Leopon (Panthera pardus × Panthera leo, Igilisi Leopon) - o se vavao o se tane leopard ma se fafine leona. Latou te faʻaolaina le foliga mai o le leona, ona o le laititi ifo kopi - o le ulu e laiti, lanu enaena maila i luga o le tino. I luga o le siʻu ua iai se fulufulu fulufulu, pei o leona.

O le ulu o le lepela e pei o le leona, a o le isi vaega e pei o le nameri. E lapopoʻa, e tele atu nameri nai lo nameri, ae laiti i lo leona. Leopons tane e mafai ona i ai le manai e uiga ile 20 cm le umi, ae ui i lea e seasea lava. Ua maua e Leopons ni lanu enaena (e seasea uliuli) ma siʻu i se pulumu pei o leona.

O le ulu o le lepela e pei o le leona, a o le isi vaega e pei o le nameri. E lapopoʻa, e tele atu nameri nai lo nameri, ae laiti i lo leona. Leopons tane e mafai ona i ai se manai e uiga ile 20 cm le umi. O looponi e iai ona lanu enaena (e le masani ona uliuli) ma ato ile pulumu pei o leona.

O le muamua le tusia leopon fanau tupu mai i Initia i le 1910. I le 1910, e toʻalua talavou talavou na fananau i Bombay. O se tasi oi latou na maliu i le matua o le 2.5 masina. Milard, failautusi o le Natural History Society i Bombay, na ia auina atu le paʻu o se manu ia R. Pocock, o se tama fomai manu a Peretania na muamua faamatala le manu i le 1912. Na tusia e Pocock, o le manu e pei o le nameri, ae o pupu i ona autafa e laiti ma latalata i le tasi nai lo le nameri Initia ma e lanu enaena ma ufi, pei o paʻu o le leona. O pito i luga o le ulu, tua, manava, ma vae na uliuli ma eseese i le tele.

Amataga

O le muamua faʻamaumauina tulaga o le fanau mai o le leopon na tupu i Initia i le 1910, ia Novema. Na fanauina uma ni uluaʻi taʻitaʻi talavou i le taulaga o Kolhapur i Bombay i Initia, e le mautu le tupuʻaga o nei nameri.

O se tasi oi latou na maliu i le matua o le 2.5 masina. Milard, failautusi o le Natural History Society i Bombay, na ia auina atu le paʻu o le manu ia Reginald Pocock, o se tama fomai manu a Peretania. Na ola le tama lona lua ma na faamatalaina o ia e Pocock i le 1912. Na tusia e Pocock, o le manu e pei o le nameri, ae o pupu i ona autafa e laiti ma latalata i le tasi nai lo le nameri Initia ma e lanu enaena ma ufi, pei o paʻu o le leona. O oga i luga o le ulu, tua, manava ma vae e uliuli ma eseʻese. O le siʻusiʻu na ilia i luga ma fusi i le pito i lalo, faʻaiʻu i se pulumu o fulufulu uliuli. O le pito i lalo na palapala paʻepaʻe, o taliga na i ai o se lautele lanu uliuli, ae leai se paʻepaʻe nofoaga pei o leopepa. O loʻo teuina le ulupoo ma le paʻu o le leopon mai Kolhapur i le British Museum.

Faʻataʻitaʻiga mo le faʻafaileleina o tagata na maua mai faleʻai i Europa, aemaise lava Italia ma Siamani, ma faʻagaioi ai loa. Karl Hagenbeck, o le na faamatalaina le tele o ituaiga tui, na faamanatuina le fanau mai o leopons i le Hamburg Zoo i Siamani, ae leai se tasi o latou na ola pea seia oo i le matua. I totonu o le Iapani faasao i le motu o Honshu, na maua ai e saienitisi le alualu i luma sili ona lelei pe a faatusatusa i le Siamani zoos, lea na fanau uma ai fanau leopons na maliliu a o laititi lava. O uluaʻi lepela na fananau iinei i le 1959, ma na mulimuli ai le maliu i le 1985. Na faatupuina Leopons i Koshien Hanshin Park i le taulaga Iapani o Nishinomiya. O le leona fafine e igoa ia Sonoko na sopoia ma le nameri e igoa ia Kaneo. O le ulumatua fanau o 2 hybrids na fanau i le 1959 ona sosoo ai lea ma le 3 isi na fananau i le 1962. Maʻamaʻimau sa faʻamaʻi ma le mulimuli na maliu i le 1985.

Se mea e uiga i le faʻamatalaga ma foliga

Mai faamatalaga o pusi hybrid o loʻo faasao i le pa o Iapani, ua iloa o lapopoa i le lotoifale na sili atu nai lo leopards ma tuʻufaʻatasia foliga o matua uma. O latou lanu e sili ona lanu enaena (ae le o le uliuli), o fusi o tassels, ma tane tuputupu ae seasea, e oo atu i le 20 centimita le umi, mane. Na feosofi uma le tele o laau i luga o laau ma tele le taimi i le vai. Sa matua fiafia le au maimoa na omai e mai lenei mea masani faʻanofo, ae e leʻi faʻatagaina nei suʻesuʻega i le nofoaga faʻasaienisi.

E iai le malosi o le tino o Leopon e tusa ai ma isi tusi, e malosi atu le tagata nai lo le manu lapopoʻa - o le taika.

O le faʻatulagaina o ituaiga o tui o Leopons

O le muamua tulaga aloaia o le foliga mai o le leopon na tupu i le 1910 i Initia, i le taulaga o Kolhapur. O le fafine na fanau mai e lua pepe pulu. Na maliu le tasi leopon ina ua 2.5 masina lona matua. O le paʻu o lenei pusi na lafoina i le paʻu fagafao o Peretania Reginald Pocock.

O le muamua le tusia leopon fanau tupu mai i Initia i le 1910.

Na toe ola mai le isi kamaa, ma i le 1912, na faamatalaina e Pocock. Na ia taʻua foʻi, e tele foliga tutusa o le leopone ma le nameri, ae e laiti foʻi ona itu ile itu, e latalata foʻi le tasi i le isi. I le tua, ulu, vae ma le manava sa i ai ni manua uliuli o ituaiga eseese. O le siʻusiʻu i le pito i luga na ilailaʻetiʻe ma tusitusi i lalo, o lona pito na teuteuina i le pulumu o fulufulu uliuli. Na i ai se manoa uliuli i taliga, ae leai se paʻepaʻe paʻepaʻe e maua ai le nameri. Le vavae na paʻepaʻe. O le paʻu ma le ulupoo o le hybrid o loʻo i totonu o le British Museum.

Leopon olaga i zoos

O le faʻataʻitaʻiga mo le faʻafoliga o lopa na pikiina e papalagi. Na matua lauiloa i latou i Siamani ma Italia ma latou sopoia foi le vasa. Na faʻamatala e le saienitisi Karl Hagenbeck le tele o faʻamaʻi ma na mataituina le fanau mai o pepe tui i le Hamburg Zoo. Ae paga lea, e leai ma se tagata e oʻo i le tulaga talavou.

Leopons tane e mafai ona i ai se manai e uiga ile 20 cm le umi.

I totonu o le faʻasao, o loʻo i luga o le motu o Honshu, na mafai e saienitisi ona faʻataunuʻuina le tele o taunuʻuga lelei na i lo le Siamani, i le mea na mafua ai na feoti tagata i le laiti poʻo talavou. I le pa manu a Iapani, o pepe muamua e fusuʻaga na fananau i le 1959 ma o le taimi mulimuli lea o le Leopons na ola seʻia oʻo i le 1985. I le pa o manu, o le leopard tama, e igoa ia Kaneo, na sopoia ma se tamaitai leona, lea na faatamaia e Sonoko.

Le fafine na fananau i uluaʻi suauʻu i le 1959, ma i le 1962 e 3 isi pepe na fananau. O iʻuga o aano na le mafai ona toe gaosia, na pipisi lava talu ona fanau mai. O tagata mulimuli lava o leopons na maliu ile 1985.

O le umi o le tino o fafine fafine, na oʻo atu i le 1.4-1.6 mita, ma aliʻi - e oʻo i le 1.6-2.4 mita.

E tele lava le lapopoa i lo le lapopoa, ae e itiiti leona.

I totonu o le pa o Iapani, na faamatala mai vavala a tagata vavae, mai ai e manino na sili atu nai lo leopards ma o fafo atu o gaosi uma e lua na tuʻufaʻatasia i totonu. E le uliuli le lanu, ae na o le lanu enaena, o alii e le i ai se mafiafia mafiafia e tusa ma le 20 centimita le umi, ma sa i ai tassels i pito o le siusiuga.

Ua mafai e Leopons ona aʻe lelei laʻau, ma e le gata i lea, e mafai ona latou aau mo se taimi umi i le vai. Na matua fiafia tagata lautele i lenei vavega o le natura, ae i le faasaienisi sikola o lenei faʻaavanoaina e leʻi mauaina se faʻamaoniga.

A maua sau mea sese, faamolemole filifili se fasi tusitusiga ma fetaomi Ctrl + Ulufale.

Polokalame

Maʻamaʻimau a leona ma le faʻatulagaga o itupa

Mo leona hybrids, e taua tele pe o le leona matua o le tina pe o le tama, aua o lenei afaina ai le tele o le fanau. E mafua lenei i le natura filifiliga i le leona taʻutaʻua. O le leona e mafai ona fanauina fanau mai le tele o leona i le taimi e tasi (aemaise lava pe a tele leona taʻutaʻu le malosi i le faʻamaualuga). E naunau uma tama i le mea moni, o lana leona tama ia na fananau mai ma sili atu ona talafeagai. I le va o tama e i ai le filifiliga masani e fiafia i leona, o lana fanau e tupu tele, faʻaititia le avanoa o fanau o tauva. O le fafine, i le isi itu, e naunau i le faʻasaoina o fanau uma, ma o le filifiliga masani e fiafia i tamaʻitaʻi o latou ituaiga e teteʻe i le soʻona tupu o le fetusisi ma faʻaititia. O isi faiga e leai ni mea o loʻo iai, ua leai se mea, o fanau a leona tama e toʻatele, ma fananau mai tamaʻi leona e fananau mai laiti nai lo le faʻamoemoeina.

1. Liger - o se tui o le leona ma le tai

Liger e fanau mai e se nifo mai le leona tane. E iloa i le taimi nei ligers na o i le faatagataotauaina, tuputupu ae artificially. O loʻo faʻaalia mai e lenei ata le tele o liger Hercules, o lona mamafa e 410 kilokalama. Ma e leʻo le faʻatelega o mea na tupu: i le 1973, sa faʻamauina ai se liger mamafa e 798 kilokalama. I le natura, e leʻo se ituaiga mea faapea, aua o le meaola e pei o le leona ma le tigaina, e masani ona nonofo i latitude eseese.

8. Savannah - o se pusi o le pusi aiga ma le au Aferika serval

O sui o lenei pusi ituaiga na faʻatuina faʻanumeraina i Amerika i le 80s o le seneturi talu ai. Breeders taumafai e fausia se pusi lapoʻa ma maualuga atiaʻe atamai. O lona iʻuga, o le savannah e fuaina lona 15 kilokalama ma e oʻo atu i le 60 cm le umi e ala i le 3 tausaga. E ese mai isi tagata i nisi maile taifau, mo se faʻataʻitaʻiga, tuʻuina atu faʻamaoni i lē e ona, e talepe lona siʻusiʻu ma leai se fefe ile vai.