Takaha, poo le sultanka e leai ni ona apa (Porphyrio hochstetteri) - o se manulele ua lele ma ua lamatia, ua afaina ai i Niu Sila.

O Takache e sili ona toʻatele le sui ola o le aiga o Rallidae (cowherd). O lenei manu leleʻese tulaga ese manu, e tusa ma le tele o le moa, ua i ai le tino paʻu e uiga i 63 cm le umi, ma malosi mumu vae, o se lapoa mumu lanu lanumoana ma a matagofie lanumeamata-lanumoana lauulu. O fafine o lenei manu e tusa lona mamafa ma le 2.3 kilokalama, o tane mai le 2.4 i le 2.7 kilokalama. O le Takaha ei ai apaʻau laiti e le faʻaaogaina mo faigamalaga, ae o loʻo faʻamalieina lo latou felelei i taimi o le faʻaipoipoga.

O aau sa avea ma nofoaga muamua mo takah, ae talu ai o tagata na liua i latou i fanua faʻatoʻa, na faʻamalosia ona aveina i alpine padang, o lea latou te nonofo ai i alpine padang rumput ao le i amataina le kiona, ma le amataga o le malulu o le tau, latou te o ifo i vaomatua ma vaomatua.

O nei manulele e fafaga vao, o laau toto ma iniseti, ae o le faavae o latou taumafa o laʻau o Chionochloa ma isi alpine ituaiga o mutia ma iniseti. E masani ona maua i latou o 'ai laʻau o Dantonia lanu samasama, ma uʻu le faʻaputuga ma le tasi paʻa, o le manulele' ai na o vaega vaivai, o le isi vaega ua lafo ese.

Takaha e monogamous, i.e. fausia se ulugalii mo le ola. Ina ia fanauina fanau, ia Oketopa, ina ua amata ona liusuavai le kiona, latou te fausia tele sulu mai le mutia ma lala e foliga tutusa ma se pesini i foliga. E mafai ona aofia i le pelu se tasi i le tolu fuamoa mata, ma a uma 30 aso e oso ai moa. O matua uma e fofoa fuamoa, ona fefaʻasoaaʻi lea ia i latou lava tiutetauave o le fafagaina o talavou. Ole uiga faʻapea ua naʻo le tasi moa i le pelu na ola mai le uluaʻi taumalulu. Ae o le olaola o meaola e fesoasoani i le mea moni o takaha ua manatu manu felelei ola, talu ai o le averesi o ola ola mai le 14 i le 20 tausaga.

E manaia le tala i le mauaina o takache: saienitisi na suʻesuʻeina le natura o Niu Sila na faʻalogologo faʻateleina tala mai tagata nofoia e uiga i se vavega lele - se manulele ma le susulu, ae talu ai e leai se tasi o i latou na laki e ola na vaʻai, na latou filifili ai o nei tala e na o se manu fagogo mai talatuu i le lotoifale.

Peitai, ile 1847, na mafai lava e Walter Mantell ona maua mai ponaivi o se manulele lapoa i se tasi o nuu. Ina ua maeʻa lenei mea sa maua, e tele isi taumafaiga na maua ai le takaha, ma o nisi o latou na manuia lava: na oʻo lava le suʻesuʻega a le 'au suʻesuʻe, na maua ai se manulele ola. Ae talu ai o le manu mulimuli o le takaha na maua i le 1898, ina ua maeʻa le leiloa o faʻailoga o le manu, ua aofia ai i lisi o manu ua i ai.

Na o le 1948, na faʻataʻitaʻia ai le faigamalaga a Geoffrey Orbella i le maua ai o se tamaʻi taʻitasi e leʻo le vaituloto o Te Anau. Malilie ina ua maeʻa se "toe tu mai nai le oti" o lenei manu e faigofie ona taʻua o se manu Niu Sila - o le phoenix.

Ole taimi nei, o le ave o loʻo i le lisi o mea ua lamatia, ona o loʻo iai se laʻititi tele, tusa lava pe faʻateleina tuputupu aʻe. O le toetoe lava o atoatoa manulele o nei manulele e mafua mai i le tele o itu: sili atu tulimanu, leiloa o nofoaga ma predators faia se matafaioi. I le maeʻa ai o le toe tatalaina, sa fausia ai e le malo o Niu Sila se sone faapitoa i le Fiordland National Park e puipui ai le takahe, ma o nofoaga autu mo le fanaina o nei manulele o manulele na fausia foi. I le 1982, o le faitau aofai o takahe faʻatoa toʻatasi 118 tagata, ae faʻafetai i taumafaiga faʻasao, ua avea latou numera i 242.

Mo atoa po o se vaega kopiina o mea, o se aoga talafeagai i le 'upega tafaʻilagi o UkhtaZoo e manaʻomia.

O fea e nofo ai

O le tele o tagata o ta'ʻi i le vao, o loʻo ola i se tamai nofoaga i Niu Sila, i le matafaga o le vaituloto o Te Anau, i le itu i saute sisifo o le motu. O sui mulimuli o meaola na maua iinei. I le taimi o le ave o le breake polokalama, e lima isi tulaga na faʻaalia i le tafeaga, lea na amata ai ona sosola manuia manu felelei. O motu ia e iai tagata e le aumai ai tagata aitu. O se vaega toaitiiti o takahe i le motu o Mana e masani ona asia soʻo e tagata e fiafia i le natura ma tagata tafafao e matamata totino i nei manulele ofoofogia. E mafai foʻi ona vaʻai i Ueligitone. Takaha e tele na maua i vaomatua vaomatua vaomatua i vaega mauga o le motu, o nisi taimi maualuga i luga o mauga, i le tuaoi ma le kiona. O le mea e sili ona latou fiafia iai i le sefululima o vao, lea latou te faia faʻafilemu ai lo latou ala i le fesoasoani mai a latou paʻu tetele ma le malosi. Tau lava ma le mautinoa savali i le papaʻu vai, ma o nisi taimi e aau.

Faailoga mai fafo

O Takache o le pito sili ona tele o le aiga cowgirl. O le umi, manulele e oʻo atu i le 63 cm, ma le mamafa averesi o 2.7 kg, e ui lava i nisi tagata e mafai ona sili atu 4.5 kg. Ona o le lapoa tele, sa tatau ona faʻamavae takaha i le agavaʻa e lele ai. O ona apaʻau e masani lona umi, ae o le keel ma le fatafata o maso e le matala, o lea o manulele faʻaalu o latou olaga atoa i luga o le eleele. O le matagofie o le ave e ese le aulelei - lanumoana uliuli ma lanu samasama. E malolosi vae, mumu, pei o se gutu. O le foliga o le gutu e pei o se kolosi: o pito e faaputuputu, alu i tua o le tasi ma le isi.

Soifua maloloina

Takaha e sili ona filifili i le filifiliga o meaai. Meaʻai e fiafia i ai o le mutia, e tupu i le tuaoi o le kiona. O le Takache e 'ai na o le pito sili ona lemu, ae lafoai le vaega na totoe. A leai se vao e fiafia i ai, e fesuiaʻi i tamaʻi fana ma iniseti. Ina ua taofia i le tafeaga, o se mea e maofa ai maitauina: manulele 'ai meaai e le masani ai mo i latou - le aano o isi manu.

Takache o se manu le leoa, naʻo tulaga o le lamatiaga na ia alaga faʻasaʻi. A oʻo ia e teteʻe atu, e faia e aliʻi se leo uigaʻese, o loʻo tali atu ai tamaʻitaʻi i le ta-ka-heh e tolu-suku, lea e ono maua ai le igoa.

Fiafia Takache Meaʻai - Filemu vao

O fale e fausia tele lapoʻa, mai le matutu o laʻau, ma o se tulafono masani, o loʻo tu i lalo o vao ma o loʻo i ai se auala ulufale i totonu o foliga o se alavai. O fafine e lua fuamoa, e naʻo le tolu. Ole lua vaiaso muamua, ole au tamaʻi aʻai e 'aʻai na o iniseti. O na meaʻai e tamaoaiga i meaʻai talafeagai mo le faʻagaioiga malosi. Mulimuli ane, latou te liliu i se meaai a fualaʻau. O matua uma e aumaia meaai i tamaʻi tuputupu aʻe.

I le tele o tulaga, e naʻo le tasi le moa na sao, ma le faʻafeusuaiga matua tolu-tausaga le matua le sili atu nai lo 40% o fanau. O le vaega lea o le takache biology e iloa ai e tusa lava pe i lalo o tulaga faʻalelei tulaga, o le aofaʻi o manulele e tupu malie.

Mea moni fiafia

I totonu o ituaiga Maori, tagata o Niu Sila, e lua igoa mo lenei ituaiga: "takake" ma "mogo". Na latou talisapaia le manu ona o lona tulaga le masani ai, lea sa faʻaaoga o se teuteuga. O tagata Europa na le mafai ona puʻeina ia le itiiti ifo ma le tasi se faʻataʻitaʻiga o ituaiga, o lea na latou mafaufau ai i tala a tagata o le lotoifale e le na o tala fatu. Naʻo toega ma le paʻu o le tasi o manu na faʻatagaina i matou e faʻatalitonu i latou o le isi itu. O lona igoa Latina hochstetteri na maua ai se foliga lilo i le faʻaaloalo i le tagata taʻutaʻua taʻutaʻua Ausetalia ma Niu Sila - Polofesa Ferdinand von Hochstetter.

O Takaha o loʻo faʻaalia i luga o se tupe siliva e tasi le tala i Niu Sila, o lenei tupe a le atunuʻu ua lauiloa o le "kiwi" - e faʻaaloalogia o le isi manu lele mai Niu Sila, le faʻailoga sili ona lauiloa o le atunuu.

I le Tusi Mumu

Ina ua mavae se vaitaimi suesue o takache i le faaiuga o XIX senituri. na manatu o le ituaiga sa faʻamoeina mo le 60 tausaga. Na o le 1948, na toe maitauina ai manulele i le vao. O le taimi lava na maua ai le fiafia, maua loa e le pulega o Niu Sila le teritori o lo latou nofoaga, ma avea ma mea faaleoleo ina ia le mate ai le meaola i lenei taimi atoa. O se nofoaga faatagataotauaina na fausia lata ane i le mea faasao, ma i nai tausaga talu ona faia, na faasaoloto muamua manulele i totonu o le vao. Ole faʻafitauli tele i le takahe o le le mafai ona faʻamalosiʻau taumafa ma meaola na faʻalauiloa e tagata ma vave sosolo i le motu atoa. Ile faaitiitiga ole aʻafia o tagata tauva, na maua ai le 17 afe o 'aila i le faʻasao. E oʻo mai lava i le taimi nei, naʻo le 225 manulele na tumau pea i le natura, peitaʻi, o lo latou numera talu ai nei na amata ona tupu, lea e faʻamalosiʻau tele i le au faʻasao.

Amataga o vaʻaiga ma faʻamatalaga

I le 1849, sa fetaiai ai ma se vaega o tagata faʻailoga i Duska Bay se manulele tele na latou puʻeina ona 'aʻai ai lea. Na leiloa e Walter Mantell le au tuli manu ma na ave foi le paʻu o le manu. Na ia auina atu i lona tama, o se tagata paleontologist Gideon Mantell, ma na ia iloaina ai o Notornis ("manulele i saute"), o se manu ola, na na o ona fossil ponaivi, na manatu na mou atu e pei o moa. Na ia tuuina atu se kopi i le 1850 i se fonotaga a le Zoological Society o Lonetona.

Vitio: Takache

I le 19 senituri, na maua ai e tagata Europa, ni faʻaaliga taʻitasi e toʻalua. O se tasi o faʻataʻitaʻiga na maua i tafatafa o le Lake Te Anau i le 1879 ma na faʻatauina e le State Museum i Siamani. Na faaumatia o ia i le taimi na pa ai Dresden i le Taua Lona Lua a le Lalolagi. I le 1898, o le tagata lona lua na puʻeina e se maile e igoa ia Grubaya, e ona ia Jack Ross. Na taumafai Ross e laveaʻi le fafine na manuʻa, ae na maliu. O le kopi sa faʻatau mai e le malo o Niu Sila ma faʻaalia. Mo le tele o tausaga sa na o le pau lea o le mea na faʻaalia i soo se mea o le lalolagi.

Mea moni fiafia: Ina ua mavae le 1898, sa faʻaauau pea ona talia lipoti o manulele lanumoana-lanumeamata. Leai se tasi o mea na maitauina e mafai ona faʻamaonia, o lea na manatu Takaha ua leai.

O le mea e ofo ai, na toe maua foi taka ola i Murchison Mountains i le aso 20 o Novema, 1948. E lua taaches na maua ae toe foi i le vao ina ua maeʻa ata na puʻeina o le manu faatoa maua. O le isi suʻesuʻega o kenera o meaola e ola ma le iloa o mea na tutupu, na faʻaalia ai o manulele o le North and South Islands o ni meaola eseese.

O le faʻaaliga o le Motu i Matu (P. mantelli) sa iloa e Maori pei na. Na maliu ma e naʻo le vaega o loʻo totoe o lona tino ma e tasi lona faʻataʻitaʻiga. O Mōho e sili atu le umi ma manifinifi nai lo takahē, ma sa latou tuaa masani. O Takaha, e nofo i le South Island, e pa'ū mai i seisi laina, ma e fai ma sui o isi tagata na ulufale muamua mai i Niu Sila mai Aferika.

Foliga foliga ma foliga

Ata: Faʻapefea foliga takache

Takache e sili ona toʻatele le sui ola o le aiga o Rallidae. O le umi lona umi i luga o le averesi 63 cm, ma le averesi mamafa e tusa ma 2.7 kg i tane ma 2.3 kg i fafine i le laina o 1.8-4.2 kg. Pe a ma le 50 cm le maualuga. O se manu manava, malosi ma puʻupuʻu vae malolosi ma o se gutu tele e mafai ona tupu fua i se mea tiga. E le ose manu lele lea e iai tamaʻi apaau e masani ona faʻaoga e fesoasoani ai le manu ile aʻe i luga o ana.

Ole tau o se takaha, o lona gutu ma vae, e faʻaalia foliga lanu masani. O le pulumakau o se tagata matua aveina e silky, iridescent, tele lanu uliuli uliuli i luga o le ulu, ua, vaega i fafo o apaau ma lalo vaega. O le tua ma totonu o apaʻau o loʻo lanumeamata lanumeamata ma lanu meamata, ma i le siʻusiʻu o le lanu ua lanu meamata olive. O manulele e iai le pupula mumu luma talita ma "carmine beaks teuteu i ata o mumu." O latou vae e pupula e mumu.

O fola e foliga tutusa ma isi. Tamaitai e laiti laititi. O povi e ufiufi i le faʻavaea mai le lanumoana uliuli i le uliuli i luga o le fofoa ma tele lanu enaena vae. Ae e vave ona latou mauaina le lanu o tagata matutua. E leʻi iai se faʻaoga lanu o tagata matutua, e iai le lanu mumu uliuli e mumu mumu pe a latou matutua. Feusuaiga dimorphism e seasea iloa, e ui lava o tama tane e averesi teisi lapoa i tele.

O lea ua e iloa foliga o takaha. Seʻio tatou vaai poʻo fea e nofo ai lenei manulele.

O fea e nofo ai takahe?

Ata: Manulele Takache

O Porphyrio hochstetteri e tupuga i Niu Sila. Fossils faʻaalia mai sa faʻasalalau muamua i le North and South Islands, ae i le "fou mauaina" i 1948, o le ituaiga na faʻatapulaʻaina i Murchison Mountains i Fjordland (e tusa 650 km 2), ma na o le aofai 250-300 manulele, Populasi ua faʻaitiitia i lona tulaga sili ona maualalo i le 1970 ma le 1980, ona amata ai lea mai le 100 i le 160 manulele mo le 20 tausaga ma i le taimi muamua e talitonuina e mafai ona toe maua mai manulele. Peitai, ona o mea e tutupu ile faʻatatau ile hormone, i le 2007-2008 o lenei faitau aofai o tagata na pa'ū i le sili atu ma le 40%, ma e oʻo atu ile 2014 na oʻo i le 80 tagata.

O le faʻaopoopoga a manu mai isi nofoaga na faʻaopopoina ai lenei faitau aofai o tagata i le 110 i le 2016. O le polokalame faatagataotaua na faʻalauiloaina i le 1985 ma le faʻamoemoe ia faʻateleina le faitau aofaʻi e siʻitia i motu e leai se faʻamaʻi. Pe tusa o le 2010, ua suia le auala e ave faatagataotaua, ma ua le faʻatupulaia moa e le o tagata, ae o latou tina, ma ua faʻateleina ai le ola ia latou tagata ola.

I aso nei, o tagata le faimalaga o loʻo i luga o le iva talafatai ma motu tele:

• Mana Island
• Tirithiri Matangi,
• Fale puipui o Cape,
• Motutapu Island,
• Tauharanui i Niu Sila,
• Kapiti,
• Atumotu o Rotoroa
• Taruhe ogatotonu i Burwood ma isi nofoaga.

Ma e le gata i lea, i se tasi e leʻo iloa nofoaga, lea na vave lemu a latou numera, e 55 tagata matutua i le 1998 ona o le maualalo fofoina ma fuainumera fuainumera e fesoʻotaʻi ma le tulaga o le pepe o le fafine o lenei paga. Le faitau aofai o nai tamaʻi atumotu atonu o lenei ua latalata ile faʻaaogaina. O laufanua o atunuʻu e mafai ona maua i luga o alpine fanua ma i subalpine vaomatua. O tagata e nonofo i le motu o loʻo ola i fanua ua suia.

O a mea e 'aʻai takaha?

Ata: Takahe Cowgirl

O le manu e fafaga i vao, pulu ma iniseti, ae tele lava o nei laulaau o Chionochloa ma isi alpine ituaiga o mutia. E iloa atu ia Takache pe a iliina mai le vao o le kiona (Danthonia flavescens). O le manulele ave le laau i le tasi lima ma 'ai na o vaega vaivai lalo, o meaai sili ona fiafia i ai, ma togiina le isi vaega.

I Niu Sila, sa faʻamauina le taumafaina o fuamoa fuamoa ma moa o isi tamaʻi manulele. E ui lava o lenei amioga sa leʻi masani ai muamua, o faʻataulāitu taualoa i mea e fafaga ai fuamoa ma moa o isi manulele. Ole laina ole manu e faʻatapulaʻaina le vao ile alpine ma fafaga tele i sua mai le pito i lalo ole kiona ma se tasi o ituaiga o fern rhizomes. I le male, sui o le ituaiga ma le fiafia 'ai vao ma saito na aumaia i atumotu.

Mea malie e fiafia i ai taka aofia ai:

O le faʻaaogaina foi o Takache e maua ai laʻau ma fatu o le Chionochloa rigida, Chionochloa pallens ma Chionochloa crassiuscula. O nisi taimi latou te aveina foʻi iniseti, ae maise lava pe a totoina moa. Le faʻavae o le meaʻai o manulele - lau o Chionochloa. E masani ona iloa mai i latou o 'ai laʻau ma laulaau o Dantonia samasama.

Vaega o uiga ma olaga

Takaha e toaga i le ao ma malolo i le po. O loʻo tele lo latou faʻalagolago i le teritori, o le tele o feteʻenaʻiga i le va o paga faʻatino e tutupu i taimi o faʻauiga. Neʻi le lele manulele manulele na nonofo i le eleele. O o latou olaga na faʻatuina na o latou lava i Niu Sila. Ave meaola i le tele o ituaiga ma mamafa. Ole avanoa pito sili ona lelei ole nofoaga o loʻo nofoia e amata mai i le 1.2 i le 4.9 ha, ma o le maualuga o tagata o loʻo i ai i nofoaga maualalo.

Mea moni fiafia: O le ituaiga takaha o se tulaga faʻapitoa fetuʻunaʻi i le le lele agavaʻa o manulele motu. Ona o lo latou seasea ma e le masani ai, o nei manulele lagolago le ecotourism o tagata fiafia e matauina nei lava manulele manu felelei i motu motu.

Takaha e maua i le vaega o alpine padang, lea o loʻo tu ai i le tele o le tausaga. E tuʻu pea i luga o laufanua seʻia alia le kiona, ina ua maeʻa ona manulele manulele i lalo i le vao poʻo le vaomatua. I le taimi nei, e itiiti lava faʻamatalaga e maua pe faʻapefea ona fesoʻotaʻi takaha manulele i le tasi ma le isi. Vaʻai faʻapitoa ma iloga o loʻo faʻaogaina e manulele nei pe a oʻo ina faʻaipoipo. O moa e mafai ona amata fafagaina i le faaiuga o lo latou tausaga muamua o le olaga, ae masani ona amata ile tausaga lona lua.Takache monogamous manulele: ulugalii nonofo faatasi mai le 12 tausaga, masalo seia oʻo i le iʻuga o le ola.

Social fausaga ma le toe gaosia

Ata: Manulele Takache

Filifilia o se ulugalii e aofia ai le tele o faigauo filifiliga. Duet ma le luelue o le ua, o itupa uma e lua, o uiga masani lava ia. A maeʻa le faigauo, o le fafine faʻamalosi le tama tane, toe faʻasaʻo lona tua i le tama, faʻaloaloa ona apaʻau ma tuu i lalo lona ulu. O le tama tane na te vaʻaia le tino o le fafine ma o ia o le amataga o le kopi.

O le toe gaosia e tupu pe a maeʻa le taumalulu o Niu Sila, e uma i se taimi o Oketopa O loʻo faʻatulaga e le ulugaliʻi se faamoega loloto i foliga o se pesini o laʻau laiti ma vao i luga o le eleele. Ma faʻataʻitaʻi e le fafine le faʻaputuga o fuamoa 1-3, lea e fofoa pe a uma le 30 aso o le inkubation. Ua tele lipoti o le ola ola na lipotia, ae i le averesi e na o le tasi moa ola ai le tagata matua.

Mea moni fiafia: E laititi se mea e iloa e uiga i le ola fuafua o le takah i le vao. O faʻamatalaga, e mafai ona latou nonofo i le vao mo le 14 i le 20 tausaga. I le tafeaga seia atoa le 20 tausaga.

Ave paga i le South Island, pe a latou le fufuluina fuamoa, e masani lava latalata vavalalata tasi i le isi. I le eseesega, o faamoega paga e seasea maitauina faʻatasi ile taimi o inkubation, o lea e manatu o le tasi manulele e masani lava i totonu o le faamoega. O fafine e faʻasa tele i le taimi o le ao, ae o tama i le po. O mea maimoa ina ua maeʻa na faʻailoa mai e faʻaalu uma e le itupa e tasi le taimi e fafaga ai talavou. E fafaga tagata talavou seia atoa le 3 masina, a maeʻa ona latou tutoʻatasi lea.

Natura fili o le takache

Ata: Takahe Cowgirl

E leʻi i ai se muai aʻai a Takaha i aso ua mavae. Na ova le faitau aofaʻi o tagata ona o le anopropogenic suiga, pei o le faʻaleagaina ma le suiga o nofoaga, faʻataʻitaʻiga ma le faʻailoaina o tagata mamaʻi ma tagata tauva o mamalia, e aofia ai maile, aila ma ermines.

Le autu o predators o takache:

• tagata (homo sapiens)
• taifau i le atunuʻu (C. lupusiliaris),
• aila mumu (C. elaphus),
• ermine (M. erminea).

Le faʻalauiloaina o moa mumu o se faʻataʻitaʻiga ogaoga mo meaʻai, aʻo ermines o loʻo faia le sao taua o fai manu. O le tufatufaina atu o vaomatua i le post-glacial Pleistocene na fesoasoani i le faʻaitiitia o nofoaga.

O mafuaʻaga o le paʻu o tagatanuu ae leʻi taunuʻu mai tagata Europa, na faamatala e Williams (1962). O le suiga o le tau, o le mafuaʻaga taua lea mo le faʻaitiitia o numera takahé i se nofoia Europa. O suiga o le siosiomaga e leʻi ofi i totonu pe a leai se faailoga mo takahe, ma faʻatafunaina uma ia. Ole ola i taimi eseese e le taliaina mo lenei vaega o manulele. O Takakhe e nofo i alpine padang rumput, peitaʻi o le taimi o le postglacial na faʻaleagaina ai nei sone, ma mafua ai le faʻaitiitia o le aofaʻi o latou numera.

E le gata i lea, o tagata Polenisia na taunuu mai i le 800-1000 tausaga ua mavae, na o mai ma latou maile ma maile Polenisia. Ma na amata foi ona latou saʻilia faʻaalu le ave taʻai mo meaʻai, ua mafua ai le paʻu fou. O nuu o Europa ile senituri 19 na toetoe lava a faʻaleagaina e ala ile tuli ma faʻalauiloa mamalia, e pei o le aila, lea na tauva mo meaʻai, ma tagata taumafa (faʻataʻitaʻiga, ermines), oe na tulia saʻo ia i latou.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

Ata: Faʻapefea foliga takache

O le faitau aofai o tagata i aso nei, e fuafua i 280 manulele matutua ma pe tusa ma 87 feusuaʻi paga. Ole numera o tagata e fesuiaʻi pea, e aofia ai le pa'ū o 40% ona o le faʻatautaiga i le 2007/08. O le aofaʻi o le faʻateleina o le aofaʻi o tagata na faʻaofi i totonu o le vao ma ua iloa e saienitisi o le a faʻamautu.

O loʻo lisi mai i lenei ituaiga meaola e ono lamatia ona e laʻititi lava, peitaʻi o loʻo tuputupu aʻe lemu, lona faitau aofaʻi. O le faʻamanuiaina o loʻo i ai nei, o loʻo faʻamoemoe e fausia ia lava tagata e ova ma le 500 tagata. A faʻaauau pea le siʻitia o le faitau aofaʻi o tagata, o le mea lea e mafua ai loa ona siʻitia i le Lisi Red List.
O le toetoe a mou ese atu o le taimi muamua sosolo aveina ona o le tele o itu:

• tele tulimanu
• maumau nofoaga
• faailoa atu i ai.

Talu ai o lenei ituaiga o loʻo umi ona ola, faʻasolosolo lemu, e umi ni tausaga e maua ai le matua ma e tele lona ituaiga, lea ua matua faʻaitiitia i luga o se laiti laititi o augatupulaga, inbred depression o se faʻafitauli matuia. Ma taumafaiga toe faʻalavelave e faʻalavelave i le maualalo fecundity o toega totoe.

Faʻaaogaina le auiliiliga o le kenera e filifili ai le faʻafaileleina o fatu ina ia mafai ai ona faʻatumauina le maualuga tele o ituaiga eseese. O se tasi o mea muamua na faʻatino ai le fausiaina o se tagata e lava e lava ma sili atu ma le 500. I le amataga o le 2013, o le fuainumera o 263 tagata taʻitoʻatasi. Ile 2016, na ola i le 306 taka. I le 2017, ua oʻo atu ile 347 - 13% sili atu nai lo le tausaga talu ai.

Takache leoleo

Ata: Red Tusi Takache

Ina ua maeʻa le tele o faʻamataʻu i le faʻamutaina, o lea ua maua ai e Takaha puipuiga i le Fiordland National Park. Peitai, o lenei ituaiga e leʻi ausia se mautu mautu. O le mea moni, o le takahi faitau aofai o tagata i le maua fou o tagata 400, ona faʻaitiitia lea i le 118 i le 1982 ona o le tauvaga ma le ausa. O le toe tatalaina o takahé na laga ai le fiafia tele o tagata.

Na vave ona faia se gaioiga a le malo o Niu Sila e ala i le tapunia o se vaega mamao o le Fiordland National Park ina ia le faalavelaveina manu. Tele polokalame toe faʻaleleia o mea ua maeʻa atinaʻe. O taumafaiga faamanuiaina na faia e momoli ai le taʻa i le "atumotu motu", ma na faʻaeaina ai foi i le faatagataotauaina. I le iuga, mo le toeitiiti atoa le sefulu tausaga, e leai se gaioiga na faia ona o le le lava o mea.

Na fausia se polokalame faʻapitoa o ni auala e faʻaopopo ai le siʻitia o tagata, e aofia ai:

• faʻavaeina le faʻatonutonuina tele fua o taʻitaʻi taʻitaʻi,
• faʻafouga, ma i nisi nofoaga o le fausiaina o nofoaga talafeagai,
• faʻalauiloaina o se vaʻaiga o tamaʻi motu e mafai ona lagolagoina le toʻatele o tagata,
• toe faʻatulagaina o ituaiga, toe faʻatulagaina. Foafoaga o faitau aofai o tagata i le laueleele tele,
• faatagataotauaina / faafoliga faatupulaia,
• faʻalauiloa tagata lautele e ala i le puʻeina o manulele tisaina mo faʻasalalau lautele ma asiasi atu i atumotu, faʻapea foʻi ma ala i faasalalauga.

O mafuaʻaga o le maualalo o le faʻatuputupulaʻia o tagata ma o maualuga o moa o povi i luga o atumotu motu e tatau ona suʻesuʻe. Ole faʻaauau pea le mataituina ole a mafai ai ona mataituina aga masani ile numera o manulele ma latou gaosia, faʻapea foi ma le faia o suʻesuʻega a tagata i le tafeaga. Ole mea taua na tupu ile pulega o le pulea saʻo o aila i Murchison Mountains ma isi vaega o tahake.

O lenei faʻaleleia na fesoasoani tele i le faʻaleleia o le manuia. takake. O loʻo iai nei suʻesuʻega ole suʻesuʻeina ole aʻafiaga o osofaʻiga a ermine.