I ornithology, o le upu "manulele o manu" o loʻo faʻamatalaina soʻo se ituaiga manulele na tuli i le lele, o loʻo malosi ona lima, faʻapopoleina mata ma se gutu malosi e mafai ona puʻeina pe fasiotia ai lana manu. Tele, ona o nei foliga mataga, le tele o tagata mafaufau o manu felelei o se tasi o mea sili ona leaga manu i luga o le paneta. Peitaʻi, e faigata ona aua nei taʻua i le taimi lava e tasi o nei tagata maoaʻe na aofaʻi ma maoaʻe ia mea.
E tele matata eseese e faʻaogaina e iloa ai le tele o nei manulele, pei o le aofaʻi uumi, apaʻau poʻo le mamafa, o loʻo faʻafaigata tele ai le mafai ona faʻailoa mea tetele manulele o manu.
Ina ia faʻalautele le iloa o nei manulele faʻataʻitaʻi, na matou filifili e fai se lisi o nisi o manu lapopoa, lapoʻa, sili ona mamana ma mataʻu.
Mai le tele condors ma galu meleʻae e oʻo ai i aeto, o lenei o le 25 o le tele o manulele lapisi, e ofoofogia, e ui ina latou faʻamalosia le fefe!
25. Andean Condor
O loʻo nofo i Andes ma luga o le talafatai o le Pasefika i Amerika i Saute, o le Andean Condor o le manulele lapoa tele i le lalolagi i le tuufaatasi o fua o le mamafa ma le apaau. O le apaau o lenei manu e oʻo atu i le 3.3 mita, o le lima sili lea i totonu o manulele (o le lautele o le apaau o le manu e na o le lua ituaiga o albatrosses ma lua ituaiga o pelicans).
Vaʻai latalata i se tulaga lamatia, o le Andor condor o se tasi foi o manulele umi-ola i le lalolagi: o latou ola soifua sili atu i le 70 tausaga.
24. E faapaleina le aeto
O le Crown Eagle o se manulele lapoa o manu e ola i saute o Sahara i Aferika i Saute. Ua faaauupegaina i ni papala tetele ma vae taugofie, o le pale ua faapaleina o le aeto sili ona malosi i Aferika, pe a fuafua mai i le aofaʻiga o le mamafa o ana tagata manua. E masani ona ia mago manu faʻapitoa e pei o le bushbuck (o se ituaiga o antelope) e mafai ona mamafa o latou mamafa i le 30 kilokalama.
23. Aeto o loo tutuʻi
Wedge Tailed Eagle o le manulele lapoʻa tele a Ausetalia ma o se tasi o lapoʻa sili ona mumiti i le lalolagi.
Mafai ona lele i luga o le lagi mo le tele o itula e aunoa ma le lafoina o apaau, o le V-tail eagle e iai ona apaʻau e oʻo atu i le 2.84 mita ma aapa atu i le umi o 1.06 mita.
E uumi, lautele lautele ona apaʻau, fulufulu vae atoa ma, e le masalomia, o se tina uʻamea foliga (o lea o le igoa).
22. O le 'aʻai Himalayan
O le 'aʻai Himalayan, lea e taʻua foi o le kumai poʻo le kiona, o se manulele tele mai le Vaifanua Old World.
O se tasi o lapoʻa lapoʻa tele ma manu feʻai moni, o lenei ituaiga e ola tele lava i mea maualuluga o Himalayas, Pamir, Tibet ma Kazakhstan e oo atu i le itu i matu sisifo o Afghanistan ma le itu i saute o Bhutan.
21. Aeto auro
O se tasi o manu felelei e sili ona taʻutaʻua ma sili ona taʻatele i le itulagi i matu, o le aeto auro o le lapoʻa tele lea o fulufulu manu ma se apaʻau e 2.34 mita.
Mo le tele o seneturi, o manulele o lenei ituaiga sa i ai i sili ona faʻaaloalo: sa faʻaaogaina i falconry. Mea faʻaola Eurasia sa faʻaaogaina e tuli ma fasioti ai le tele o manu e pei o luko feʻai.
Faʻafetai i le poto masani faʻailoga, lenei manu e togafitia ma le faʻaaloalo tele i nisi o aganuu a ituaiga.
20. Ou
I le lautele o le apaau e oʻo atu i le 190 senitimita, o le lulu aeto e taʻua i nisi taimi o le lulu sili ona tele i le lalolagi. O loʻo nofo ai i vaega tele, o vaomatua, ma vaomatua, o le lulu o le aulelei o loʻo avea ma se manu e osofaʻia le tele o ituaiga meaola, e tele lava i manu laiti, faʻapea foʻi ma isi manulele, reptiles, amfibi, iʻa, tele iniseti ma isi invertebrates.
19. Amapasa Amerika i Saute
O le harpy i Saute Amerika o le lapoʻa sili lea ma sili ona malosi ola ai o loʻo ola i Amerika, ma o se tasi o lapoʻa sili ona tele o aeto i le lalolagi.
O le faʻaleagaina o le nofoaga masani o nei manulele na mafua ai lo latou faʻaumatia i le tele o vaega o le latou nofoaga muamua (tele lava i Amerika Tutotonu), ae, o le mea e lelei ai, o lenei manulele ofoofogia e masani lava ona taatele.
18. Le 'ava, poʻo le tamaʻi mamoe
O loʻo nonofo faʻatasi i vaega o mauga mai Europa e oʻo i le tele o Asia ma Aferika, o 'ava e pei o le' ava tetele o manulele lapisi ma le apaʻau e oʻo atu i le 2.83 mita. E mafai ona iloa le manu i ona apaʻau e le masani ai le umi ma le vaapiapi ma o lona siʻusiʻu uʻumi.
O le 'ava' ava o se mea e sulu solo ai ma sili ona malosi o le gastric sua (se faatatau pH e uiga i 1), lea e mafai ai e ia ona eli e oo lava i ponaivi tele.
17. aeto Filipaina
E taʻua foi o le manuki e fafaga, poʻo Filipaina harpy, o le aulelei a Filipaina e taʻua o le aeto sili ona tele i le lalolagi i tulaga o le umi o le tino ma le apaau o le apaau.
Avea ma se tasi o manu e seasea ma sili ona malolosi i le lalolagi, ua taʻua o le manu o le atunuu o Filipaina. O lenei ituaiga ua lamatia i le faʻaumatia, e mafua ona o le tele o nofoaga e nonofo ai ona o faʻafilemu.
O le mea e lelei ai, ua tele taumafaiga a le malo o Filipaina e faasao ai lenei ituaiga, ma o le fasiotia o le aeto a Filipaina ua faasalaina nei i le 12 tausaga i le falepuipui.
16. Aeto o taua
O loʻo ola i nofoaga matala ma afa matala o Aferika i saute o le Sahara, o le aeto taua o se manulele tele, o le aofaʻi umi e oʻo atu i le 96 centimita, o le lautele o le apaau e oʻo atu i le 260 centimita, ma lona mamafa e oʻo i le 6.2 kilokalama.
'Ai mea uma mai isi manulele i le pili ma e oʻo lava i lapoa ma lapoa gata, e aofia ai ma le mamba uliuli, o le taua aeto o se tasi o manulele sili ona mamana o manu i le lalolagi.
15. Olo o iʻa
O le igoa Latina o ituaiga, na tuuina atu e faamamalu ai le faanatura faanatura Thomas Blakiston, o le na maua lenei ituaiga o lulu i Iapani i 1883.
O le lulu o le iʻa o se lulu tele e tuli i matafaga i le talafatai o Asia Sasaʻe ma Rusia. I le lautele o le apaau e oʻo atu i le 190 senitimita, o se lulu iʻa e tele na taʻua o se lulu sili ona tele i le lalolagi (o lona uiga i le apaau o le apaau).
14. Aeto o le sami a Steller
O le au aʻa a Steller o se manulele lapoa o manu e ola i le talafatai i le itu i matu sasaʻe o Asia.
E faʻaalia tele le lapoʻa lanu samasama, o lenei manulele e na te faʻatafuna i iʻa ma meaola moa. O ana mea e fiafia i ai o le salmon ma trout.
I le averesi, o le mamafa sili aeto i le lalolagi: o nisi tagata e oʻo i le 9 kilokalama mamafa.
13. Vili taliga taliga Aferika
Ole manulele ole subfamily bird o se tasi o mea sili ona umi ma lapoʻa 'eseʻese ole lalolagi.
Aferika taliga taliga o se ova, 'ai tele manu tino. O manu nei e matua mamana ma sauaina a e masani ona maualalo ifo isi vulturre i le tino oti pe a latou filifili e faalauiloa latou.
12. Kalefonia Condor
O lona sao aʻe e oʻo atu i le 12 kilokalama o lona mamafa, o le California Condor o le pito sili ona tele Amerika i Matu laueleele manu ma o se tasi o le tele lapoʻa faʻataʻitaʻi i le lalolagi.
O lenei ituaiga na toetoe ina mou atu i le 1987 (o le tausaga lea na sosola ai i le Kalefonia lea na ola ai i le saʻolotoga), peitaʻi, faʻafetai i le polokalame mo le toe faʻaleleia o le tele, o le ituaiga na toe ola mai i vaega o Arizona, Utah ma Kalefonia.
O le California Condor o se manulele faʻatusa mo le tele o tagata Kalifornia Native American vaega ma o loʻo faia se sao taua i la latou faʻaleaganuʻu tu masani.
11. Aeto-siʻusiʻu o le aeto
E taua foi o le aeto o le sami poʻo le aʻa o le efuefu o le sami, o le aau e paʻepaʻe-tulimanu o se manulele tele o manu, e oʻo atu i le umi o 94 centimita ma le lautele o latou apaau e oʻo atu i le 2.45 mita.
O se tagata e poto tele e tuli manu, atoa ai ma se fesuisuiai solo, o le aau-paepae e pei ona taua o se aiga vavalalata o le pulu e a, o loʻo nofoia lava le siosiomaga tutusa, ae na o Eurasia.
10. Uliuli uliuli
O le tanoa uliuli o se manulele lapoa aoe na ola i luga o se teritori tele o Eurasia.
Ua paʻi atu le mamafa o le 14 kilokalama, le umi o le 1.2 mita ma le lautele o ona apaʻau o le 3 mita, e fai i nisi taimi o manulele uliuli, o le manulele moni e tele i le lalolagi.
9. Afa Aferika
I le avea ai o se aiga vavalalata o le papala paepae o le Europa, o le 'aʻai Aferika o se tamai' 'nifo, na o lona ulu ma le ua e le fulufulua, o ona apaʻau e lautele le lautele ma e puʻupuʻu lona siʻusiʻu.
Ole manulele fuaina e oʻo ile 7.2 kilokalama, e aapa ile umi e oʻo ile 1 mita ma e iai lona apaau o 2.25 mita. O le meaola a le Aferika o se mea e sasaina ai, e 'ai tele i tino o manu, ae o isi taimi e le maua ai le toega o meaʻai na maua i fale o tagata.
8. Kaffir aeto
O loʻo nonofo i luga o mauga ma mauga o Aferika, o le Arapi Peninsula ma le itu i saute o le Ogatotonu Sasaʻe, o le Kaffir eagle o le fulufulu fulufulu manu.
O lona umi mai le gutu e oʻo i le pito o le siʻusiʻu, e oʻo i le 96 senitimita, ma tamaitai (lea e masani na sili atu nai lo alii) mafai ona mamafa oʻo atu i le 7 kilokalama.
7. Leulu lulu
E lauiloa foi i isi igoa, e pei o le lulu pulu, o le Lapland lulu, o le 'ava, o le lulu efuefu o se manulele tele lava, ua faamauina o se lapoʻa sili ona tele i le lalolagi i le umi (e mafai ona oʻo atu i le 80 senitimita).
O le lulu lulu, e foliga mai e tele lapoa ma malosi, ae o ona foliga foliga taufaasese, aua o lenei manulele, e ufiufi i fulufulu manu tele, o lona mamafa na o le 1.29 kilokalama.
6. Fetuunau Orlan
O loʻo nonofo latalata i vai o le vai i le itu i lalo o Sahara i Aferika, o le ee saʻiliʻo o le manulele lapoʻa e pei o le aila i lona foliga vaaia.
Tamaitai o lenei ituaiga (mamafa i luga o 3.6 kilokalama ma ma o latou apaau oʻo atu i luga o 2.4 mita) sili atu lona tele nai lo alii.
I le avea ai ma se tasi o le masani aeto a Aferika, o le ee feʻaveaʻi o se manu manulele o le atunuu i atunuu e pei o Zimbabwe, Zambia ma South Sudan.
5. O le vete Cape
O le Cape Vulture o se Old World vulture endemic i saute o Aferika. O loʻo mafuli i le teritori o Lesotho, Botswana ma Namibia, o le Cape Vulture o se manulele lapoa ma malosi e oʻo i le 115 senitimita umi, o lona mamafa e oʻo atu i le 11 kilokalama ma le apaʻau o lona uumi e oʻo atu i le 2.6 mita.
4. Ole togisala paʻepaʻe
E lauiloa foi ole aau o le paepae-paʻu, o le aau e paʻepaʻe e pei o se manulele lapoʻa o le ao, e aumau i se nofoaga e afua mai Initia e oo i Sri Lanka i le itu i sautesasae o Asia ma Ausetalia.
O le manulele ola i le talafatai ma luga o alatele tele, faatupulaia ma tuli latalata i le vai. O iʻa e toeititi lava atoa le afa o ana meaʻai, ae o ia foi o se mea e masani ai.
O le manulele manu e mafai ona aapa atu i le 90 centimita lona umi, e iai ona apaau o le pa e oʻo atu i le 2.2 mita ma mamafa 4.5 kilokalama.
3. Aeto uumi
O le aeto umi-uʻumi o se lapoʻa enaena enaena e nofo i Asia Tutotonu. O le lautele o le manu e oʻo i le 84 centimita le umi, o le apaʻau o le apaʻau e oʻo atu i le 215 centimita.
O ana mea taumafa e aofia ai iʻa fou maiʻa. Atonu o le lapoʻa-siʻusiʻu atonu o le lapoʻa tele aʻe i le va o manulele o manu. O le mataʻupu na puʻeina pe a puʻeina, siʻi aʻe ma feʻaveaʻi i luga o le ea se iʻa e umi lona umi, o se iʻa e faaluaina lona mamafa.
2. Griffon Vulture
Faatasi ai ma le lautele o latou apaʻau e oʻo atu i le 2.8 mita ma le mamafa e oʻo atu i le 15 kilokalama, o le griffon vulture o se lapoʻa lapoʻa o le Old World, e maua i le tele o vaega o Europa ma Asia. Faʻasolosolo i vaega tele i papa e le mafai ona maua, e le paʻi mai i ai tagata.
1. Laʻau Ega
O le avea o le manulele a le atunuʻu ma manu a le atunuʻu o Amerika, o le manulele aʻa o se manulele lapoa mai le aiga eli, e nonofo i le tele o vaega o Amerika i Matu.
O se manu tulimanu aulelei, o le aeto galu, ua lauiloa mo le fauina o lapisi sili ona tele o lala o meaola uma na tusia i le lalolagi: e oo i le 4 mita loloto ma 2.5 mita lautele.
O le lautele a latou apaau e 1.8-2.3 mita, ma o le lapoʻa e masani lava mai 3 i 6.3 kilokalama.
