Takaha, poo le sultanka e leai ni ona apa (Porphyrio hochstetteri) - o se manulele ua lele ma ua lamatia, ua afaina ai i Niu Sila.

O Takache e sili ona toʻatele le sui ola o le aiga o Rallidae (cowherd). O lenei manu leleʻese tulaga ese manu, e tusa ma le tele o le moa, ua i ai le tino paʻu e uiga i 63 cm le umi, ma malosi mumu vae, o se lapoa mumu lanu lanumoana ma a matagofie lanumeamata-lanumoana lauulu. O fafine o lenei manu e tusa lona mamafa ma le 2.3 kilokalama, o tane mai le 2.4 i le 2.7 kilokalama. O le Takaha ei ai apaʻau laiti e le faʻaaogaina mo faigamalaga, ae o loʻo faʻamalieina lo latou felelei i taimi o le faʻaipoipoga.

O aau sa avea ma nofoaga muamua mo takah, ae talu ai o tagata na liua i latou i fanua faʻatoʻa, na faʻamalosia ona aveina i alpine padang, o lea latou te nonofo ai i alpine padang rumput ao le i amataina le kiona, ma le amataga o le malulu o le tau, latou te o ifo i vaomatua ma vaomatua.

O nei manulele e fafaga vao, o laau toto ma iniseti, ae o le faavae o latou taumafa o laʻau o Chionochloa ma isi alpine ituaiga o mutia ma iniseti. E masani ona maua i latou o 'ai laʻau o Dantonia lanu samasama, ma uʻu le faʻaputuga ma le tasi paʻa, o le manulele' ai na o vaega vaivai, o le isi vaega ua lafo ese.

Takaha e monogamous, i.e. fausia se ulugalii mo le ola. Ina ia fanauina fanau, ia Oketopa, ina ua amata ona liusuavai le kiona, latou te fausia tele sulu mai le mutia ma lala e foliga tutusa ma se pesini i foliga. E mafai ona aofia i le pelu se tasi i le tolu fuamoa mata, ma a uma 30 aso e oso ai moa. O matua uma e fofoa fuamoa, ona fefaʻasoaaʻi lea ia i latou lava tiutetauave o le fafagaina o talavou. Ole uiga faʻapea ua naʻo le tasi moa i le pelu na ola mai le uluaʻi taumalulu. Ae o le olaola o meaola e fesoasoani i le mea moni o takaha ua manatu manu felelei ola, talu ai o le averesi o ola ola mai le 14 i le 20 tausaga.

E manaia le tala i le mauaina o takache: saienitisi na suʻesuʻeina le natura o Niu Sila na faʻalogologo faʻateleina tala mai tagata nofoia e uiga i se vavega lele - se manulele ma le susulu, ae talu ai e leai se tasi o i latou na laki e ola na vaʻai, na latou filifili ai o nei tala e na o se manu fagogo mai talatuu i le lotoifale.

Peitai, ile 1847, na mafai lava e Walter Mantell ona maua mai ponaivi o se manulele lapoa i se tasi o nuu. Ina ua maeʻa lenei mea sa maua, e tele isi taumafaiga na maua ai le takaha, ma o nisi o latou na manuia lava: na oʻo lava le suʻesuʻega a le 'au suʻesuʻe, na maua ai se manulele ola. Ae talu ai o le manu mulimuli o le takaha na maua i le 1898, ina ua maeʻa le leiloa o faʻailoga o le manu, ua aofia ai i lisi o manu ua i ai.

Na o le 1948, na faʻataʻitaʻia ai le faigamalaga a Geoffrey Orbella i le maua ai o se tamaʻi taʻitasi e leʻo le vaituloto o Te Anau. Malilie ina ua maeʻa se "toe tu mai nai le oti" o lenei manu e faigofie ona taʻua o se manu Niu Sila - o le phoenix.

Ole taimi nei, o le ave o loʻo i le lisi o mea ua lamatia, ona o loʻo iai se laʻititi tele, tusa lava pe faʻateleina tuputupu aʻe. O le toetoe lava o atoatoa manulele o nei manulele e mafua mai i le tele o itu: sili atu tulimanu, leiloa o nofoaga ma predators faia se matafaioi. I le maeʻa ai o le toe tatalaina, sa fausia ai e le malo o Niu Sila se sone faapitoa i le Fiordland National Park e puipui ai le takahe, ma o nofoaga autu mo le fanaina o nei manulele o manulele na fausia foi. I le 1982, o le faitau aofai o takahe faʻatoa toʻatasi 118 tagata, ae faʻafetai i taumafaiga faʻasao, ua avea latou numera i 242.

Mo atoa po o se vaega kopiina o mea, o se aoga talafeagai i le 'upega tafaʻilagi o UkhtaZoo e manaʻomia.

Takache

• Notornis mantelli

Takache, pe Sultan e leai ni mea (lat. Porphyrio hochstetteri A. B. Meyer, 1883) - o se manulele manu lele, na manatu ua toesea. O le igoa Maori lotoifale o mohaw . E nofo i atumauga o le South Island o Niu Sila, latalata i le Lake Te Anau. E au lava i le aiga cowgirl. O le International Red Book ei ai le tulaga o ni ituaiga o loʻo lamatia i faʻamutaina (vaega TA).

Tala

Na tufaina atu Takaha i Niu Sila atoa. I le North Island, o le manu na taʻua mogo, i le itu i Saute - takaha. Na tuli e le Maori taʻaʻa ona o latou auvai.

O saienitisi na suʻesuʻeina le natura o Niu Sila na muamua aoina uma faʻamatalaga e uiga i le manulele uiga ese, ae talu ai e leai ni faʻamaoniga moni o le i ai o Takaha, na latou manatu ai o le manu o se meaola faʻafoliga mai tala a Maori.

Ae peitai, i le 1847, na maua faʻalilolilo e Walter Mantell se kopa, sternum, ma isi vaega o le auivi o se manulele lapoʻa tele i se nuu i le North Island. E pei ona i ai, o ponaivi ia o se manu felelei ae e le lele, lea na faaigoa ia Mantell - Notornis mantelli, o - "Manaia le manulele Mantella."

Lua tausaga talu ona maua le Mantella, na maua ai e se vaega o faʻailoga foliga o se manu tele. Ina ua maeʻa le auala, sa latou maua le tele o manulele ma le matagofie o fufulua. Peitai, i nai aso talu ona puʻeina le manu, na latou le iloa le mea e tatau ona fai ai, na fasi ma fasi ai. O le paʻu o le manu ma le fuata tumau ma paʻu i lima o Walter Mantell.

I se taimi mulimuli ane, na maua ai foi le isi manulele, o le taimi lea na ave uma ai lona auivi i Lonetona, lea na suesueina ai. O le iʻuga, na maua e saienitisi ni eseʻesega mai le faʻataʻitaʻiga muamua na maua e Mantell i le 1847. Na faaiʻu mai latou o loʻo iai ni ituaiga eseese se lua ile ave i North ma South Islands o Niu Sila. Lua ituaiga ua taʻua Notornis hochstetteri i le faʻaaloalogia o le taʻutaʻua Austrian explorer o Ausetalia ma Niu Sila, Polofesa Hochstetter.

Ole faʻataʻitaʻiga mulimuli o le takaha na maua i le 1898, ina ua maeʻa na lisiina i manu ua toʻesea.

Toe Maua

I le 1948, na suʻesuʻe ai le faigamalaga a Geoffrey Orbella i le vaomatua o Te Anau, ni taka se lua. O manulele na pueina, mama ma toe tatalaina i le vao. I le tausaga mulimuli ane, na maua ai e Dr. Orbell le takache nests. Ina ua maeʻa suʻesuʻega 30 faamoega, na ia faia ai se faʻaiʻuga e faʻatoa e le takaha na o le tasi moa i le tausaga.

Ua faalauiloa e le malo o Niu Sila se nofoaga faateʻa. O le faʻasaoga faʻaonapo nei i le Vaituloto o Te Anau e aofia ai se vaega o 160,000 hectare.