʻo i ai uma i totonu o meaola feololo i totonu o sela, amata i le annelids O lona tulai mai e fesoʻotaʻi ma se auala feʻaveaʻi o le olaga (faʻatusatusa i le mafolafola ma le muamua-otaota anufe). Musc of annelids galue malosi tele ma o lea manaʻomia sili nutrien ma okesene, lea toto aumaia i latou.

O le anufe o loʻo i ai ni toto taua se lua: o le faʻavae, e auala mai ai le toto mai le pito i tua o le tino i le pito i luma, ma le manava, lea e tafe ai le toto i le isi itu. O vaa uma i vaega taʻitasi e fesoʻotaʻi e vaʻa taʻamilosaga.

E tele ni mama mafiafia vaʻai e magalua, ona o lo latou faʻaititia, e alu ai le gaioiga o le toto. Masini maso (“loto”) o loʻo i vaega 7-11 e faʻamau le toto i totonu o le manava. I totonu o le "fatu" ma le tui o le tui, o alatoto e taofia le toe tafe toto.

Mai vaʻa uta vaʻai manifinifi, ona sosolo ai lea i totonu o kapeti laiti. I totonu o nei kapula, okesene e ulufale mai i luga o le tino, ma meaʻai mai totonu o le tino. Mai le kapilerʻo faʻatulafonoina i maso, e toe foi mai o le carbon dioxide ma mea pala.

Ole toto e feosofi i taimi uma i totonu o vaʻa ma e le palu faatasi ma le ana oona. O le mea lea o le periota e taua o le tapunia. Ole toto e iai hemoglobin, e mafai ona ave atili okesene, e mumu.

Polokalame faʻaoga

Ole vaega faʻapitoa ole tino ole vaega ole tino ose paipa ole paipa i vaega taʻitasi ole tino (seʻi vagana le nofoaga).

I le iʻuga o paipa taʻitasi o loʻo i ai se faʻasologa e tatalaina atoa, o loʻo aumai ai le iʻuga o gaioiga taua (faʻatusa mai e le amonia).

Nerv system

O le neura o le namu o le ituaiga o le nodal, e aofia ai se peri-pharyngeal saraf mama ma se manava o le manoa.

I totonu o le manava uaua gafa o loʻo i ai neʻi neura fibre, pe a tali atu i faʻailoga, mafua ai le faʻaititia o maso o le anufe. O le neura o le tino e maua ai le galulue soosootauau o le maso o loʻo fesoʻotaʻi ma burrowing, afi, meaai ma feusuaʻiga gaioiga o le anufe.

Aisea e feosofi mai ai anufe i lalo ina ua uma timuga?

A maeʻa timuga i le vali tā ma luga o le palapala e mafai ona e vaʻai i le tele o anufe, o le a le mea e mafua ai ona tolotolo i fafo? E oʻo lava i le igoa "earthworms", o loʻo faʻaalia lo latou fiafia tele i le susu ma ua faʻamalosia i le maeʻa o timuga. Mafaufau i nisi mafuaʻaga e ala ai ona tafe mai anufe pe a uma timuga i luga o le fogaeleele.

Le lava le ea

O le lona tolu o faʻamatalaga o loʻo faʻamatala e faʻapea a maeʻa timuga i le palapala pito i luga e tele atu okesene, o lea o le anufe e aʻe tele. Vai faʻamama le vaega pito i luga o le lalolagi i le okesene, ma tele ituaiga o anufe e fiafia i le susu ma manaʻomia lava okesene. Ma luga o le lauʻeleʻele o le tino, o le okesene e mitiia sili i se susu siosiomaga.

Malaga

Fai mai le saienitisi Peretania o Chris Lowe, o anufe e tolotolo i luga o le eleele i le timu ina ia mafai ona faia se malaga umi agai i se teritori fou. O anufe e mafai ona totolo i luga aʻe o le sami i lalo mamao atu, ma o le eleele matutu e tupu ai le le mautonu pe a feʻaveaʻi, malosi feteenaiga, fatu fatu oneone e pipii i luga o le anufe, ma faamanualia ai. Ma ina ua uma timuga, o le lauʻeleʻele o le eleele e matua susu, lea e mafai ai ona latou malaga saoloto i nofoaga fou o le eleele.

Toe gaosia ma atinaʻe

Earthworms o hermaphrodites. I le faiga o le kopiina o tagata taʻitoʻatasi, tupu faʻamalieina, o lona uiga, o le fesuiaʻiga o tama gametes, ina ua mavae le taʻapeape paaga.

O ovaries ma testes o loʻo i ai i vāega 'eseʻese i le pito i luma o le tino. O loʻo faʻaalia le tulaga o le faʻatulagaina o totoga ole faʻafoliga o loʻo faʻaalia i le Ata 51. A maeʻa ni kopi, o se fusi ua faʻataʻali faʻataʻamilomilo uma anufe - o se faʻaputuga lapisi e nana o le atigi popo.

E maua e le popo ni meaʻai e mulimuli ane fafaga ai le pepe. Ona o lea o le faʻalauteleina o mama i tua atu o le popo, o loʻo tulei i luma agai i le ulu.

I le taimi lea, 10-12 fuamoa tuʻuina i totonu o le popo e ala i le tatalaina o le oviduct. E le gata i lea, i le taimi o faʻagaioiga o le popo, sperm mai seminal receptors maua mai se isi tagata i le taimi copulation ulufale i ai, ma fetilaʻi tupu tupu.

Taua (matafaioi) i le natura

O le faʻatinoina o gaioiga i totonu o le eleele, o loimata e faʻaleleia o latou ma faʻafaigofie le tui o le vai ma le ea i totonu o le eleele, e manaʻomia mo le atinaʻeina o laʻau. O le lilo e faʻailoaina e anufe e faʻapipiʻi faʻatasi uma lava vaega laiti o le 'eleʻele, ma puipuia ai lona faʻasalalauina ma le palapala. O le tosoina o otaota i totonu o le eleele, latou te fesoasoani i le pala ma le faʻavaeina o eleele lafulemu.

17 manaia mea moni e uiga i annelids

1. E le pei o flatworms, latou te le maua faʻafouina tomai faʻafouina, ma e le mafai ona toe faʻaleleia le tino atoa mai se tasi o ia (manaia mea moni e uiga i flatworms).
2. Earthworms, e fesoʻotaʻi foʻi ma annelids, e faʻaaogaina tele i meaʻai i le tele o atunuʻu. Sili atu i le 80% o latou maso o le mama porotini.
3. A tipi le afa i le afa, e tasi le afa o le mea o le a ola ai - le tasi o loo i ai le ulu.
4. Annelids e leai ni mama ma leai se tino o le tino. Latou te faʻaaogaina le okesene i le paʻu uma.
5. O le umi anufe anufe na maua o se 6.7-mita-umi faʻataʻitaʻi na maua i Aferika i Saute (manaia faʻamatalaga e uiga i Aferika i Saute).
6. I Ausetalia o loʻo i ai se falemataʻaga o mama mai i le eleele, e faia i le foliga o le 100 mita anufe. O tagata asiasi e fautuaina ina ia folau lenei anufe i totonu, o nisi taimi e oʻo foʻi ina fetolofi.
7. E mafai ona umi na oʻo i le ulugalii nisi o anufe. O lea, e mafai ona mafuiʻe ailama manu mo le tele o itula sosoo.
8. E tusa ma le 18,000 ituaiga o tausaga faʻafitauli ile lalolagi.
9. I le taimi o le evolusione, o nisi anufe anufe na o ese mai le vai i luga o le laueleele ma fetuunai i le ola i vevela vevela. E aofia ai ma nisi ituaiga o tui na maua i le vevela o atunuu.
10. I le kupita mita o eleele lafoaʻi, atonu e faitau selau afe anufe.
11. O aloalo Amasone o loʻo aina vai o le Amasone, e oʻo foi i atigipea, e oʻo atu ile umi ole 45 senitimita. Na latou osofaʻia foʻi le anacondas ma le caimans, ma faigofie ona fasiotia, mo se faʻataʻitaʻiga, se povi poʻo se tagata (manaia mea moni e uiga i le Amasone).
12. E tusa o le 500 ituaiga o annelids auai i leches.
13. E toatele tagata Mongol e talitonu o le toafa Gobi o le fale o le anufe olga-horha, lea e fasiotia tagata na aafia i se eletise. Cryptozoologists faʻamatalaina lenei tagata lauiloa i le faʻaleagaina. Moni, e leai se faʻamaoniga na maua mai ai le iai o Olga-Horkhoi.
14. E pei ona faʻaalia e se faʻafanoga mataʻutia o le vaʻaiga vaʻalele a Columbia, na mafai ona sosola le tele o tausaga 2500g. O i latou na i pusa faʻapitoa na sao mai le faʻaumatiaga o le faletalimalo, ma na fasiotia uma le auvaa.
15. Tele anufe anufe e fefefe i le la, pei ultraviolet malamalama e leaga ia i latou.
16. O tagata suesue o mea tau paiolo na fai mai o anelids ma mollusks miliona miliona tausaga ua mavae na i ai se tupuaga masani.
17. Annelids e masani lava ona sili atu ma le tasi le fatu. E mafai ona i ai le 9 fasi anufe.

O eleele e faʻamatalaina i le i ai i totonu o ana o loʻo tumu i ea, le mea ua taʻua o le porosity (poʻo le porosity) o eleele.

O faʻaiʻuga e mafai ona faʻatupu se vaega taua ole palapala. O lea la, i fanua faʻatoʻaga, o le aofaʻi o ana e oʻo atu i le 30-40%, ma i le pito i luga luga e oʻo atu i le 60% o le tele o eleele. O le sili atu o le porosity, o le sili fiafia tulaga mo le ola i le eleele. O pori lapoa, e tusa ma le 0.3 mm le tele, e mafai ona ofi i ai le vai, aʻo le taimi lava e tasi latou te tuʻuina atu le sasaina o le ea i totonu o le 'eleʻele, o lona uiga o le faʻasaina o le ea ma le manava mo tagata o loʻo nofoia. O tamaʻi pori laiti (0,03-0,003 mm) e faʻatino foi le eseʻesega o tiute: latou te faʻatino se taua tele faiga o kapilerari i totonu o le palapala, faʻasolosolo vai e tafe mai lalo mai le pito i luga o le eleele. O le faʻatulagaina o le faʻaputu vaivaiga i le eleele o loʻo faʻatino ai le suavai, e tuʻuina mai vaega pito i luga o le eleele i le vai ona o vai vai, o nisi taimi e maua ai i se loloto loloto. I eleele matutu o lenei mea e taua tele mo e o nonofo I eleele. Peitai, i tulaga steppe, o le faʻatupuina o le eleele o le eleele e le au kapili e mafai ona i ai taunuuga le lelei: i lenei auala, o le pito i luga o le eleele ua faʻamalosia i masima, lea e tau atu i le faʻavaeina o masima eleele ma masima masima. O pori laiti, aemaise lava ile laititi laititi (laititi e i lalo ole 0,003 mm), e taua tele aua ole faʻaʻapeʻape ole vai e fai i se taimi lemu i totonu. O le mea lea, e mafai ona tautua mo mea laiti 'eleʻele o nofoaga e teu ai vai mo faʻasao, ma e taua tele ile taimi o lamala. Ova i le eleele, e pei ona tatou vaʻaia mulimuli ane, o nofoaga ia mo le tele o microscopic flora ma fauna o eleele. Eleele e maualalo le porosita, pei o eleele o pa, e mativa i manu.

I lenei auala faiga of slots ma ala i totonu o le eleele e vaeluaina e le vai, o leisi vaega ole ea e manaʻomia mo le toe faʻaleleia o palapala manu. O le tuʻufaʻatasiga o le 'eleʻele a le ea e ese mai le siosiomaga o le palapala i se laʻititi ifo o le okesene ma tele e sili atu le maualuga o le carbon dioxide. O lenei mafuaʻaga ona o le faʻaaogaina o le okesene e le vaega o le eleele i lalo o le okesene, o le faʻapogisaina o meaola o le palapala, ma le faʻasaʻolotoina o le carbon dioxide mai le kaponi masima o le palapala i lalo o le faʻafitauli o acid acid. Ole aofaʻi ole okesene ma le carbon dioxide e faʻalagolago i le ituaiga eleele ma le loloto o le 'eleʻele. Ole aofaʻi ole carbon dioxide e faʻateleina i le loloto ma paʻu i porosito. O le mea lea, o le ola i 'eleʻele mo soʻo se mea e manavaina le ea (e pei o meaola ma laʻau, seʻi vagana siama anaerobic), e tatau ona taulaʻi i luga o le' eleʻele. I eleele uma, e matua matauina lava lenei. E taua tele le sao o lenei vaeluaina o le ola i eleele e le ole faʻaititia ole tele o le okesene ile loloto o le eleele, pei ole oona ole carbon carbon e faʻaosofia, ma e masani ona faʻaopopo iai.

Ole aofaiga ole okesene ma le karaponi taiokesa i le eleele e fesuisuiai foi i taimi uma. I le vaega pito i luga o le palapala, o le aofaʻi o le okesene e faifai pea i le tausaga atoa, ae i totonu o ona loloto loloto faʻasolo ifo i le taumalulu, ma talu mai Me e oso maualuga lemu, na oʻo i le tapulaʻa na o Aukuso. E faʻaititia foʻi le aofaʻi o le karaponi taiokesa i le taumalulu.

Ina ia maua se manatu o le ola tulaga i eleele, e tatau ona e faʻamasani oe lava i le lautele meatotino o le eleele tau. E iloga tele ile vai ma vevela tulaga ole eleele. E faʻamafanafana le palapala i le ao ma faʻamalulu i le po. Eleele malulu vave tupu vave, o le tele aofia ai le susu. O faʻatusa lava e tasi o loʻo maitauina i suiga o vaitau i le tau ole palapala. I le taumalulu, o le vevela i luga o le eleele pa'ū, o se taunuuga o le, i luga o latitude, o lona pito i luga malulu ma ola i totonu ua motusia mo se vaitaimi. O vailaʻau uma i le eleele ma le feʻaveaʻi o vai i totonu ua faʻalavelaveina foi. Peitaʻi o le loloto o vaega o le 'eleʻele ua faʻaʻaʻalo tele, e le o iai se' aisa, ma e maʻimau pea le vevela i totonu i le tausaga atoa. O le mamao i matu, o le puʻupuʻu o le vaitau e mafai ai ona ola le gaioiga i le eleele, ma o le auala lea o le faʻavaeina o eleele. I le itu i matu, i le taimi puʻupuʻu o le taumafanafana, ua tau le maua se taimi e liu ai le eleele ma toetoe lava a leai se eleele.

Fig. 39. Fesuisuiai i aso taʻitasi ile vevela ile tau i taumafanafana (Mai le N.P. Remezov).

1 i luga, 2 - i le loloto o 5 cm, 3 - i le loloto o 10 cm, 4 - i le loloto o 15 cm, b - i le loloto o 20 cm.

Ole vevela ole eleele e faalagolago ile vao ma le kiona. O eleele ua ufitia i le mutia, aemaise laʻau vaomatua, faʻamafanafana ma maalili faʻaitiitia ile laupepa luga, o lona uiga ole faʻafefe o le eleele e tusa ai ma le vevela ole aso. E pei ona lauiloa, o le kiona ufiufi e taua tele foi i le puipuia mai le faʻamaloloina mafiafia o le palapala i le taumalulu.

E mafai ona iloa mai i faʻaaliga muamua, o tulaga o le ola ma po po, faʻatusatusa i le teresitila, e ui lava e sili atu ogaoga e faʻatatau i le sapalai okesene, e sili atu pea. O le mea lea, i le taumalulu o le eleele galue e avea ma sulufaiga mo le tele o manu

Matou te leʻi taʻua se vaega tele o le 'eleʻele, humus poʻo le humus. O le Humus o se tuʻufaʻatasiga o mea totino ole eleele, o mea mo le fausiaina o vaega o laʻau ua mamate, faʻateʻaina o meaola ma tino nx. Lenei ua uma ona iloa e Lomonosov, o le na tusia i lana tala lea "I luga o le lalolagi" (1763): "E leai se masalosalo o chernozem o mea taua, ae e sau mai le punou o manu ma ola tino" (tino olaola o, o le mea moni, faoa faamalosi )

I le taimi nei, ua iloa o palapala ole palapala, fungi, ma le tele o isi faʻatino se taua tele i le fausiaina o le humus. invertebrate manu. O le faʻatulagaina o le Humus o se vailaʻau e faigata tele, o vaega ia e le gata i le pala o meaola mole, ae o lo latou fatuga foi mai faʻafaigofie. E pei ona outou iloa, mo aʻa o laʻau, o meaola faʻa-okeni lava latou e toetoe a le mafai ona faʻaaogaina ma naʻo latou faʻaaogaina tali o masima masima. Ae ui i lea, o le i ai o le humus e faʻamautu lava le mautinoa o le lelei o le eleele. Lenei e mafua mai i le mea moni o mea totino o le eleele o se meaʻai mo le ola, o se meaʻai meaai mo le anoanoai o laʻau ma meaola meaola. Faʻaogaina humus palapala mo meaʻai lelei, o meaola o le palapala e faʻaauau le faʻaumatia o mea totino, lea sa avea muamua ma vaega o le tino o isi mea ola. O le faʻatulagaina oloa o lenei pala o faʻamalosi tino. O le mea lea, i le faagasologa o taumafa ma metabolism o meaola eleele, o le mea e taʻu o le mineralization o meaola vaega tupu. E faapitoa le taua o le minerale o mea toto o le nitrogen, phosphorus, potassium ma isi elemene talafeagai mo laau maualuluga. O le mea taua ile vaega mulimuli o lenei faʻagaioia o loʻo faia e le paketi o le palapala, ma e taua tele manu i le faagasologa atoa o suiga o mea totino ile eleele.

Afai tatou te manatua o aʻa laʻau e mafai ona mitiia nitrogen, phosphorus, potassium ma le tele o isi elemene taua mo le fausiaina o latou tino, na o le i ai i totonu o fofo o minerale masima, ona avea ai lea o le fatuga o mea totino o le eleele i le taamilosaga tele o mea o loʻo tupu pea i luga o le eleele o le eleele o le a avea manino . I lenei mataupu, o le eleele e le faʻamaeaina i mea totino, talu ai o le sili atu o loʻo ati aʻe luga le laʻau, o le tele o otaota meaʻai i totonu o le eleele toe fai pea. A faʻapea, afai e tuai ai le faʻagaioiga o le humus mineralization, ona faʻaopopo ai lea ole soʻona tele ai le paʻu ile palapala ole eleele, aemaise lava pe a avea ma palapala ma liua ma avea ma peatele ole tele o susu.

O le mafiafia o le eleele tafailagi ma ona faʻailoaina o uiga faʻatusa i eleele eseʻesee e matua ese lava. Mo le manino, e mafai ona tatou tuʻuina atu le ata lea o le vavaeeseina o vaega i le palapala. I le pito i luga, o le vanimonimo e faʻatapulaʻaina e laʻau toto; i lona faavae o loʻo taʻotoʻina se laʻau o laʻau ma ni 'au i luga o le eleele. Lalo o le turf ma se vaega o humus (o le humus vaega o tafailagi L). O le tafatafaʻilagi lea e sili ona tele i eleele eleele. O lenei e mulimuli i le tafailagi B, lea na vave faʻaititia ai le tele o humus ma loloto. O loʻo iai le tele o meaola ile meaola ile faletaʻalo, i taamilomilo ua totoe mai vaega oti o laʻau, male feau o eleele. O lenei laʻasaga e faasolosolo ona saoasaoa i le papa (tafatafa B), i lalo o le palapala.

Sei o tatou vaʻai vave i le eseʻese o le 'eleʻele o le faitau aofai o tagata ina ia faʻamaninoina le nofoaga ma manava patino o loʻo nofoia e siama eleele i totonu.

Muamua lava, o lenei e aofia ai le tele o siama ma fungi, lea nofoai i avanoa uma i le va o eleele eleele, e oʻo i le laititi. O siama ma fungi o se mea faifaipea ma i itu uma taua taua vaega o le eleele fauna, faʻatusalia i soʻo kupita milimita o le eleele e se numera tele o tagata. I totonu o ana o loʻo aofia ai le ea, o loʻo maua i se lapoʻa tele i luga o latou pa e ufiufi i ata o le vai. O le faigofie, o le, microscopic unicellular manu, ola foi i nei ata tifaga. O loo fai ma sui o amoeba eleele, rhizopods, ciliates, ma nisi flagellates. I le faʻaopopoga o protozoa, o tagata o loʻo aʻea ile vai palapala ma vai suamalie e siʻomia le palapala

Fig. 40. O le faʻatulagaga o le vaega o le vaomatua vao ma ni laʻau. (E ala Fork).

O laina uliuli o gaioiga a siama. A0 o se vaega o paʻu o lau, o le 'eleʻele' eleʻele o humus, B o se fanua mafolafola e aunoa ma ni maa, B o se fanua faʻatupu eleele ma maa, ma C o le mauga aa.

O le mea moni, e iai nisi anufe maualalo (rotifers, nematodes) ma isi vaega o invertebrates. I le vaega pito i luga o le eleele ma pala ia fala, o nei vai ata tifaga o loʻo nonofo ai le tele o nematodes, ma o ciliary anufe e maua foi iina.

O tagata e nonofo ai i le ea i totonu o le eleele o mollusks o loʻo tolotolo atu i totonu o le palapala, ma isi arthropods: fafie fafie (mai krustacea), pepelo faʻateʻa, tele ituaiga o kutu (mai arachnids), millipedes ma iniseti.

I le mea mulimuli, o nini e leai ni apaʻau e tele naua, o ituaiga tino masani lava e le sili atu i le 1-2 mm, ma tele ituaiga o iniseti maualuluga, o loi, lova o lageti ma lago, uli o pepe. Mulimuli ane, tele iniseti taumalulu i le eleele. E tusa ai ma le fuafuaina o entomologists, pe tusa ma le 95% o iniseti uma lenei pe e faʻatatau i le eleele.

O se vaega faʻapitoa o 'eleʻele o tagata nofoia eliina o manu. I le faʻaopopoina o siama, o nei anufe e aofia i le vasega e tasi - enchitreids, e tele naua i eleele uma. O tamaʻi paʻepaʻe laʻititi ia, e seasea faʻapea na sili atu nai lo le 1.5 cm le umi. E aofia ai foʻi ma iniseti e fai le umi ma o nisi taimi o vaega loloto i totonu o le eleele, larva o beetles ma le tele o isi iniseti, faʻapea foi ma nisi apogaleveleve ma fafie fafie. O vertebrates, o manu e masani ai burrowing moles. I se faʻaopopoga, o le tele o mamate o loʻo faia pupu i le eleele, ae maise meaola (tupua eleele, baybaks, hamsters, tino oti, ma isi), e ui lava latou faʻaaluina na o se vaega o lo latou olaga i le eleele, o loʻo sili atu le taua tele i le suia eleele.

E mafai e se tasi ona maua se manatu i le tele o ituaiga eseese o meaola, o tagata o le 'eleʻele, mai le aofaʻi o tagata taʻitasi i le kupita decimeter o faʻafaileleina eleele i Europa Tutotonu (Fran, 1950).

Timu leo

O leisi saienitisi, polofesa Joseph Gorris mai Amerika, na ia fautua mai e faapea, o mata o le eleele e fefefe i le leo o le timu, aua o le vevesi na ia fatuina, e tai tutusa lava ma le leo o latalata atu i le latou fili autu - le mol. O le mafuaʻaga lea ua faʻaoga ai e nisi faifaiva le auala e toso mai ai le maunu i le laualuga: latou faʻapipiʻi se laʻau i totonu o le eleele, o se laupepa uʻamea ua faʻamau i luga ma toso mai ina ia faia ai se vavae, lea o le a faʻasolo atu i le eleele e ala i le laau. I le fefe, o anufe e oʻo atu i le lauʻeleʻele o le lalolagi ma avea ma mea e maua gofie mo faifaiva e iai le poto masani.

Toe gaosia ma le umi o le anufe

Earthworm o le hermaphrodite. E i ai uma totoga fafine male tama tane. Ae peitai, e le mafai ona ia lava-puputa. I le amataga o tulaga faʻaletonu o loʻo manaʻomia mo le toe faʻatino, o tagata e tolotolo i paga, faʻapipiʻi le tasi i le isi ma le manava, ma faia se ituaiga o fesuiaiga fatu. Ina ua mavae lena, o le coupling ua liua i totonu o se popo, lea na tupu ai fuamoa.

O nisi ituaiga e iloga i le faʻataʻamilomilo asexual. E vaevaeina le tino o le anufe i le lua, aʻo le tasi vaega e faʻafouina le pito i tua, ma le isi i tua. E i ai foʻi ituaiga o anufe e tupu mai e leai se fatu e ala i le faʻatulagaina o spermatophores. Ole ola moega o anufe e mafai ona sili atu ile sefulu tausaga.

Amataga o vaʻaiga ma faʻamatalaga

Ata: Lalolagi Lalolagi

O Lumbricina e auai ile pitonuu o tamaʻi-ulu anufe ma e iai ile faʻasologa o Haplotaxida. O ituaiga e taʻutaʻua a Europa e iai le aiga o Lumbricidae, e tusa ma le 200 ituaiga. O le aoga ole siama eleele ile 1882 na muamua matauina e le Igilisi faanatura Charles Darwin.

I le taimi o timuga, o mumaga o anufe ua tumu i vai ma ua faamalosia latou e tolotolo i luga ona o le leai o le ea. O le mea lea o le igoa o manu. I totonu o le palapala fausaga, latou te nofoia se taua taua nofoaga, faʻapaleni le eleele i le humus, faʻamalieina ma le okesene, faʻateleina faʻateleina oloa.

Vitio: Lalolagi Lalolagi

I Europa i Sisifo, o anufe ua mamago na gaosia i le paʻu ma ua faʻaogaina i manuʻa mo le vave faʻamaloloina. O le faʻaalu na faʻaaoga e togafitia ai le kanesa ma le mamapala. Na talitonuina na fesoasoani le pulu i le tiga i taliga. Leiloa, tao i le uaina, togafitia maʻi, ma faatasi ai ma le fesoasoani o le suauu o apalai i invertebrates, latou tau rheumatism.

I le 18th seneturi, o se fomaʻi mai Siamani, Stahl, na togafitia gasegase epilepsy ma fufuluina ma eleele anufe efuefu. I le vailaʻau faʻa Saina masani, sa faʻaaoga ai se vailaʻau mo le aterosklerosis. Faʻataʻitaʻi masani a Rusia le togafitia o le togafitia i le fesoasoani o le suavai faʻamamaina mai masima fulufulu falai. Na latou tanumia o ia i mata.

Mea moni fiafia: O tagata Ausetalia o loo ola pea i le anoanoai o anufe, ma i Iapani latou te talitonu afai e te ave le palapala i le eleele, o le a mafua ai ona tupu le mafuaaga.

Invertebrates mafai ona vaevaeina i 3 ecological ituaiga, fuafua i a latou amioga i le natura siosiomaga:

• epigeic - aua le 'eliina pu, ola i le pito i luga o eleele,
• endogeic - e nofo i lalaʻau laina faalava,
• Anecic - fafaga i faʻamama organics, eli lua pu.

Foliga foliga ma foliga

Ata: Lalolagi i le Lalolagi

Ole umi ole tino e faʻalagolago ile ituaiga mea ma e mafai ona ese mai le 2 senitimita ile 3 mita. Ole numera o vaega e 80-300, taʻitasi ma e puʻupuʻu mata. O latou numera e mafai ona amata mai le 8 iunite i le tele o sefulu. Anufe faalagolago ia i latou pe a gaoioi.

Vaega taitasi aofia ai:

• sela paʻu
• uumi maso
• manava vaivaiga
• mama ua
• seti.

O maso ua tupu lelei. O mea e fai e sui ai faʻamalosi ma uumi le uumi ma mama maso. Faʻafetai i konekarate, e le gata e mafai ai ona tolotolo i luga o pu, ae faʻateleina foi pu, tulei le palapala i itu. O manu e manava i totonu o sela vaivai o le paʻu. O le epithelium e ufiufi i puipuiga puipuia, o loʻo tumu i ni vailaʻau antiseptic.

Ua tapunia le taʻamilosaga o loʻo totoina. E mumu le toto. O le invertebrate e lua ni toto toto: o le faʻalavelave ma le faʻavae. O loʻo fesoʻotaʻi e latou vaʻa vela. O nisi o na konekarate ma pulsate, tosoina le toto mai le ivi agaʻi atu i alatoto. Iliuli laʻau i totonu o kapilerari.

O le faʻaogaina o meaʻai e aofia ai le gutu e tatalaina, mai le mea e ulufale ai meaai i le pharynx, ona oʻo lea i totonu o le esophagus, o le faʻalauteleina o le goiter, ona ulufale lea i totonu o le manava maso. I le ogatotonu suʻega, o meaʻai e faʻaogaina ma mitiia. O mea totoe e ala i le faʻaaliga tatala alualu i luma. O le vaega o neula e aofia ai le manava o le filifili ma lua neula. O le manava o le puʻeata amata e amata i le periopharyngeal mama. O loʻo i ai i le tele o neula sela. O lenei fausaga e mautinoa ai le tutoʻatasi o vaega ma le ogatasi o totoga uma.

O vaega o vaega o loʻo i totonu o loʻo faʻaalia i foliga o paipa manifinifi, o le tasi pito o loʻo sosolo atu i totonu o le tino, ma le isi pito i fafo. Metanephridia ma faʻatonutonuina pori fesoasoani e aveese toxins mai le tino i le siosiomaga pe a latou faʻaputuputu tele. Leai ni okeni o le vaʻai. Ae o le paʻu e iai sela faʻapitoa e lagonaina le i ai o le malamalama. E i ai foʻi totoga o le paʻi, manogi, tofo tofo. Ole mafai e faʻatonutonu ai o se avanoa tulaga ese e toe faʻafoʻi ai se vaega na leiloa ole tino pe a maeʻa faʻaleagaina.

O fea e nofo ai le anufe?

Ata: Lalolagi anufe i Rusia

Spinless ua vaevaeina ia i latou oe maua meaai mo i latou lava i lalo ole eleele, ma i latou o loʻo sailia meaai. Ua taʻua lapisi o lapisi ma e le eli pu loloto atu nai lo le 10 senitimita, tusa lava pe o vaitau o le 'aisa pe faʻamamaina mai le eleele. Eleele-lapisi e mafai ona alu i lalo loloto e 20 centimita.

O loʻo tafe ifo le osovai o le sami i le loloto o le tasi mita. O lenei ituaiga e seasea lava vaaia i luga, talu ai latou te le tulaʻi i luga. E oʻo i le faiga o le faʻaipoipoga, e le mafai e le invertebrates ona faʻasaʻo mai le aufana.

E mafai ona e vaʻaia meaola uma i lalo uma mai le lalolagi, seʻi vagana ai nofoaga o le Arctic aisa. Burrowing ma moega vaega lagona tele i vai faatumuina. Latou te mauaina i tafatafa o vai vai, i taufusi ma nofoaga i se susu susu. Eleele pei o le steppe chernozems, otaota ma le eleele-lapisi - tundra ma taiga.

Mea moni fiafia: I le amataga, na o nai ituaiga na salalau. O le faʻalauteleina o le lautele na tupu o se taunuuga o le tagata faʻalauiloa.

Invertebrates faigofie fetuunai i soʻo se teritori ma le tau, ae latou te lagona le sili ona toʻafilemu i vaega o le ogalaʻa tele-lauina vaomatua. I le tau mafanafana latou te latalata i le itu i luga, ae i le taumalulu vaitau latou te o loloto.

O le a le mea e 'ai e le anufe?

Ata: Lalolagi Atunuʻu lapoʻa

Ua aina e manu mea totoe o le toto ua pala e ulu atu i le faʻaoga tautala ma le eleele. I le taimi o le auala i le totonugalemu o le suʻega, o le 'eleʻele ua fefiloi ma mea ola. Ole faʻasaina ole invertebrates o loʻo aofia ai ile 5 taimi le tele o le nitrogen, 7 taimi e sili atu le phosphorus, 11 faʻateleina le potassium pe a faʻatusa ile eleele.

O meaʻai a meaola i le eleele e aofia ai le pala o mea totoe o manu, letusi, otaota, iniseti, ato ato. Meaola aloese mai vailaʻau alkaline ma acid. O le tofo o le anufe e faʻatatau foʻi le tofo lelei. Nocturnal tagata taitoatasi, faamaonia lo latou igoa, saili meaai pe a pogisa. Oa tuʻua na totoe, e 'aʻai naʻo aano o laulaau.

Ina ua maua meaai, o manu na amata ona eli le palapala, ma uu le mea maua i o latou gutu. Latou te fiafia e faʻafefiloi meaʻai ma le eleele. Tele ituaiga, mo se faʻataʻitaʻiga, anufe mumu mo meaai, ona oona i le laualuga. A o faʻaititia le aano o mea totino i le 'eleʻele, tagata amata ona vaʻai mo sili atu ona talafeagai tulaga ola ma malaga atu e ola.

Mea moni fiafia: Mo se aso, anufe e 'ai e pei lava ona mamafa.

Ona o lo latou lemu, tagata e leai se taimi e mitiia ai vao i luga o le laualuga, o lea latou te tosoina meaai i totonu, suamalie ma mea totino, ma teuina iina, faʻatagaina o latou uso e 'ai. O nisi tagata eli seisi ese mink-faleoloa mo meaai ma, pe a talafeagai ai, asiasi i ai iina. Faʻafetai i le faʻaaliga pei o nifo i totonu o le manava, o meaʻai ua faʻafefeteina i totonu i ni vaega laiti.

O taʻavale e le mafai ona faʻaoga e faʻaoga e le gata mo meaʻai, ae o loʻo ufiufi ai foʻi le ulufale i le pu. Ina ia faia lea mea, latou te toso mai fugalaʻau fugalaʻau, o aʻa, fulufulu, fasi pepa, fusi o fulu i le ulufale. O nisi taimi o petioles mai laulaʻau poʻo fulu e mafai ona pipii i fafo atu o faitotoʻa.

Vaega o uiga ma olaga

Ata: Mumu Lalolagi

O anufe e tele i lalo o manu. Muamua lava, e maua ai le puipuiga. Meaola eli minks i le lalolagi mai le loloto o 80 centimita. O ituaiga lapoʻa e ui atu i aʻa i luga o le 8 mita loloto, ona o le eleele ua fefiloi, susu. O vaega o le 'eleʻele meaola ua tulei i tafatafa pe foloina.

Faatasi ai ma le fesoasoani a vali, o invertebrates feololo pea tusa lava i le eleele sili ona faigata. E le tatau ona latou i lalo o le la mo se taimi umi, talu ai o lenei mea e lamatia ai anufe i le oti. O lo latou paʻu e matua manifinifi ma mago vave. Ultraviolet ei ai le afaina ai le faʻavae, ina ia na o manu mafai ona vaʻaia i taimi puaoa.

O le subkontracte fiafia e faʻataʻitaʻia le olaga masani i le aoauli. I le pogisa, e mafai ona e mauaina le tele o vaega o meaola i le lalolagi. O loʻo faʻasolo agaʻi i fafo, latou te tuʻua le vaega o le tino i lalo o le eleele, e suʻesuʻe ai le tulaga. A leai se mea e faʻafefe ai latou, e o ese loa meaola mai le eleele ma suʻe ni meaʻai.

O le tino o invertebrates masani ona faʻaloaloa lelei. Tele fusi faʻamau, puipuia le tino mai aʻafiaga i fafo. E faigata tele ona toso mai le atoa anufe mai le mink. O le manu e puipuia ma pipii i fusi i pito o le mink, e faigofie ai ona sae.

E tele le aoga o mea fai a le eleeleola. I le taumalulu, ina ia le hibernate, latou pauu i lalo loloto eleele. O le oo mai o le tautotogo, o le eleele mafanafana ma tagata amata ona feoai i totonu o auala eli. Faatasi ai ma aso mafanafana muamua latou te amataina a latou gaioiga galue.

Social fausaga ma le toe gaosia

Ata: Lalolagi i luga o le upega tafailagi

O manu o le hermaphrodites. Toe fanauina e tupu mai feusuaiga, satauro fetilaisa. O tagata taʻitoʻatasi uma ua pasia le soifua matua, ua i ai tamaʻitaʻi ma tane itupa. O anufe e fesoʻotaʻi e ala i pulufana ma faʻafesuiaʻi ai sperm.

Mea moni fiafia: Faaipoipo invertebrates mafai ona tumau e oo atu i le tolu itula i le laina. I taimi o faauooga a tagata, alu aʻe i luga o le tasi i le tasi le tasi ma faʻalua paaga 17 taimi i le laina. O feusuaiga uma a le itiiti ifo i le 60 minute.

O le toe gaosia faʻavae e tu i luma o le tino. O sela sperm o loʻo i totonu o siosiomaga. I taimi o le faʻaipoipoga, o le vava ua faʻalilolilo i luga o le 32nd vaega o le sela, na mulimuli ane fausia se fuamoa fuamoa, fafagaina e se vailaʻau mo le embrio. O le faʻapaʻiga ua liua e avea ma lima o le momose.

E leʻi taʻai fua fuamoa. O fusi ua fananau mai i le 2-4 vaiaso ma teu i totonu o se popo, faʻatuatuaina ma puipuia mai soʻo se aafiaga. A maeʻa 3-4 masina, ona latou tuputupu aʻe lea i ni tagata matutua. Le tele o taimi, tasi le cub fanau mai. Ole faamoemoe ole ola ile 6-7 tausaga.

O le Taiwanese ituaiga Amynthas catenus i le gasologa o le evolusione leiloa ona itupa ma latou toe gaosia e ala i le parthenogenesis. O lea latou te feʻaveaʻi i suli o le 100% o latou kenera, o le faʻaiuga o tagata masani tutusa fanau mai - kalone. Lea e faʻatino ai loa e le matua le tiute a le tama ma le tina.

Natura fili o le anufe

Ata: Earthworm i le natura

I le faʻaopopoga o mea o le tau e faʻalavelave ai i le ola masani o meaola e ala i lologa, aisa, lamala ma isi lava mea faʻapena, predators ma parasites mafua ai le faʻaititia o le faitau aofai o tagata.

E aofia ai:

Moles 'aʻai earthworms i aofaiga tele. E iloa i latou i totonu o latou gafa latou te teuina mo le taumalulu, ma e tele lo latou aofia i eleele eleele. E muaʻi vavaeina e taʻitaʻi ia manu ae e leʻi afaina lava, seʻia le toe totolo seiloga e toe toto le vaega ua saeia. O le sili ona suamalie mo molesole o se lapoa mumu anufe.

O moli e faʻapitoa tele mo invertebrates. O manu laiti e tulimanu anufe. O pulupulu mataga e mataala mo tagata taʻitoʻatasi i o latou pu ma osofaʻi i le po, i le taimi lava e aliali mai ai le ulu i luga aʻe o le eleele. O manulele e tele faia faʻaleagaina numera.

Faʻafetai i le latou vaʻai manino, ua mafai ona latou faʻaiʻuina pito o anufe e pipii atu i fafo o le pu. O taeao uma, e palaʻe solo i le sailiga o meaʻai, latou te le tosina mai i le faitotoʻa o latou ala. O manulele e fafaga e le gata i tagata matutua, ae latou te piki foʻi popo ma fuamoa.

Leau solofanua, na maua i vaega eseese o le vai, e aofia ai puddles, e le osofaia tagata po o manu lapopoa ona o le tia auvae. E le mafai ona ofi i le paʻu mafiafia, ae e faigofie lava ona latou foloina se anufe. I le otopsi, o mea na totoe ai o anufe sa leʻi i ai i manava o le au feola.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

Ata: Lalolagi Lalolagi

I eleele masani ma le filogia i faʻatoʻaga mafai ona maua mai le selau afe i le miliona miliona anufe. O le aofaʻi o latou mamafa e mafai ona amata mai le selau i le afe kilokalama i le hectare o fanua. Vermiculture faifaatoaga tuputupu a latou lava faitau aofai mo sili fanua lafulemu.

O anufe e fesoasoani faʻagaioia lapisi gaosi i le vermicompost, o le mea e lelei lelei fetilaisa. O faʻatoʻaga ua faʻateleina le toʻatele o invertebrates e fafaga i latou i le fafaga mo faʻatoaga manu ma manu felelei. Ina ia faʻaopopoina le fuainumera o anufe, o le faapalaga ua saunia mai otaota. E faʻaalu e le au faifaiva mea e maua ai iʻa.

I le suesuega o chernozem masani, e tolu ituaiga o anufe na maua: Dendrobaena octaedra, Eisenia nordenskioldi, ma E. fetida. O le muamua i le sikuea mita o le taupou eleele e 42 iunite, fanua toto - 13. Eisenia fetida e le i maua i taupou eleele, i le laueleele e mafai ona toto - i le aofaiga o 1 tagata.

I nofoaga eseese, numera eseese tele. I lologa laufanua laufanua o le aai o Perm, 150 ind./m2 na mauaina. I le fefiloi vaomatua o le Ivanovo itulagi - 12,221 ind./m2. Laau o le pine o le Bryansk eria - 1696 ind./m2 I vaomatua mauga o Altai Krai i le 1950 e 350 afe kopi i le m2.

Puipuiga o le Lalolagi

Ata: Red Tusi Lalolagi Lalolagi

O ituaiga 11 nei o loʻo lisiina i le Red Book o Lusia:

• Allolobofora lanumeamata-ulu,
• Allolobofora paolo-alofa,
• Allolobofora gata,
• Eisenia Gordeeva,
• Eisenia Mugan,
• E ese manaia a Eisenia
• Eisenia Malevich,
• Eisenia Salair,
• Eisenia Altai,
• Eisenia Transcaucasian,
• Dendroben o le pharyngeal.

O loʻo faʻatino e tagata le toe faʻatino o anufe i nofoaga e le lava. Manu manuia le mauaina o suʻesuʻega. O lenei faiga e taʻua o le faʻafouina o le eleele, ma faʻataga e le gata i le faʻasaoina, ae faʻateleina foʻi le faitau aofaʻi o meaola.

I nofoaga e laʻititi tele, e fautuaina le faʻatapulaʻaina o aʻafiaga o faʻatoʻaga gaioiga. O le soona faʻaaogaina o fetilaisa ma vailaʻau faʻasaina ua afaina ai le toe faʻatupuina, faʻapea foʻi ma le togitogia o laʻau, togavao. O fai togalaʻau faʻaopopo mea totino i le eleele, faʻaleleia tulaga ola o invertebrates.

Lalolagi eleele o se aofaʻi manu ma fesoʻotaʻi e ala i paʻi. Lea e filifili le faʻamasinoga poʻo fea le auala e faʻagaioi ai ona sui. O lenei mea ua maua e faʻailoa ai le fesoʻotaʻiga o anufe. O lea la, pe a e ave le anufe ma momoli atu i se isi nofoaga, atonu e te faʻasoaina atu i aiga ma uo.