E lauiloa o Aferika o le teritori sili ona lamatia. I se vaega, o lenei manatu ua atiae faafetai i le Aferika meaola. I luga o lenei konetineta e sili atu le aua le alu na o oe ma aunoa ma ni auupega, aua latou te nonofo ai iinei Aferika e sili ona lamatia manu. Ia, tatou o ifo i le tatou lisi o Aferika savannah manu.

O manu lilo matautia

O ato ua taʻua o manu sili ona lamatia i Aferika. E tofu lava ma o latou lapopoa ma faʻatiga. Tele tagata na maliliu i la latou osofaʻiga nai lo isi manu (aofia ai ma kolokotaila ma leona).

Muamua lava, o se mataupu tele. Ina ua mavae elefane, latou te ave le tulaga lua i le tele i totonu o manu ola i le lalolagi. I le ala, o rhinos o loo tau pea mo lenei nofoaga. E mafai e le hippo a tama tane ona umi le umi e 4.5 mita, maualuga le 1.5 mita, ma le mamafa pe a ma le fa tone. Nisi fafine elefane mamafa mamafa.

Ma le matala tatalaina lona gutu 180 tikeri. E tusa ma lenei faʻailoga, e leai se manu e tasi ole fanua e mafai ona faʻatusatusa i ai; na ona faʻasigia se tagata ile afa ma olopalaina le vaa.

Ma nifo ... Latou te tuputupu ae i loʻu olaga atoa, maʻai, piʻo, ma le umi ua oʻo i le 70 senitimita. E ui lava i lea, e sili atu ona taua nifo o le hippo nai lo nifo o elefane: e aofia ai ponaivi, ae e le samasama i le aluga o taimi.

Talafaasolopito o Hippos

Mo se taimi umi na talitonuina o le aiga aiga o hippos o puaa. Peitaʻi, o ni suʻesuʻega lata mai ua suia ai nei lagona. O lenei e talitonu saienitisi e faapea o aiga vavalalata o hippos o tafola. Lenei ua iloa i le maea ai o le auiliiliga o le toto porotini ma DNA. Ae o lenei mea e moni lava o se mea lilo, talu ai e leai ni faʻamaoniga o fossil e ono aumaia ai nei lua mama. Ae peitai, i le hippo olaga, saienitisi vaʻaia se foliga tutusa i le cetaceans. O le mea lea, latou te nonofo i vai fou (o ituaiga anamua o tafola e ola foi i vai fou). Latou te fafagaina foi ma fanauina cubs i le vai. I se faʻaopopoga, o meaola uma, na o nei ituaiga e lua e mafai ona faia ni leo ma fesuiaʻi faʻailoga i lalo o le vai.

5. Aferika elefane

O elefane Aferika o manu Aferika e sili ona faʻaaloalogia. O nei tamalii agamalu ua lauiloa mo lo latou atamai, paoa, ma fesoʻotaʻiga lautele. Peitai, e i ai taimi e mafai ai e amioga a le lalolagi ona maua meaola uma ile lalolagi, e mafai ona amio i auala e le maalofia ai ma e fasiotia ai tagata. O elefane matutua ma tama tane laiti e mataʻutia tele ma e mafai ona osofaʻia, tusa lava pe le o faʻatupuina, pe afai latou te le mimita. E iloa na fasi elefane elefane tagata, i le mea e nonofo ai elefane e fealofani ma tagata.

Mataʻutia manu faʻaola

O le Hippos e moni na ona 'aʻai vao, ae o fuamoa foʻi ma isi laʻau vaivai. O le mea lea, afai latou te fasiotia le tagata aʻafia, o lona uiga e leai lava i le fiaaai (lelei, vegetarians!), Ae mo isi mafuaaga.

E sili ona lamatia le hippos pe a oʻo i ai tamaiti.

O tulaga faapea, latou te osofaia ai ni povi o loo povi i luga o auvai. Hippopotamus faaeteete i faifeau uma i Aferika, ona o le ita tele e mafai ai ona ia 'aina se buata. E i ai le iloa tulaga pe a na o se hippopotamus toso lava le leona i totonu o le vai, ave e le koloa. O iina, na teʻi ai le tupu o manu.

I lalo o latou paoa ma vai taumafa. O lea, o le taimi na aau ai se manulele agavaʻa i le vaitafe o le Naila mai le sami. Ui i lea, o lenei foʻi o se mea e sili ona lamatia manu, ma e le laititi: mai le 2.5 i le 3 mita le umi. Ma, na amata ona vaʻai atu le malie i le hippo, ae leai iina. E foliga mai o se tagata faʻatagofie tino, ae na tosoina o ia i le matafaga ma solia. E a, a latou e valea?

Ae faapefea tagata: i le fetaiaʻi ma le hippopotamus, e tasi lava le mea e mafai fesoasoani - o se auupega. I Kenya, sa faia se suʻesuʻega na faʻamauina mai i le 1997 i le 2008, 4493 tulaga na faʻamauina ina ua agi malosi le hippopotamus i se tagata. E le gata i lea, o loʻo faʻateleina lenei faʻailoga: e fesoʻotaʻi mea uma ma le mea moni e o faʻamalosi tagata i fanua, soli le faʻatoʻaga. Ma tagata, amata, amata ona faʻatoaina le laufanua o loʻo nonofo ai manu.

O fea e mafai ona ou feiloai ai i le hippo

Masalo o le auala e sili ona faigofie e vaʻaia ai le togafiti, o loʻo i le fale paʻepaʻe) I le natura, latou te taʻitaʻia se olaga tuufua, ma aua le osofaʻia tagata ae leai se mafuaaga. I le ao, e masani ona latou malolo i le pito i lalo o le vaitafe, alu i fafo mo meaai i na o le pogisa. I le ala, latou te 'aʻai tele: 50-60 kilokalama o mutia.

E mafai ona aau i tafatafa o le vaitafe i nai mita mai le hippopotamus ma e le vaʻai i ai: tuʻu i fafo na o latou isu ma mata, ma e faigata ona matauina i latou i lapisi na aveina e le Naila.

O ai le fefe o le hippo?

O le mea moni, o le hippo i Aferika e tolu fili.

Muamua o le leona. Peitai, e le o liona uma o le a latou filifili e osofaʻia se hippopotamus. Ua iloa fusuaga o le hippo ma leona tele: le fai fagota e le taitai foʻi se tagata Aferika gaʻo.

Lona lua o le tauvaga o le Naila kolokotaila. Peitai, e seasea latou faia se taua ma isi, e le gata i lea, o nei manu e masani lava faauo. O kolokotaila e mafai ona "vaʻavaʻai" i le sopo matutua: fafine tuua latou mo le puipuiga mai leona. E le gata i lea, o solofanua ma kolokotaila e masani ona tuʻufaʻatasia e puipuia le teritori. Ma ulugalii kolokotaila mafai ona aʻe i luga o tua o hippos: o le mea mulimuli e le afaina.

Ia, o le lona tolu o fili o le hippopotamus, ma atonu e sili ona mataʻutia - o se tamaloa. O le faʻatauga o manu e taatele i nei manu. E le gata i lea, o nisi Aferika ituaiga e iai a latou aga masani o le tuliloaina o hippos.

5 sili atu manaia tala e uiga i le hippos

Mea Moni No. 1. Ua suʻe e le Hippo le malosi o le 230 kilokalama.

Mea Moni Nu.2. Hippos mafai ona tamoe i le saoasaoa o 30 kilomita i le itula.

Mea Moni Nu.3. O loʻo taofia le manava o le hippo i le 200 kilokalama o le mutia: e oʻo i le tolu mita le umi.

Mea Moni Nu.4. I Zambia ei ai le South Luangwa paka. Ua lauiloa o ia i le au fasioti tagata paʻu: i le tausaga, e oʻo atu i le 150 tagata nonofo ai ma isi turisi na avea ma e na afaina.

Mea Moni Nu. 5. Le tagi o le hippo e faatusatusaina i le faititili: lona mana e oo atu 110 decibels.

10. Vaʻai Hyena

E le lelei le tagi a le leoleo manu i se po, e le lamatia foi le leona ona o le fia ai hyenas vaaia. Nao lelei nifo ma auvae malosi, olopalaina lava ponaivi palu, e leai se avanoa mo le ua afaina. E ese mai i talatuu, hyenas 'ai carrion na o se tasi o le lima mataupu - le galulue faʻatasi, o le aiga e mafai ona faatoilaloina le antelope, zirafah ma e oo lava i se talavou elefane!

O le mea e lelei ai, e le masani ona osofaia tagata i hyena. I le avea ai ma manu fegalegaleaiga, latou te taliaina filemu le faalelei o tagata ma faigofie ona taofiofia. A faʻapea e matitiva nofoaga o tuli, e ono puʻeina nuʻu i le fanua. Toeitiiti atoa le mita i le magumagu, o le malosi faʻamalosi o auvae sili atu i le leona, o le saoasaoa o le tamoʻe e 60 kilomita / h - o le au faifaatoaga e leai se puipuiga i luma o le lafu toto fia inu.

9. Malie paʻepaʻe tele

Afai o le leona o le tupu o manu i le laueleele, ona Paʻepaʻe malie puleaina le gataifale ola. Faatasi ai ma le umi o 6 mita ma le mamafa mamafa o 1,500 kg, e leai ni fili fili - na o le selu kolokotaila ma tafola fasioti i nisi taimi osofaʻia tagata talavou. Uʻa paʻepaʻe ua latou fasia pinnipeds, porpoises, Dolphins, talavou tafola. Latou 'ai carrion ma masani ona faʻataʻitaʻia aano o meaola i o latou nifo.

By the way, o le tagata matutua kanisi kanesa ua sili atu nai lo 500 nifo - le pikiina o maʻamaʻea lau ua alu loloto i totonu o le faʻa ma ua faafouina pea. E ui i le le mafai ona taumafa meaai, latou osofaʻia tagata, e foliga mai e tupu faafuaseʻi - mai le 100 tagata afaina, 90 na ola. Lenei o se pasene lē talitonuina, pe a manatu i le ita valea, le telē lapoʻa ma le tuʻinanau o le tofo i le sami.

8. Manamea samasama

O le Sahara o le fale sili ona leaga lea o le akarava i luga o le paneta - akarava samasama samasama. I lalo o le pupuni o le po, na ia faatali i le tagata na aafia i le lalafi, osofaʻia maileu, apogaleveleve tele ma iniseti. O le mauaina o se meaola ma ni mea e teʻa e vaʻaia, o le mea e alu ai le akarava ma fasia se iona malosi. O le mea oona o se toafa nofoia i le sefulu senitimita e sili ona aoga nai lo le oona o Cape Cobra, o se tasi o gata oona e sili ona leaga i le lalolagi!

O le mea e lelei ai mo tagata, e le lava le aofa oona e fasiotia ai se tagata soifua maloloina. O le masani auga o le uina o le fiva mataʻutia ma le toto maualuga. Ae o le maʻi o le samasama namu fasiotia ai tamaiti, tagata matutua ma tagata ma le maʻi fatu i le mataupu o minute. O mataupu o le anaphylactic shock, stroke ma pulmonary edema e masani ona tupu.

7. Leo Aferika

Feline alofa tunoa ma le mamafa o le 250 kg, malosi auvae, vaʻai manino, le faʻaaliga lagona ma le manogi - Aferika leona mafaufau i ai o le atoatoa tulimanu. Ma aua neʻi faasesēina e le moe filemu o le tama tane - ua sauni e puipui le faʻamaualuga i soo se taimi. I le avea ai o ni manu fegalegaleaiga, leona e sau ai i manu vao, zebras, buffalos ma warthogs.

I le taimi o le matelaina, o leona feusuaiga ma le lagolago a le taʻitaʻi e mafai ona osofaʻia se talavou elefane, zirafah ma e oo lava i le hippo. O le faʻamaualuga e le manatu tagata pei o se manu, ae o loʻo i ai mataupu o aga faʻataʻitaʻia - o tane nofofua na sailia tulimanu latalata i nuu. I tausaga ua tuanaʻi, o mataupu o le leona osofaʻiga i tagata ua faaesea ona o le tele o le maofaʻi o le faitau aofai o tagata mitamita nei.

6. Fufui elefane

O Aso lava la ua leva Aferika elefane puleaina atoa le konetineta, ae o lenei ua faaitiitia lo latou nofoaga mai le 30 miliona i le 4 miliona km². O le tele o laueleele lapoʻa e manatu ua faʻaumatia i Mauritania, Burundi ma Gambia. Faʻataʻitaʻia o se olaga faʻa-soifua, e masani ona faʻaalia e elefane faʻafitauli - auala, nofoaga, pa puipui uaea pa ma pa.

E masani lava, elefane e le faamataʻuina tagata, ae a mavae ni faʻalavelave e latou te manatuaina aafiaga le lelei ma e mafai ona osofaʻia tagata i isi fonotaga mulimuli ane. O le tolu mita lapoʻa mamafa e fitu pauna mamafa, faʻaleagaina pa ma fale, aʻo se taʻavale tuʻuga saoasaoa - taavale ma piliki fale. E le mafai e se tagata ona i ai se avanoa e faasaga i le ogalaau, e ave gofie ai e le elefane le 200 kilokalama.

5. Pulu uliuli

Matutua Aferika Aferika Weight uliuli o pafalo taunuu i le tone i le maualuga i le vaimea e tusa ma le lua mita. O povi e matua faʻamalosi tele lava i le puipuia o le lafu, faʻataʻamilomilo fafine ma povi ma se mama mafiafia. E oʻo i leona e oʻo i nei tagata tinoese ma se tulaga faʻapitoa - o le pu mita umi-umi e faigofie ona tuʻia i le tino, ma faʻasau i le ulu le pu i le ulu.

Ona o le lē mautu o le uiga ita, o le sisi Aferika e leai sona fale. E le talia e le lafu paga vavalalata ma tagata, ae leai se vave ona sosola ese - e tusa ma le 200 tagata e maliliu ona o le faʻataunuʻuina osofaʻiga e pafalo. O le isi selau na maliliu i lalo o le ogavae o le lafu fefefe tietie uila i le saoasaoa e tusa o le 50 km / h.

4. O le korokoli

Ole faʻamalosi ole auvae o lenei feteʻenaʻi o le vateatea e 350 faʻaosofia, lea e lona lua I le selu na folau faʻapipiʻi. O le averesi o le mamafa o le Naila lapoʻa sili atu i le 300 kg ma le tino umi o le 3 mita! O tagata lapoʻa lava e osofaʻia leona ma hippos - faʻataʻamilomilo faʻataʻamilomilo i lona itu, le loimata e faʻamalieina ua maligi loimata se tino tele.

O le kolokeli o le Naila sauni e 'ai i tulaga taitasi, faʻaaogaina o se vaega tutusa i le 20% o lona lava mamafa. Na ia suʻe i vaitaʻele i Aferika, e taoto i le talafatai. E tusa ai ma talaʻaga eseese, i tausaga taʻitasi, lapoʻa tetele e fasiotia ai le 400-700 tagata. E tele naua o faʻalavelave e le mafai ai ona puʻeina - e masani ona nofoia e tagata o le vai latalata i vai vai ma fetaiai ma kolokotaila toetoe o aso uma.

3. Hippo

E fa tone o le toʻafilemu, malolo i totonu o le vai, faʻafuaseʻi ona liua i se ita le mafai ona taofiofia, e tatau lava ona e faʻalavelaveina le filemu o se manu taufaasese lelei. Atiina ae se saoasaoa o 30 kilomita / h, hippopotamus faigofie ona tuliesea ese tagata ese, le gauai atu e iai rhinos ma elefane. I le faaopoopo atu i laau, o hippos 'ai carrion ma osofaia ungulations, e aofia ai lafumanu.

Mo se tagata, o le feiloaʻi male tama poʻo se fafine faʻatupu fanau e leaga. E le gata naʻo le tiʻetiʻe lele e sola ese - na ia taumafai e uma le fili, tuʻi lona tino i fuluʻi mataʻutia pe solomuli. E tusa ma le 1,000 tagata e maliliu mai osofaʻiga i tausaga taʻitasi. E sili atu nai lo le fasioti o leona, pafalo, ma nameri.

2. Namu

E lē pei o isi sui a Aferika, namu i lona lava le lamatia mo tagata. Ae o lona mimiti e mafai ona iʻu i le oti - fiasefulu afe o tagata e maliliu i tausaga uma ona o faʻamaʻi o loʻo feaveaʻi e namu:

• malaria
• samasama samasama
• Sisifo Faila Faila
• dengue fiva
• Le siama Zika
• siama chikungunya

O saienitisi i le salafa o le lalolagi o loʻo sailia ni auala e faʻaitiitia ai le faitau aofaʻi o fualaʻau e mimiti ai le toto, peitaʻi o mea uma nei e na o ni faʻafitauli le tumau. Afi Aferika namu mutate, fetuunai i mea oona ma repellents. O le mea e lelei ai, taimi e tui puipuia faʻaitiitia ai le numera o tagata na aafia e le o vaaia.

1. Laititi mamba

O le tele o mea oona gata a Aferika e oʻo atu i le umi o 3.5 mita ma saoasaoa e oʻo atu i le 14 km / h! E ese mai i le igoa, o le gata e vali i le olive poo le lanu enaena - e uliuli ona o le vaitusi paolo o le gutu. Mama faigofie ita ma matua le fefe. Na latou osofaia tagata, ma o sapalai taʻitasi e tui se vaega fou o le oti i le toto o le ua aafia.

O le manuʻa mu i le afi ma vave tafe. I le mavae ai o ni nai minute, faʻaʻi le puʻeina ma le manava manava, ona tupu ai lea o le pipili ma le faʻamalosi. Naʻo se vailaʻau fofoa na faʻatagaina ina ua maeʻa se maunu lava ona mafai ona faʻasaoina mai le oti tiga. Ae paga lea, o le vaifofō e le avanoa mo le tele o tagata i Aferika - e tusa ma talaʻaga eseese, 7000-12000 tagata e maliliu i tausaga uma ona o le gutu o lenei gata.

Aferika o pafalo

O le lapoʻa lapoʻa lea i luga o le paneta ma o se tasi o manu tele i Aferika. Mai le mamao le mea e tupu ai povi ae peitai, afai e te latalata tele, o le a lamatia lou ola mai e nifo.

O le averesi, o se tama e mamafa pei o se tamai taavale puʻupuʻu, ma o le mamafa o le 'au tau e oo atu i 1200 kg. O le va i le va o pito o pu, e masani ona sili atu i le mita, ma le ivi talita i le muaulu e malosi tele ma e le tuia i taimi uma le pulu.

E mafai ona e taofia i le ua lava paʻu ma le tele o auupega peʻa tamoʻe i se tagata naʻo ia. Afai o se lafu fefefe e televave, lea e tutusa 400 sini, o avanoa o le faaolataga e itiiti.

E faapitoa lava le lamatia o le paʻu tuai pulu. Faatasi ai ma le matua, latou avea norovist mo aiga ma agaleaga i isi uma ituaiga, e aofia ai tagata. O Buffalos e tele lava ina faʻalavelavea ma faʻatagata leona, ma le selau o tagata e feoti i tausaga taʻitasi i lalo o o latou tulaga.

Ole numera o tagata afaina ile tausaga e 200 tagata.

Fualoa

I le 2,000 ituaiga o manufeai, o le mea moni faʻamataʻu ai o le samasama Pasila scorpion. Ae, e pei ona taʻu le igoa, e le i maua i Aferika. Ae ui i lea, iinei o ia e i ai le sui suia - o le mafiafia-tailed scorpion.

O nei arthropods e malosi tele ma e osofaia mea uma e fealuaʻi. O le vailaʻau o le asu mafiafia-aʻe e iai ona afaina ai le faʻaoso. Ole neurotoxin e mafua ai le supa o le maso, maʻi teteʻe ma faʻaletonu totoga.

I totonu o Aferika, o le akarava e mafiafia e tolotolo atu i totonu o fale ma tutuʻi ma tagata le mautonu. Afai e te le ulufale i le vaifofo i le taimi, o le a oti se tagata i totonu o le fa itula. E ova i le afe tagata e maliliu i tausaga uma mai le feiloai ai i lenei fasioti tagata.

O le aofai o tagata afaina i le tausaga e 1,000.

Tsetse lele

I le tele, o se masani le faʻaoso feʻei lelea lele e na o 9 mm i le umi. O lona autu o taumafa o le toto, o le iniseti e faamomomo ma le tiga pe a seleseleina. Ioe, e le manaia, ae e le afaina, pe a fai tatou te mafaufauina na o sina mea itiiti.

Peitai, o le tsetse fly o se manu mataga lea e mafatia i se maʻi sili ona le manaia - maʻi o le moe. O muamua faʻailoga o le fiva, tiga sooga ma migraines. I le laasaga mulimuli o le faʻamaʻi, o se tagata ua aʻafia e le lelei le faʻatonutonuina o fegasoloaʻiga ma moe le mafaufau.

E ui lava e mafai ona togafitia lenei faʻamaʻi, ae i atunuʻu mativa Aferika, e toʻatele tagata e leai se taimi e iloa ai faʻailoga ma fefaʻatauaʻi ma fomaʻi.

Ole numera o tagata afaina ile tausaga e oʻo atu ile 400,000 tagata.

Malaria namu

O le namu o le iniseti sili ona feʻaveaʻi i luga o le paneta o loʻo faaleagaina ai faʻafiafiaga i fafo mo le fia selau afe tausaga. Ae afai o le mimiti o namu o loʻo maua i o tatou latitami lamatia na o le vevela, o lona uiga Aferika malaria namu mafai ona fasiotia. Leai, latou te le susu le toto uma, ae mafai ona latou pipisi i le malaria.

Faailoga o le faamaʻi - tiga soofaatasi, fiva, malulu, vomiting, cramps, ogaoga migraine. Malaria e faigata ona togafitia ma mafai ona atiaʻe vailaʻau tetee. Le autu auupega e faasaga i malaria o puipuia pea.

O i latou na aafia i namu malaria e aofia ai uiga faʻapitoa e pei o Alexander le Sili, Dante Alighieri, Christopher Columbus ma Michelangelo.

Ole numera o tagata afaina ile tausaga e mai le 660,000 i le 1,000,000.

Ioe, meaola e fasioti le tele o tagata. Ae aua le manatu o loʻo latou faia lenei mea i luga ole faʻamoemoe. O le leona, pafalo, ma le pulou e le o ni manoa. I le avea ai o se tulafono, latou te maua pea mafuaaga e osofaia ai. O i latou na o manu e fia ola, ma i le lalolagi vao o loo i ai na o le tasi tulafono - "O oe poʻo oe."

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №9. 'Elefane

O ai na manatu o le meaola e masani ona momoe tele tamaiti i paʻepaʻe e mafai ona matua lamatia. O manu ia e toeitiiti a leai se fefe. E oʻo i le taʻutaʻua talitonuga e le fefefe ele ele i isumu ma isumu e le moni. E mafai e elefane ona faʻasaga se tasi tagata i le isi lalolagi i le tasi lavea o le vae. E tusa ma le 1,000 tagata e maliliu i tausaga uma ona o osofaʻiga o ia meaola.

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №8. Rhinoceros

Se manu e seasea lava, o loʻo lisi mai i le Tusi Mumu, o le a le solomuli i le vaʻai a se tagata e latalata mai, ae, nai lo, faʻapea foʻi. O le afu Aferika e leaga lana vaai, o lea o le uiga o le ola-faʻasaoina galuega mo nei meaola vave i le vaʻai o soʻo se mea gaoioi. O le mea lea, e sili le 'alo ese o lenei manu feʻai, lea e mafai ona liliu ai se taʻavale umi i se faaputuga o uʻamea gaosia ma le tasi e tasi. E sili atu nai lo le 1000 tagata e maliliu i tausaga uma mai le toʻasa o lenei ola faʻaaliga o le malosi.

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №6. Mama

E talia lautele o le king cobra o le sili ona lamatia gata i luga o le paneta, ae o fuainumera fai mai leai. I Aferika, e tele ituaiga o gata e sili atu mea leaga nai lo le cobras. O le taʻitaʻi e leʻi finauina o le mamba Aferika. O lenei gata e feololo lona umi, e le fefe i manu po o tagata. O le ona o lenei gata e toe pipili ma i totonu o le lua itula, fasiotia le ua aafia. E le fefe le gata i se leo tele o le aai, po o le lapoʻa o le tagata na aʻafia. Na iai taimi e maua ai mea ola i fale. E tusa ma le 20 afe tagata i le tausaga na avea ma tagata afaina o mamba, sili atu i le afa oi latou ua leaga.

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №4. Snail Cones

Lemu manu o isi taimi e fefefe tamaiti i le taimi e momoe ai. Snail cones leai se fefe. Faafetai i ona mea oona, o le tasi mataua o le mea e lava e fasiotia ai 20 tagata, o cones e matua lamatia. E taatele i sami uma le sami i lo le fufuluina o le Black Continent. O le mea oona e faʻaigoaina foi o le snail-sikaleti, ona o lona oona na fasi le tagata aʻafia i le tolu i le lima minute. Le taimi lenei ua lava lea e asu ai se tasi sikaleti.

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №3. Tufua Fasi

O le matua fefe lava ma lamatia sui o se ituaiga. Faʻafetai i se malosi oona, ua mafai ona faʻaumatia ai le tele o tagata teteʻe. E mafai ona faigofie ona faʻasolosolo malie i totonu o le fale. O lona vailaʻau na fasi ai le tagata i totonu ole 4 itula. Naʻo le tasi le vailaʻau fofo e mafai ona faʻasaoina le selau pasene iʻuga oti. E taugata foʻi faʻateʻa a Scorpio aua e osofaʻia uma mea feosofi.

4. Aferika rhino

O le sisi Aferika, pei o isi mega-herbivores, o se manu malosi tele. O le povi, tusa lava pe lapoʻa tele (naʻo le lona lua lapoʻa), e mafai ona tamoe i se saoasaoa leai se mea ma e mafai foʻi ona toe liliu le taʻavale ma lo latou malosi faʻamalosi. Rhinos le lelei le vaʻai, ae o le lelei lagona o manogi ma tele o le iai o mea e manogi pei o tagata ma a latou mea e mafai ona faigofie osovale le rhino e osofaʻia tagata po o latou taʻavale. I le taimi lava e osofaia ai le rhino, e mafai ona faia se mea itiiti. Ole mea lea, e tele lava se taimi e fautuaina ai le nofo i se nofoaga mamao mai nei meaola ae aua le faia se mea e tosina ai o latou mafaufau.O le rhinos ma lana fanau e mafai ona matua lamatia ma faigofie ona osofaʻia soʻo se tasi poʻo se tasi, e foliga mai ia latou faʻamataʻu i le saogalemu o a latou fanau. Peitai, e ui lava i mea matautia e tupu mai i nei manu leaga i tagata, e leai se masalosalo o tagata e sili atu le lamatia i nei manu.

3. Leo Aferika

Ose tasi o fiapoto sili ona poto o loʻo soifua nei. E faigofie ona fasia e manu nei manu tetele, pei o le sisi Aferika, zebra ma e oʻo foi i le caiman, e faaaoga ai a latou tomai sili atu. O lea, e le tutusa tagata ma nei mea tetele ma le malolosi. I tausaga uma i Aferika, e silia ma le 100 maliu e mafua mai i leona. E i ai foi le tele o mataupu na tafafao ai tagata tafafao maimoa po o taiala e leona i le taimi o le safari vao. Peitaʻi, i le tele lava o taimi, o le faʻatamala e le itu o tagata tafafao maimoa poʻo kamupani femalagaaʻi, e nafa ma ia osofaʻiga e leona. E tatau ona manatua i taimi uma e ui lava o tagata e le o se manu masani a leona leona Aferika, o le leona fia ai o le a le mafaufau i luma o le osofaʻia se tagata vaivai e faʻamalieina lona fia taumafa. O le mea lea, o le nofo saogalemu ma mulimuli i tulafono o le vaomatua o le sili lea e mafai ona e faia.

O manu sili ona mataʻutia i Aferika №1. Afa Aferika

O loʻo faʻaigoaina o se mea sili ona lamatia i Aferika. O tausaga uma, e silia ma le 1,000 tagata e maliliu mai i lona le faʻataʻitaʻia. O ia e mafai ona tuli se tagata ua afaina ile fanua ma le vai. Lelei saoasaoa e le avatua i se tagata se avanoa se tasi o le faʻaolataga. E tusa lava pe manuʻa, e le lagona e le kolokotaila o le fefe.

Pau lava lena mo matou.. Matou te fiafia tele na e vaʻai i la matou '' upega tafaʻilagi ma faʻaalu sina taimi e faʻaola ai le malamalama fou.

Auai i la matou Vk Group, ia mulimuli mai i mea fou.

Na e fiafia i lenei tusitusiga? Matou te fiafia pe a faʻasoa atu le fesoʻotaʻiga o lenei itulau i au uo 🙂

2. Hippopotamus

E ui lava matou te naunau pea e faʻailoa mai pusi lapoʻa o meaola sili ona leaga ile vaomatua, pe a pa'ū i numera moni, matou te maua se mea moni faʻateʻi! I Aferika, o le lapo ua taʻua o le mamele sili ona lamatia. Hippos ua lauiloa e herbivora i le natura, fasiotia ai le tele o tagata nai lo isi Aferika terestrial ituaiga. O manu e lauiloa mo le maualuga o latou teritori ma le malosi saua. O le lapoʻa o nei manu (o le lona tolu o lapoʻa o manu i le lalolagi, o se tane e tusa ma le 1,500 kilokalama) ma nifo maʻai ma le le mautonu i luga o le laueleele faʻapea foi ma le vai, avea i latou ma manu sili ona mataʻutia e fetaiaʻi. O tamaloloa Hippopotamus e matua puipuia lo latou teritori, ae o fafine faʻamalosi e puipuia a latou fanau. O manu ia e mafai foi ona taufetuli i saoasaoa e silia ma le 32 kilomita ile itula.

1. Namu

O faʻamaʻi namu o se afaina tele i Aferika. I le 2015, 90% o mataupu o malaria i le lalolagi atoa ma 92% o maliu mai malaria na lipotia mai le WHO African Region. Tupe leiloa, malaria o se papupuni i le tamaoaiga alualu i luma o Aferika atunuu. O nei iniseti o lo o iai le tupe paʻu e $ 12 piliona. USA i le tamaoaiga a Aferika. 40% o tupe faaalu a le malo i Aferika e aʻafia i le malaria e alu e tau ma le faamaʻi. Malaria faʻapea foʻi faʻaletonu le tamaoaiga o le atunuʻu, tausia le faitau miliona o tagata matutua mai le taimi atoa galuega ona o le afaina o faʻailoga o le malaria. E mafai foʻi ona faʻatupuina ai faʻafitauli umi, pei o le maʻi poʻo le faiʻai o le faiʻai. Mo le toatele o Aferika, o le faaiuga mulimuli o le oti.

Aferika pito i luga manu lamatia

E sili le le feiloai ma nisi sui o le Aferika fauna i uma:

1. Cape Cobra. Ole mataua o le Cape Cobra venom e mafai ona fasiotia ai le 10 tagata. A aunoa ma le fesoasoani pe a maeʻa, na maliu le tagata manua i totonu ole 15 minute. E masani ona tupu fonotaga a gata feai ma tagata, aua latou te tuli latalata i tagata,
2. Mafu tau-mafiafia. Ua latou tolotolo atu i fale nofo lelei, lalafi i mutia ma oneone. Latou fasioti tagata fasiotia i totonu o le 4 itula pe a fai o fuaina e le faia i le taimi. I tua atu o le mafiafia-siʻusiʻu, i Aferika e selau ma selau o ituaiga oona oona,
3. O le kolokeli o le Naila. E ova ma le selau tagata ua afaina i nei reptiles i tausaga uma. O lona tele ma lona malosi e oʻo lava ina mamate ai lapoʻa tetele. O le kolokeli o le Naila, e sili ona malosi anavae i le paneta, e le mafai ona e alu i ai,
4. Aferika o pafalo. Se manu tele e le mafaamatalaina ma leaga i le natura. 'O tagata tuʻuaʻina naʻo loʻo' avea ma manu faʻafefe e taua tele. Ma e le mafai ona sosola ese mai le lafu atoa,
5. Talofa Moana. E foliga mai aulelei ma lemu, hippos e saoasaoa oo atu i le 40 kilomita / h, ia maua a latou taia ma fasiotia le tele o tagata i le tausaga. Naʻo leona e filifilia tulimanu, ae leʻo le manumalo o loʻo i luga o le meaola.
6. Aferika leona. Tasi o le tele lapoa aapa paʻu atu se mamafa e oʻo atu i le 250 kilokalama. Sili le nofo ese mai ia te ia. I tausaga uma, leona Aferika fasiotia nai lo le toʻasefulu tagata,
7. Vaʻaia Hyena. O nei tagata tulimanu i lalo ifo nifo maua ai auvae sili atu le malosi nai lo leona ma e mafai ona lamuina ivi. Leai Hyenas leai se alofa mo a latou vete. I tulaga o le fiaaai, latou te osofaia se tagata,
8. Tsetse lele. O se feʻaveaʻiga i le moe o maʻi, maʻi mo tagata. I atunuʻu faʻapitoa, o gasegase o moe o le faʻamaloloina manuia, ae le tele o turisi e leai se taimi e saili fesoasoani,
9. Malaria namu. O le namu i Aferika o le fasioti tagata, aua e maua ai le malaria. Ae paga lea, o le malaria e toetoe lava a le mafai ona togafitia ma fasiotia le faitau afe o tagata i le tausaga,
10. Ava paʻepaʻe tele. Ua faʻapea ona tupu soo se osofaʻiga a Shark i tagata i Aferika. Ma e ui lava mo le tele o tagata o latou lava avea ma mafuaʻaga, o le oti o le paʻepaʻe malie ma ona aiga laiti e le masalosalo.

O le lalolagi vao a Aferika e ola i ana lava tulafono ma e i ai sauaga leaga o le ola ai. Tagata tafafao maimoa ua fautuaina ina ia faaeteete, mulimuli i tulafono saogalemu, ma faia tui talafeagai ao lei malaga.