O kamela e le faʻaigoaina o vaʻa toafa. O meaola ia na faia e le natura mo le ola i nofoaga matatiʻa. O le mea lea, latou fetaui lelei fetuunai mo umi malaga i tulaga ogaoga o vevela vevela ma matutu laʻasaga. E le fefe foi le la i le la, po o le leai o se vai.

Kamala Bactrian poʻo Bactrian (lat.Camelus bactrianus) (fanau mai Bactrian kamela)

Latou te mauaina uma le manaʻomia mo le susū faʻatasi ai ma se tele o laʻau. O se kamela e mafai ona ola e aunoa ma se vai pe a ma le tolu vaiaso, ma afai e sau i le vaipuna olaola, ona mafai lea ona inu i le 90 lita vai i le taimi.

I le genus Camels, e lua ituaiga: o le kamela e tasi-humped - kamela dromedary ma lua-humped. O le mea mulimuli e ese ai ituaiga e 2: Bactrian (ato kamela) ma Haptagai (kamela vao). E faigofie lava ona iloa va i latou: o le vao e laʻititi nai lo le aiga, e i ai foʻi le tino, ma e leai ni fatu i le fatafata ma tulivae luma.

Bactrians

E moni, o le sili vaaia vaitauina i le va o nei ituaiga o le numera o patu, ae e faaopoopo atu i lenei, o le Bactrian sili atu le dromedary i le tele ma le tele o le peleue. Ioe, ma latou te nonofo i itu eseese o le lalolagi. O loo tatou vaai i se kamela e tasi-humped i Aferika atunuu.

Na o Haptagai e naʻo le laʻau tuʻufua ma le fanua tuʻufua o Central ma Central Asia, Mongolia ma Saina. Mai i isi “vaʻa feoaʻi,” e tusa ma le 90% o kamela e tasi-humped, ae o isi mea o lo o totoe e lua o kamela e 10%. Faanoanoa fuainumera. O le mafuaʻaga lea ou te manatu ai e faamasani i le "fogafale lua o le toafa", lea o haptagai, latalata, ae mafai pea ona maua i luga ole paneta.

O le uluaʻi faʻamatalaga faʻasaienisi o lenei manu e patino i le tagata Rusia suʻesuʻe N.M. Przhevalsky (1878).

Nofoaga

I le taimi muamua, o nei meaola na maua i ni fanua tele lava, amata mai le ogatotonu o vaega o Kazakhstan i sisifo i sisifo i le pito tele o le Saina Yellow Yellow i sasae. Ile taimi nei, ole haptagaya e naʻo laufanua laiti o loʻo iai ile laʻa o Mongolia ma Saina. O le vaega lenei o le Trans-Altaic o le toafa o Gobi, i lalo o Edren ma Shivet-Ulan, ma i Saina - i le itu o Lake Lobnor.

Foliga Vaaia

Ua uma ona matou taʻua mea lautele a lea kamela. Ia sili atu lou iloa lelei ia te ia. E lapopoʻa tele ia manu. Bactrian mamafa mafai ona aapa 600-800 kg, Haptagai teisi faigofie tele. O le maualuga i le magumagu e mai 2 i le 2.3 mita, o le maualuga i le pito i luga o le hump point e 2.7 mita. O le mamao le va o humps ua lava mo se tagata e ofi lelei ai iina. Mo ia, e oo lava i se nofoa e le tatau.

O foliga uma o le fale i totonu ma fafo o le kamela e fesoʻotaʻi ma lona ituaiga olaga. Ia faʻatumu e leʻo le pupu, o ni faʻaputuga gaʻo faʻapitoa.

E ese mai i le talitonuga lautele, o punavai o le ola faaola i le taimi o le suavai, ua faamaonia, o paʻu e le o le "vai", ae o meaʻai "faleoloa". O le mea lea, i le leai o se meaai ma vai, o moega o kamela e laʻititi, faʻaititia le mamafa ma taamilomilo itu. Ae afai na te faʻafouina o ia lava ma inu i le vai, o le a tupu moni lava lona lapoa i luma o ona mata, aemaise lona gutu. O lea, ua avea i latou ma ituaiga faʻamaoniga o le lololo o kamela.

I taimi vevela, o humps e avea ma mea e faʻamamaina ai le faʻamalu e puipuia ai le pito i tua o le meaola mai le mu i le la.

I le laʻasaga o Asia Tutotonu, o le eseʻesega o le vevela i le va o le taumalulu ma le taumafanafana, e mafai ona oʻo atu i le 80 ° C. I le taumafanafana, o le ea malulu mafai ona oʻo i le +40 ° C, ma i le taumalulu pa'ū i -40 ° C. Ae o le kamela e lua-humped e leai ni faʻailoga faʻaita. O se peleue fulufulu mafiafia e puipuia mai i le vevela ma le malulu. E sili atu le umi ma mafiafia nai lo o se dromedary, i se faaopoopoga, haptagai fulufulu maualalo le vevela conductivity.

I le Autumn, ao le i amataina le vaitau o le taumalulu, kamela amata ona tuputupu ae i le mafiafia ma le umi taumalulu "fulufulu fulufulu", ma i le tautotogo latou vave suia e se ofu puupuu mafanafana. O le vaitau lea na mafai ona vaʻaia i se tulaga sili ona faʻaalia - o se mea ua fofoʻeina ai le fulufulu mamoe, ma se isi nofoaga o lo o tautau ai i se laʻau tele.

Kamela i le taimi o molting

O kamela, ona o lo latou nofoaga i nofoaga anhydrous po o vai maualalo, e fetaui lelei ma le leai o se vai. Latou tumau ola pe a le afaina i le 40%. A o isi vaega ole mamalia, e aofia ai ma tagata, e mautinoa lava o le oti e lava ma 20%. O le mea lilo o se "onosaʻi" o se kamela o loʻo taoto i ona fatugaʻo mafai ona faʻatautaia se vaega taua o le vai mai le feau ma toe faʻafoʻi i le tino.

Ma le tele o le susu leiloa, toto mafiafia, o se isi foi filifiliga mo le fetuunai i le tele o le susu leiloa. E le pei o le tele o manu, o lona mumu sela e le lapotopoto, ae ova tisiki foliga, o lea la, ma mafiafia o le toto, o le fua o lona tufatufaina masani e le suia, aua vaapiapi toto sela tafe filemu lava e ui lava i tamai capillaries.

I le vevela vevela, kamela e toetoe a le evaporate susu. O le faʻagasologa o le afuafua amata pe a uma le 41 ° C i luga ole sami. O le faʻafiafiaina e ala i le isu, ua faʻaititia, a o tapunia o latou fofoga, matala i latou pe a manava ma ulufafo.

Soifua maloloina

E leai ni nofoaga faapitoa o nofo ai i kamela vao. Latou te feoaʻi solo i tamai povi mai le 5 i le 20 sini. O le lafu e aofia ai le tasi tama tane ae tele fafine ma o latou fanau. E i ai foi tagata faʻatu. O talavou talavou feusuaʻi ua masani ona tutuli ese mai le lafu, aemaise lava i le vaitau o vaitau.

E ui lava i lo latou alualu i luma lemu ma lemu, o kamela vao e gaoioi lelei i tafatafa o auala maualuluga, o lea e mafai ai ona latou fetaui tusa lava ma le 3300 mita i luga aʻe o le sami, aemaise lava ile vaitau vevela.

I le sailiga o se pu vai mo le aso, e mafai ona latou manumalo i le 80-100 km. Ma afai ua maua le sini, ona i ai lea i le taimi latou te inu ai i le 90 lita o vai, aemaise lava pe a o le taimi muamua na tatau ona latou nonofo aunoa ma le vai mo se taimi umi.

Ua amata ona malolo le lafu manu. O i latou e le mafai ona moe, ua tofo i luga o meaai - burped meaai.

O le amio a nei kamela, e le o se meaalofa. E sili atu le matamuli ma le fiaʻaai Haptagai nai lo le Bactrians. I le tulaga o sina lamatiaga laitiiti lava, latou te lavea i le taufetuli. O le latou saoasaoa e ono alu i 65 kilomita / h. E moni, e mafai ona latou atiaʻeina lenei saoasaoa i sina taimi mamao.

Ae o kamela e lua-humped, e feita tele, ma mafai ona puipuia se manu faʻamalosiʻau ma le feanuga lelei, o se mea leaga lea o mea e faʻaalu ai le vevesi.

Faigaluega

E leai se tele o meaʻai i le toafa ma laʻau i le vaitau matutu, o lea o nei kamela ua faamalieina i laʻau e le mafai ona 'ai mo isi meaola, pei o laʻau. I le le lava o meaai taumafa, latou mafai ona 'ai manu ponaivi ma paʻu, ae o lenei e seasea lava. O manu feai e lua e feoaʻi, e lauiloa i le mea moni e mafai ona latou inu i le vai oona e aunoa ma se afaina io latou soifua maloloina.

Fausiaina

Autumn o se vaitau rutting vaitau. Ole taimi lea, ua ova male tama a. Ua amata ona latou faʻataʻalise atu, taufetuli leo tele ma faʻatulaga fusuʻaga malolosi, faʻaaoga o latou nifo ma faʻaoso malosi. O isi taimi o mea ia e mafua ai le maliu o se tasi o le itu teteʻe. I le taimi lea, o le tane e mafai ona avea ma mea e sili ona lamatia mo tagata, o lea mo le saogalemu mafuaaga latou te ofuina i luga o le lash pe tuu i luga o lapataiga mumu fusi. Na i ai mataupu na feoti ai e kamela leaga tane i le lafu povi ma aveina a latou fafine ma i latou.

13 masina talu ona maeʻa ona faʻaipoipo, naʻo le 1 le fanau na fanau mai. E masani lava, o le tumutumu i le faʻatoʻaga tupu ia Mati-Aperila. Fafine fanau mai ao tu, pei o ziraffes. E faigata ona valaʻau le pepe fou ua fanau mai. O lona mamafa e oʻo atu i le 45 kg, ma le maualuga - 90 cm i tauau. Na o ni nai itula talu ona fanau mai, e mafai ona ia mulimuli filemu lona tina.

O le fafine fafaga le lapoa i le tasi ma le afa tausaga. O le matua matua i tama ma teine ​​e tupu ile taimi tutusa - ile tausaga ole 3-5 tausaga.

Tagata o kamela Bactrian

O Haptagai ua lisiina i le International Red Book o se ituaiga i tulaga faigata. Ole taimi nei ile lalolagi o kamela, e le sili atu ile selau selau tagata. Afai o le paʻu i fuainumera faaauau pea i le saoasaoa tutusa e pei ona i ai nei, ona, lea, fai mai tagata suʻesuʻe, o le 2033 o lenei ituaiga o le a mou ese atu mai luga o le fogaeleele.

A o auala e puipuia ma faʻaopopoina a latou numera i le teritori o Monokolia ma Saina, ua faia faʻasao. E le gata i lea, i Mongolia, o loʻo i ai le polokalame mo le faʻatupuina o haptagai i faʻagasologa.

Ole siama ole lautele ua faaaoga tele ile tamaoaiga oloo fai ma afifi ma tusia ai manu. O ana aano, paʻu ma susu ua matua faʻatauaina tele. E le gata i lea, o nisi taimi e mafai ai ona fetaiaʻi ma le au taamilosaga i totonu o taʻamilosaga.

Faʻalauiloaina o le autu: "Kamela (lat. Camelus) o se ituaiga o mamata o le aiga kamela (Camelidae) o le corpus callosum (Camelidae). O manu tetele ia na fetuunai mo." - Tusitusiga:

2 kamela (Latina Camelus) o le genus o mamalia o le aiga kamela (Camelidae) o le corpus callosum (Camelidae). Nei manu tetele e fetuunai mo le ola i itulagi matata o le lalolagi toafa, semi-toafa ma steppes. O kamela e sapalaiina ai tautua faʻapitoa e fai ma fua o mamafa na faʻaaogaina i atunuʻu Mosalemi. O le mamafa o le vailaʻau i vaipanoa eseese sa matua ese lava, o le averesi (lapotopoto) vailaʻau ua latalata i le mamafa o 250 kg.

4 Kalapu (lat. Scorpiones) arachnids (Arachnoidea), subtype Chelicerata (Chelicerata), ituaiga o arthropod (Arthropoda). O manu e aofia ai i lenei tala faʻasaʻi e naʻo teresitila foliga, e na ona e maua i vevela atunuu. I le aotelega, e uiga i 1200 ituaiga o akarava e iloa. I totonu o latou e tele lapoʻa arachnids, e pei o le Guinean imperial scorpion, oʻo atu i le umi o 180 mm, ma e laʻititi lava, na o le 13 mm le umi

6 Tarantulas e nonofo i nofoaga gaoa: laʻau, toafa. I le ao, latou te lalafi i mugala faalava, o lona loloto e oʻo atu i le 60 cm. I le po, o apogaleveleve e aʻe i luga ma toaaga e fealuai i luga o le eleele, ma tulimanu o iniseti. E le lalagaina e Tarantulas ni upega nana ma faʻaaogaina le upega tafailagi na o se ufiufi mo puipui mink ma i le fausiaina o se fuamoa popo. E ui o le tarantula venom e leaga mo nisi manu, e le afaina i le ola o tagata.

8 Sand efa (Latina: Echis carinatus) o se gata uogo o le efa genus mai le aiga viper. Se tasi o le 10 sili ona oona gata. E naʻo le sui o le genus lea na tuʻufaʻatasia i le teritori o le USSR i Turkmenistan, Uzbekistan ma Tajikistan o se subspesies o le Central Asia efa (Echis carinatus multisquamatus), lea e taʻua i nisi taimi o se mea ese.

10 O le phalanges e tau naʻo arachnids tetele. O le Central Asia phalanx, mo se faʻataʻitaʻiga, e oʻo atu i le umi o 57 centimita. Ua ufitia o latou tino ma vae i le uumi o latou lauulu. O le faʻafaigaluegaina o fulufulu vae lea e tu i luma, e tali tutusa uma ma lala ma faatino ai le latou gaioiga. Uma phalanges e matua feaveaʻi ma toetoe o latou uma o nocturnal predators. O phalanges e manu feʻai po o manufeʻai, fafaga i termites, beetles pogisa, ma isi laiti arthropods, ae mafai foi 'ai manu sili atu, mo se faataitaiga, pili.

11 Faʻalauiloaina i luga o le autu: "Desert fauna" saunia e le Vasega 4 "D" Tamaititi o le Moscow Higher Education Institution Lyceum o Istra Skorikov Aleksey Faiaʻoga Sokolova Elena Vladimirovna Novema 2015

Nofofua kamela humped

O le kamela e tasi-puʻe (Latina Camelus dromedarius), po o dromedar (dromedary), po o Arapi o se ituaiga o mamalia, o se tasi o le aiga o le camelidae (Camelidae), lea, faatasi ai ma le lua-humped kamela (Bactrian), a o i ai i le ituaiga o kamela talafeagai (Latin Camelus).

I aso ua mavae, e le mafaitaulia lafu manu feai na taamilomilo solo i toafa o Aferika i Matu ma Sasaʻe tutotonu, ae o nei aso ua naʻo manu feʻai e maua. I le lalolagi o aso nei, o dromedar e taatele i le tele o itulagi o Asia ma Aferika o se fagafao mo feʻaveaʻiga oloa pe tietie uila.

E le pei o Bactrian, o ona manufeʻai a tagata ola na le i ola i o tatou taimi. Na o Ausetalia lava o loʻo iai ni lafu feoaʻi a kamela lona lua - o fanau mamao o dromedaries na faʻailoa i konetineta i le 19th ma le 20th seneturi.

O le igoa "dromedary" e sau mai le upu Eleni, o lona uiga "tamoʻe". O le igoa "Arabian" e sau mai le upu Arabia, o le mea lea na nofo ai le ituaiga o kamela.

Faailoga mai fafo o kamela e tasi-humped

E le pei ole Bactrian, o Dromedars e tasi lava le paʻu. E laiti nai lo o latou aiga e toʻalua: o lo latou umi e amata mai 2.3 i le 3.4 m, ma o le maualuga i le vavae mai 1.8 i 2.3 m. O le mamafa o le dromedars e mai le 300 i le 700 kg. O le siʻusiʻu e puʻupuʻu puʻupuʻu, e le sili atu ma le 50 cm. O le dromedary o loʻo iloga e faʻaleagaina e pei o se tino tino paʻu ma umi ona vae, ma o lefulefu-samasama e tele i lona lanu. O fulufulu o le tasi-humped kamela e masani ona oneone, ae o isi lanu e maua foi: mai le paepae e uliuli enaena. O le vaega pito i luga o le ulu, ua ma le tua e ufiufi i lauulu umi.

O kamela e tasi-humped ei ai le uʻumi umi, i luga o se ulu faaumi. O le gutu pito i luga e bifurcated, ma fusi mimiti e pei o le kamela ma mafai ona tapunia pe a tatau ai. I le tele o seneturi, e umi ona mata. O le kamela e tasi-humped ai le tele o sana i luga o tulivae, vae ma isi vaega o le tino. I vae, pei o kamela uma, e na o le lua tamatamai vae, faapaleina e le o vae, ae ma aluga aluga. O le manava e aofia ai, pei o aiga vavalalata, o le tele o potu, e faʻafaigofie ai le faʻaogaina o meaʻai ma meaʻai.

Mago le tau talafeagai

Fetuutuunai i le tauvalaʻau faʻatagaina ai kamela e tasi-humped e nonofo i nofoaga toafa. Ua mafai ona latou faia e aunoa ma se vai mo se taimi umi, ua latou iloa ona faʻaputu ona teu i ni aofaiga tetele i totonu o latou tino.

Faiga faʻapitoa i le tino o dromedaries faʻaititia vai leiloa. Ole mafiafia mafiafia e le faʻatagaina ai le ova tele, o faʻamalosi lapisi e matua itiiti lava, ma meaola e amata ona afu naʻo le 40-tikeri vevela. O le vevela o le tino o le tasi-humped kamela pa'ū tele i le po, ma i le ao o le tino vevela lemu, lea e mafai ai e le manu ona le afu.

Dromedaries e mafai ona alu e aunoa ma se vai mo se taimi umi (o le vaiaso i lalo o se afifi ma ni nai masina e leai se avega). O kamela e aunoa ma se afaina ia i latou lava e mafai ona ola mai le tele o le leiloa o le suavai, e oʻo atu i le 40% i le tele, ae latou te inu kamela i se taimi vave ma e vave ona mafai ona faʻafetaui uma le leiloa o le aofaʻi o vai, pe a mafai ona latou inu i le 1 hectoliter (100 lita) vai i le 10 minute. O isi meaola e le tau mafai ona mitiia lea “kamela foaʻi” vai i se taimi puʻupuʻu. Le o le meaʻai o le meaʻai o le dromedary e matutu, e masani ona toʻa le vao.

O le puʻe i tua e i ai faʻaagaaga o le gaʻo, lea e faʻaauau ona faʻaaogaina e le tino o le kamela e maua ai le malosi. O kamela e le teuina ni suavai i le patu, ae i totonu o le manava. O fugalaʻau a le kamela e tasi-puʻepuʻe e ave ese ma le faʻaeteete le suavai, e tuʻua ai le tele o le feʻau malosi. Toeitiiti lava o suavai uma na ave mai foi i le feseseai aʻo le aveʻesega.

I se vaitau faʻamago tele, se kamela e tasi-humped mafai ona toʻesea nai lo le 25% o lona mamafa e aunoa ma le oti mai le fia inu poʻo le fia 'ai.

E ui lava i le mafai ona ola lelei e fetuunai i le vevela vevela, o le dromedary, e le pei o le Bactrian, e le talia ni tau malulu, aua o lona peleue e puupuu ma seasea.

Tufatufa

O Dromedars e taatele e fai ma fagafao i Aferika i Matu ma i le itu i Sasaʻe tutotonu uma ala i Initia. O le tuaoi i saute o lo latou laina e tusa e 13 ° i matu matu, ma le pito i matu o lo latou nofoaga o Turkestan, lea, e pei o Asia Itiiti, latou maua faatasi ma Bactrians. Na faailoa Dromedars i le Balkans, i saute sisifo o Aferika, ma Canary Islands.Mai i le 1840 i le 1907 sa o latou faʻaulu mai foʻi i Ausetalia, lea e oʻo mai i le taimi nei e tupuga mai faʻasaoloto pe sosola mai faʻataʻitaʻi e nonofo i itulagi tutotonu. O lenei faitau aofai o tagata, pe aofaʻi mai le 50 mano i le 100 afe tagata, e na o le toʻatele lava o tagata e tasi o le kamela e tasi laʻau i le lalolagi o loʻo nonofo i le vao. O le faitau aofai o kamela e tasi-humped lea na faʻaalia i se foliga tutusa na i ai foʻi i le itu i saute sisifo o le Iunaite Setete, ae na maliu i le amataga o le 19th-20th seneturi. Dromedar ola i isi itu i saute o le lalolagi nai lo Bactrian, ae ui i lea na tupu i Asia Tutotonu.

Le uiga ma le olaga

I le vao, o se kamela e tele na te nofo, ae peitai, o se meaola o loʻo fealuaʻi solo i teritori eseʻese fanua, e pei o luga o papa mafolafola poʻo tumutumu tele, taumafai i totonu, ua leva ona iloga vaega. Soʻo se Haptagai e manaʻomia le fealuaʻi i le va o vai e le masani ai vai, e mafai ai ona toe faʻatumu a latou vai taua.

Ile avea ai o se tulafono, o kamela o loʻo teuina i tamai povi, e aofia ai le lima i le luasefulu tagata taʻitoʻatasi. O le taʻitaʻi o lenei lafu o tama autu ia. O ia ituaiga o toafa faʻaalia faʻaalia lava gaioiga i le ao, ma le amataga o le pogisa, kamela moe po o le amio le faʻagesegese ma pei a leai se aoga. I taimi o afa, e mafai e kamela ona pepelo mo aso, ma i aso vevela latou te fealuaʻi i le matagi tafe, lea e fesoasoani tele i le thermoregulation, pe nana i togavao ma vaipuna. Tagata manuʻa o loʻo faʻaalia i le matamuli ma nisi o faʻatiga agaʻi i fafo, e aofia ai tagata.

Manaia le mea lea! O le masani ua lauiloa e tusa ma le taumalulu le faia o solofanua, e faigofie ona sasaina le kiona i paʻu, ina ua uma ona amata kamela i luga o se tulaga, ave le toe vaega o le mea fafaga.

A aliali mai faʻailoga lamatia, e sosola ese kamela, ma faigofie ona atinaʻeina saoasaoa e oʻo atu i le 50-60 km / h. O manu matutua e mafai ona taufetuli mo le lua i le tolu aso, seia uma lo latou vaivai. Tagata tomai faapitoa talitonu e masani natura ma tele lapopoa masani e le mafai ona laveaiina se mea tuufua manu mai le oti, ona o se tamaititi mafaufau mafaufau atinae.

O le soifuaga masani o tagata atamamai e matua maualalo lava i tagata, ma manu feʻai vave maua le masani i le olaga masani a tuaa. E mafai e tagata matutua ma tagata matutua matutua ona nonofo tasi ma le tasi. Le amataga o le vaitau o le taumalulu o se faigata faigata mo kamela, lea e faigata tele ona fealuaʻi i le kiona. Faatasi ai ma isi mea, le leai o totoga moni i ia manu e le mafai ai ona eli meaai mai lalo o le kiona.

E fia kamela e ola

I tulaga lelei, o kamela e ono ola pe tusa o le fa sefulu tausaga, ae peitaʻi o le mausali o le olaga ola pea sili atu ona uiga o faʻataʻitaʻiga atamamai atoa. I totonu o le vao Haptagai e tele taimi e tele tagata taʻitoʻatasi, o lona tausaga e limasefulu tausaga.

Ituaiga o Kamela

O le kenera o kamela e fai ma sui o ituaiga e lua:

O kamela e tasi-faʻatu (dromedaries, dromedaries, Arabians) - Camelus dromedarius, na ola mai e oʻo mai i le aso nei e oʻo lava i ituaiga fale, ma e ono lelei foʻi ona faʻailoa mai e tagata tulaga lua. O le Dromedary, na faaliliuina mai le gagana Eleni, o loo “tamoe”, ma “manu” e faaigoaina i tagata o Arapi na faaleaga ia.

O Dromedars, faʻatasi ai ma Bactrians, e uumi ma umi le vae, ae e faʻalelei lona tino. Pe a faʻatusatusa i le lua-humped, o le kamela e tasi-humped e sili tele laʻititi, o lea o le umi o le tino a le tagata matua e sili atu nai lo 2.3-3.4 m, ma le maualuga i le vavae o 1.8-2.1 m. 300-700 kilokalama.

O Dromedars ei ai le ulu ma ponaivi foliga, o se i luga o le ulu, ma se faʻamatalaga. O laugutu o le meaola, faʻatusatusa i solofanua poʻo povi, e le faʻamalosi. E alualu i luga alafau, ma o le laugutu pito i lalo e masani ona faasusu. O le ua o kamela e tasi-humped, o loʻo faʻaalia i maso lelei.

Manaia le mea lea! O le laititi o le mane e tupu i luga o le tumutumu pito i luga o le musumusu, ma o loʻo iai le 'ava puʻupuʻu i le pito i lalo, e oʻo i le ogatotonu o le ua. I luga o lima, o le pito e matua toesea. I le eria o tauau o loʻo i ai se pito, ua i ai le foliga o "epaulettes" ma ua faʻaalia e le laulu uumi uumi.

E le gata i lea, o kamela e tasi-humped, e ese ai mai i latou e lua-humped, ona e matua faigata lava ona onosaʻia e oo lava i sina malulu. E ui lava i lea, o le peleue o fulufulu taʻulelei e fai lava le mafiafia, ae le mafiafia ma laititi foʻi. O le fulufulu o le tasi-humped kamela e le faʻatatau i le faʻamafanafana ma e fesoasoani lava i le puipuia le tele o suavai leiloa.

I po malulu, e pa'ū tele i le vevela o le tino o kamela e tasi-humped, ma i lalo o le susulu o le la manu faʻamafanafana lemu. O le uumi pito uʻumi e ufiufi le ua, tua ma le ulu o se kamela e tasi. Dromedaries e tele lava oneone, ae o loʻo i ai sui o le ituaiga ma le lanu enaena uliuli, mumu-lanu paʻepaʻe poʻo paʻepaʻe paʻepaʻe.

O kamela Bactrian, poʻo Bactrians (Camelus bactrianus) o sui pito sili lea o le ituaiga, o ni meaola sili lea ona taua mo le anoanoai o tagata o Asia. O kamela Bactrian e aitalafu ai lo latou igoa ia Bactria. Lenei laufanua i le teritori o Asia Tutotonu na lauiloa ona o le nofoia o se kamela e lua. O lea foi, o loʻo i ai nei se numera laʻitiiti o sui o vao feofeoaʻi kamela, e taʻua o Haptagai. E selau ma selau ituaiga tagata i aso nei o nonofo i Saina ma Mongolia, lea latou te mananaʻo i nofoaga sili ona le mafai ona vaaia.

O kamela tele o Bactrian o lapoʻa tetele, toʻatele ma mamafa. O le averesi o le umi o le tino o se tagata matua o lenei ituaiga e oʻo i le 2.5-3.5 mita, ma le maualuga i totonu o 1.8-2.2 mita. O le maualuga o le manu, faʻatasi ai ma le faʻaputuga, atonu e oʻo atu i le 2.6-2.7 m. O le umi o le vaega o le fusi e masani lava ona ese mai le 50-58 cm. O le tamaʻitaʻi fafagaina lelei o se kamela o se ituaiga e taua ma lauiloa Kalmyk ituaiga e mafai ona fuaina mai 780-800 kg i le tone, ma le mamafa o le fafine e masani lava mai le 650-800 kg.

E ofaga tino kamela i le tino, atoa ma vae uumi. O siama e iloga ona iloga i lona ua maise le uumi ma le ua, lea e muamua ona alu i lalo agaʻi, ona toe ala lea i luga. Ona o lenei foliga o le fausaga o le ua, o le ulu o le meaola o loʻo i ai agaʻi i le laina i le tauau. O pupu o sui uma o lenei ituaiga e tu le tasi i le isi ma le va o le 20-40 cm. O le va i le va o latou e taua o le nofoa, ma e masani ona faʻaoga o se nofoaga mo se tagata e toto ai.

O le vaʻaiga masani e amata mai le nofoa vaʻa i le eleele, e tusa ma le 170 cm, ina ia mafai e le tagata ona aʻe i tua o se kamela e lua pa, o le meaola e tootuli pe taoto i luga o le eleele. E tatau ona maitauina o le avanoa o loʻo tu ai i le kamela i le va o lua gutu e leʻi faʻatumuina i gaʻo gaʻo, e oʻo lava i tagata sili ona matutua ma lelei fafagaina.

Manaia le mea lea! O kamela Bactrian, o loʻo iai se moli moli lanu, o tagata e seasea ona tupu, o le aofaʻi o ia mea e le sili atu nai lo 2.8 pasene o le aofaʻi atoa o tagata.

O faʻailo autu o le gaʻo ma le soifua maloloina o le kamela e lua-faʻapipiʻi e faʻatusa i le faʻamalieina, tutusa fale. O manu paʻu e i ai paʻu na e taualuga poʻo atoa taamilomilo i autafa, o lea latou te tautau i fafo i taimi o savali. O kamela e lua-humped, e iloga i se ofu mafiafia tele ma mafiafia, i le i ai o se ofu lelei, lea e sili ona fetaui lelei mo le manu e i ai i faigata tau konetineta, pei o le vaitaimi o le taumafanafana ma le malulu, ma malulu aisa.

O le maitauina e masani lava i mea taumalulu meaola masani i manu i le taumalulu, o le koluma vevela e tele lava ina paʻu i lalo ifo o le minus 40 tikeri, ae o le kamela e lua-paʻu e mafai ona tauaveina nei malulu ogaoga e aunoa ma se tiga ma faigofie faʻafetai i le fausaga faʻapipiʻi fulu. O fulufulu o le peleue o loʻo i ai totonu o totonu, lea e faʻaititia tele ai le vevela amioga ole fulu. O lauulu manifinifi o le undercoat taofia lelei le ea.

O le averesi le umi o le lauulu o le Bactrian o 50-70 mm, ma i luga o le itu i lalo o le itulagi ma le pito i luga o le gutu o lauulu, o le umi e masani ona sili atu i le kuata mita. O le uumi lauulu ulu e tupu i totonu o sui o meaola i le vaitau o le tautoulu, o lea i le taumalulu o na meaola foliga foliga sili atu ona matua. I le tautotogo, bivalves amata ona mimita, ma le peleue e pa'ū. I le taimi lea, o le meaola e i ai le le gaogao, le palapala ma mataga foliga.

Masani ai mo se kamela e lua-humped o lanu enaena-oneone ma eseese tikeri o le malosi. O nisi tagata ei ai se sili pogisa pe matua malamalama, o nisi taimi o lanu mūmū.

Habitat, habitat

O kamela o ituaiga uma e lua na o loʻo salalau solo i nofoaga toafa, faʻapea foi i laʻau mago. O ia manu lapopoa e leʻo fetuʻunaʻi i soʻo se susu o ni tau pe nonofo foʻi i mauga. O ituaiga kamela laʻua ua masani nei i le tele o eria o Asia ma Aferika.

Dromedaries e masani ona maua i Aferika i matu, e oʻo i le tasi tikeri latitude, faʻapea foi i le Arapi Peninsula ma i le ogatotonu o Asia. I le seneturi sefuluiva, na faʻaosofia manu faʻapitoa i totonu o Ausetalia, lea na vave ona latou masani ai i ni suiga faʻaletagata. E oʻo mai i le taimi nei, o le aofaʻi o manu i Ausetalia ua limasefulu afe tagata.

Manaia le mea lea! E feosofi solo tagata Bactrians i itulagi e amata mai Asia Itiiti i Manchuria. I le taimi nei, e tusa ma le sefuluiva miliona kamela i le lalolagi, ma pe tusa ma le sefulufa miliona tagata taʻitasi e nonofo i Aferika.

I Somalia i aso nei e tusa ma le fitu miliona tagata taʻitoʻatasi, ma i Sudan, e silia ma le tolu miliona kamela. Na leai se mea na tupu aʻe o le Wild Dromedaries, e pei ona sa iai, i le amataga o lo tatou vaitaimi. O lo latou fale sa masani ona fai o tuaa, na fai ma sui o le itu i saute o le Arapi Peninsula, ae i le taimi nei e leʻi faʻamautuina atoatoa pe o ona tuaa o ni faʻataʻamilomilo faʻailo-vaomatua poʻo se tuaa masani ma Bactrian. N. M.

O Przhevalsky i le malaga a Asia mo le uluaʻi taimi na latou iloaina le i ai o kamela vao e lua-paʻu o le Haptagai. O lo latou ola i lena taimi sa faʻapea, ae le faʻamaonia, o lea ua finauina.

Ole faitau aofai o Wild Bactrian i aso nei ua naʻo le Xinjiang Uygur Autonomous Region ma Mongolia. O iina, na maitauina ai le i ai o le tolu vaega taʻitasi, ma o le aofaʻi o manu o loʻo iai i le taimi nei, e tasi le afe tagata. I le taimi nei, o mataupu e uiga i le faʻatinoina o siama lapoʻa kamela i le Yakutsk Pleistocene paka sone o loʻo iloiloina ma le faʻagaioia.

Osi o kamela

O kamela e masani lava o sui o ruminants. O mea ia e lua o loʻo faʻaaogaina le solyanka ma le wormwood, faʻapea foʻi ma le kamela ma le saxaul mo meaʻai. O kamela e mafai ona inu le vai masima, ma o vai uma i totonu o tino o meaola e teu i totonu o le sela o le vaega o le manava. Uma le sui o le corpus callosum suborder lelei tele ma faigofie taliaina faapalapala. O le vai autu o vai mo kamela o le gaʻo. Ole faʻaavanoaina o le selau kalama o le gaʻo ua mafai ai ona maua le 107 g o le vai ma le karaponi taiokesa.

Manaia le mea lea! O kamela vao e sili le mataala ma le le talitonuina o manu, o lea latou te mananaʻo e feoti i le leai o se vai poʻo ni meaʻai, ae aua lava nei latalata ane i tagata.

E oʻo i tuʻufaʻatasiga o le leai o se vai, e le mafiafia le toto o kamela. O manu faapena i le corpus callosus e mafai ona ola mo le tusa e lua vaiaso ae leai se vai i se taimi ma pe a ma le tasi masina e leai se meaai. E tusa lava pe o se mea ofoofogia tele le malosi, i nei aso, o kamela vao e tele naua nai lo isi meaola e mafatia i le maitauina faʻaititia i le aofaʻi o nofoaga susu. O lenei tulaga ua faʻamatalaina e le galueaina o nofoaga o toafa e tagata ma le i ai o nofoaga faʻanatura fou.

Natura fili

I le taimi nei, o laina o le lapisi ma le kamela e le feiloaʻi, ae i taimi ua tuanaʻi, sa tele na osofaʻia e le gata i le vao, ae o manu foi. Sa fefaʻasoaaʻi e le Tigers lea lava teritori i vao o le kamela i tafatafa o le Lake Lob Nor, peitaʻi na mou ese atu mai nei teritori ina ua maeʻa fai alavai. O le lapoʻa tele na le sefe ai le Bactrian, o lea la, o mataupu e matua lauiloa pe a sau le maca nibbled kamela, oso i lalo i le tele o se masima masima. O osofaʻiga soʻo i luga o kamela sa i ai i le fale, o se mafuaʻaga tele lea o faʻalavelave a tagata i le tele o nofoaga o loʻofilemu ai.

Manaia le mea lea! O maʻi taʻitasi e masani ai kamela e aofia ai le trypanosomiasis ma le influenza, o le kamela ma le echinococcosis, faʻapea foʻi ma le fiva papala.

O le isi fili mataʻutia o le kamela o le luko, e faʻaitiitia i tausaga taʻitasi le aofaʻi o manu feʻai. Mo kamela, o le luko na tupu mai ai foi se faʻataʻitaʻiga tele, ma o se tele o sui o le corpus callosum suborder mafatia i se maofa ona o le fefe faʻalenatura. A osofaʻia e luko, e le taumafai lava ia kamela e puipuia i latou, na ona latou alalaga leotele ma feanu malosi i mea na faaputuputu i totonu o le manava. E oʻo i manu e mafai lava ona puʻe ni manuʻaga i le tino o se manu - kamela, i le tulaga lea, e faʻaalia ai lo latou puipuiga.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

E le pei o kamela e tasi, na toesea mai le vao i aso anamua ma ua maua nei i tulaga faalenatura, na o manu feai e lua, o manu e lua na tutuola i le vao.

Manaia le mea lea! O loʻo lisiina kamela vao i le International Red Book, i le vaega CR o loʻo tuʻuina atu i ia meaola - o se ituaiga o loʻo matua lamatia tele.

E ui i lea, o kamela e lua na feofeoaʻi mai i le amataga o le seneturi talu ai, ua seasea lava ona tupu, o lea, ua toeitiiti lava uma. E tusa ai ma lipoti, o kamela feola i le tulaga valu i totonu o mamate uma ua afaina i tulaga o le taufaamataʻu.

O kamela ma tagata

O kamela ua leva ona faia i le fale ma tagata ma ua matua faaaogaina malosi i pisinisi pisinisi:

• «Nar"- o se manu lapopoa, mamafa e fua i le tone. O lenei uila na maua mai e ala i le kolosiina o le tasi-humped arvana ma le kamela e lua-humped. Ole uiga iloga o ia tagata ole mea lea e faʻaalia i le i ai o le tasi lapoʻa, peiseai e aofia ai se paga o vaega, faʻaputuga. Naras fafagaina e tagata sili ona ona o agavaa tatau susu. O le averesi susu o le tasi tagata i tausaga taitasi e tusa ma le lua afe lita,
• «Kama"- o se lauiloa hybrid mauaina e ala i le sopoia o se kamela-dromedary ma se llama. O manu faʻapitoa lena e iloga i le maualalo le tuputupu aʻe i le laina o le 125-140 cm ma le maualalo o le mamafa, e seasea ova atu i le 65-70 kg. E leai se tulaga faʻapipiʻi i totonu o kam, ae o meaola ia e lelei tele le feaveaʻi agavaʻa, ona o lona mea e faʻaaogaina malosi ai o se afifi i nofoaga e sili ona le mafai ona faʻaaogaina,
• «O le Inera", Pe"Totonu"- tasi-humped giant ma se ofu manaia. O lenei hibrid na mauaina e ala i le sopoia o se fafine fafine kamela a Turkmen ituaiga ma le tane arvana,
• «Jarbai"- toetoe a le mafai ona olaola ma e seasea faʻaogaina hybrid, lea e fanau mai o le mafuaʻaga o le faʻafaga se pea paʻu o hybrid,
• «Kurt"- o le tasi-humped ma le lauiloa lauiloa hybrid mauaina e ulugalii fafine iner ma se kamela-male o Turkmen ituaiga. E iloga le meaola i le tatau susu, ae o le susu maua ai e maualalo tele pasene o gaʻo,
• «Kaspak"- o se lauiloa ituaiga fugalaʻau mauaina e ala i le faʻaipoipo ole tama Bactrian ma le fafine Nara. O manu ia e faʻatupuina lava e maua ai le maualuga o le susu ma le tele o aano o manu,
• «Mataupu-nar"O se tasi o sili ona masani ituaiga hybrid mauaina e ala i le sopoia se kaspak ma se kamela o le Turkmen ituaiga. O se tasi o meaola lapoʻa i le tele o fua ma susu.

E toʻaga e le tagata le kamela susu ma gaʻo, faʻapea foʻi ma le aano o manu. Ae ui i lea, tulaga lelei kamela fulufulu, lea e faʻaaoga i le fausiaina o ni mea mafanafana mafanafana, palanikeke, seevae ma isi mea e manaʻomia e tagata, ua sili ona taua i aso nei.

Amioga

Dromedars e malosi i le ao. O kamela e nonofo i le vao e masani lava ona avea ma vaega o fugalaʻau e aofia ai le tasi tane, toʻatele fafine ma a latou fanau. O alii talavou e masani ona faʻaopoopo i vaega o tagata nofofua, lea, peitaʻi, e taofia mo se taimi puʻupuʻu. O nisi taimi o fusuʻaga e tupu i le va o aliʻi (tamaʻi ma kiki) o loʻo fuafua ai le tiute o le taʻitaʻi ile vaega.

Wild dromedaries

Le mea tonu na nonofo ai le wild dromedars ma taimi na latou i ai ua le malamalama atoatoa. Ona o le seasea o mea maua, ma talu ai foi le mafai ona sopoia Dromedars ma Bactrians, o nisi zoologists fautua mai e leai se mea leaga Dromedars leai. Peitaʻi, e i ai ni faʻamaoniga o loʻo tautala i ituaiga vao anamua. O i latou ia e aofia ai ata vali o le tolu afe tausaga talu ai i luga o le Penisula o Arapi, o loo faaalia ai le tuliga o kamela e foliga mai, faapea foi ma auvae i lalo o le dromedar na maua i saute sisifo o Saudi Arabia, o lona tausaga e tusa ma le fitu afe tausaga, o lona uiga, ae lei amataina le fale o kamela. Ile Pleistocene, atonu na latou nonofo i Aferika i Matu e pe tusa ma le 3000 BC. u. O nisi taimi e faʻasinoina foʻi i isi meaola ua fano Camelus thomasi. Ua oti uma vaomatua i lalo i le amataga o lo tatou vaitaimi.

E pei ona taʻua i luga, o Ausetalia e pito sili ona tele lona aofai o kamela vao. O manu nei e lona lua le matapogia. O kamela sa faailoa atu i Ausetalia i le 19 senituri, o manu afifi e faʻafetaui i le tau o le tau. Talu mai lena taimi, o le toʻatele oi latou na sosola i vao, ma ua tupu le lafu ona o le le lava o manu feai i le itulagi. O lenei, pei o le tulaga o le faʻaulufale mai o lapiti ma isi meaola faʻasasaoa i totonu o Ausetalia, ua afaina ai le siosiomaga o le konetineta, kamela liliu mai fesoasoani i meaola faalafua ma e oʻo i vaega, i fili o tagata ma manu i le lotoifale.

Nofoaga Dromedaries

Ina ua faʻalataina le Dromedars, e le mafai ona faʻailoa mautinoa seʻia oʻo i le aso. E naʻo le faʻatonuga o le atunuʻu na tupu i le Arapi Peninsula ma e masalo na latalata ile tolu afe tausaga BC.

O le muamua taʻua o tagata tietie i kamela o loʻo i luga o le obelisk a Asuria, lea e i totonu o le lisi o e na auai i le taua a Karkar i le 853 BC. u. e i ai le 'au aʻi le 1,000 Arabian camers rider. O loʻo maua foʻi ata i nei tagata tiʻetiʻe i fesoasoani i Nimrud o le vaitaimi o Ashurbanipal (661-631 TLM). O lumafale o latou luma e faʻatautaia e le pulega o le kamela, ae o le lona lua e faliu ma fana le au fitafita Asuria. O se kamela e ofuina i le faatusa o malo, ae e pulea, pei o aso nei, e se laau. Fusi faataamilo i le fatafata ma le iʻu o le manu faʻapipiʻi i le solofanua faʻataʻamilomilo.

I le avea o se fagafao, dromedar salalau a tuai, atonu e le o le vave muamua nai lo le afa lona lua o le muamua meleniuma BC. Talu mai le amataga o lo tatou vaitaimi, ua amata ona tupu lona lautele, e aofia ai ona o le tuʻufua o le tele o itulagi. O nei aso, ua i ai ituaiga eseese o kamela e tasi-humped, lea e fetaui ma ituaiga eseese o gaioiga. O kamela mo le felauaiga o oloa, tietie solofanua, tamoʻe, mauga ma kamela faigofie, faʻapea foʻi ma suiga fesuiaʻi, e eseese.

I nei aso, ua tele mea faʻaogaina o dromedaries o manu afifi (e masani lava o loʻo aveina ai le 150 kilokalama o uta) ma tiʻetiʻe manu, ma i le faʻaiʻuga o loʻo vaʻaia faʻasolo mai le Aferika-Sisifo Aferika i Asia Tutotonu ma le Arapi Peninsula, latou te sapalaiina tagata lautele i le susu, aano o manu ma fulufulu mamoe.

I le tele o atunuʻu o Asia ma Aferika, faʻapea foʻi ma Ausetalia, o tuuga i kamela e tasi-humped, e taʻutaʻua tele, i nisi o atunuʻu faʻapitoa o ituaiga taʻuga o loʻo faʻafouina foi.