O lo tatou lalolagi tele lava e tele aano meaola. Ae paga lea, e oʻo mai i lenei aso, e leʻo uma manu na tumau ai. O le tele o mea ofoofogia na faia, ia ua foliga mai tatou te le o mafaufauina, sa nonofo i luga o le fogaeleele i nai seneturi ua mavae. O se tasi o ia meaola o le moa bird, o se maʻi o Niu Sila. O lenei manu felelei na matuaʻi tetele. Lalo oe o le a maua se faʻamatalaga ma se ata o le moa manu, faʻapea foi ma aʻoaʻo le tele o mea manaia e uiga i ai.
O le Moa poo le dinornis o se ituaiga toai o ratites. O nei meaola ofoofogia na aina muamua ai atumotu o Niu Sila. O le manu a moa e lapoʻa ma e leai ni apaʻau. O Dinornis ei ai lima malolosi ma le uumi umi. O latou fulufulu e pei o lauulu foliga ma e tele lava lanu lanu enaena; latou ufiufi atoa le tino sei vagana ai lima ma le ulu.
O lapoa lapoa, sa oʻo i le maualuga o le 3.5 mita ma le mamafa o le 250 kilokalama, o fafine ua tele atu nai lo alii. O le moa manulele e laufanua, e 'aina fualaʻau eseese, o aʻa, pulou ma laulaau. Faatasi ai ma meaʻai, o dinornis na foloina peʻa, lea na fesoasoani ia i latou e faʻatauina ai laau faigata. I le aotelega, e iloa e le saienisi pe tusa o le 10 ituaiga o moa ae le o mea uma na lapoʻa, o nisi ituaiga e sili atu i le lapoʻa pipi.
Moa na tupu lemu; o lea, na latou aapa ai i tagata matutua naʻo le 10 tausaga. Talu ai o nei manulele na ola e aunoa ma fili o le laueleele, o la latou lafu taamilosaga na umi naua, ma o le fafine na aumaia naʻo le 1 fuamoa. Masalo o le tuai o le toe gaosia o fanau, na avea ma tasi o mafuaaga mo le faʻamutaina o moa. Na fofoa e le fafine le fuamoa mo le 3 masina ma o le taimi atoa lea na avatua ai e le tane ia te ia ni meaai. O le moa fuamoa e lapoa tele, paʻepaʻe ma le lanu lanumeamata, ma lona mamafa e 7 kilokalama.
The Islands of New Zealand o se nofoaga ofoofogia i luga o le paneta lea e iai lona tulaga faʻapitoa. Aʻo leʻi ofi mai le tamaloa i Niu Sila, e leai ma se manu e tasi o le fanua. O motu sa o se manulele moni parataiso. Masalo, tuaa o moasese lapopoʻa mafai ona felelei, ae i lalo o tulaga lelei tulaga na latou atiaeina, ua leiloa lenei tomai. O mova tetele sa aina uma i le itu i saute ma le itu i matu. Sa latou nonofo i kolone i lalo o vae, mafiafia vaomatua ma vaomatua.
I le seneturi 13, na aliaʻe ai Maori tagatanuu i Niu Sila, na amata ai loa le sailiga tele mo moa mo aano o manu. O Dinorni latou te leʻi sauni e feiloaʻi ma tagata, aua i le taimi lena i Niu Sila latou te leai ni fili masani. O ituaiga o tagata Polenisia na aumau mai Maori na avea ma mafuaʻaga o le faʻamutaina o moas tele, na latou faʻaumatia nei tinoese ua leva i le 1500s. Peitai, e i ai ni lipoti e le faʻamaonia mai i tagata o loʻo latou feagai pea ma moa i le tuai o 18th ma le amataga 19th seneturi.
O le manulele Moa o se maʻi o Niu Sila, o lona uiga, o lenei ituaiga o manulele na ola na o lenei nofoaga i luga o le paneta. Peitai, pei o le kiwi manulele, o loʻo nonofo foʻi na o Niu Sila. I le 1986, sa faia ai se malaga agai i ana o le Mauga o Owen i Niu Sila. Sa suʻesuʻe e tagata suʻesuʻe le tuluʻiga o tulimanu ma latou o atu i nei ana i luga o le vaega o moa o se manulele tele. O toega o se mea e maofa faʻasaoina lelei, e peiseai o le manu na latou i ai maliu na le leva talu ai. I se taimi mulimuli ane na iloa ai o le vae o se moa lapoʻa.
O le suʻesuʻeina o moa sa faia ma le malosi i le faʻaiuga o le 19 senituri, ma o le tele o toega na maua, fulu, ma atigi o manu nei, na mafai ai ona toe fausia o latou foliga ma auivi. Ui o lea, ao faagasolo suʻesuʻega na iloa ai o uluaʻi sui o le moa na aliali mai i luga atu o le 2 afe tausaga talu ai. O loʻo faʻaauau suʻesuʻega i nei manulele i aso nei. O le au saienitisi e leiloa le faamoemoe o le maua o se meaola ola i totonu o atumotu, ma tala o loʻo vaʻaia molimau a le loto nei. Tusa lava pe iai se faʻamaoniga o loʻo ola pea le moas, e le talitonuina o le a avea i latou ma sauai o 3.5 mita maualuga. Masalo o le a avea ma se moa laitiiti, ae i soʻo se tulaga o le a ofoofogia.
Afai e te fiafia i lenei tusitusiga, lesitala i luga o tulaga 'upega tafaʻilagi e maua ai naʻo tala fou ma sili ona manaia e uiga i manu.
PULEGA O MOA
Ina ua mavae le vavaeeseina o atumotu o Niu Sila mai le konetineta anamua o Gondwana, o tuaa o dinornis, o lona igoa Ausetalia o le moa, na tumau pea i le tuʻufaʻatasi.
Na latou fetuʻunaʻi i tulaga fou o le ola, alualu i luma ma vave nonofo ai i isi biotope. Ua talitonu saienitisi e le itiiti ifo i le 12 ituaiga o nei manulele na nonofo i luga o motu. O le mea pito i laiti o tuaa o le moa, o le lapoʻa o le pipi ma taunuu atu i le maualuga o le 1 m, ma o le sili o le tuputupu aʻe mai le 2 i le 3.5 m.
Atonu na latalata i le 100 afe le aofaʻi o ituaiga uma o nei manulele i atumotu o Niu Sila. Moas e masani lava ona toaitiiti numera. Sa faapea mai tagata Apoliki, o manu felelei na lanu pupula, ma o isi e tau i ulu o latou ulu.
Faʻasalalauga
Talu ai o moa e leʻi i ai ni mea faʻatamaʻi, o le taʻamilosaga o lona toe gaosia sa umi lava. Na mulimuli ane taʻitaʻiina mai i le faʻaumatiaina o nei manulele lapoʻa.
I le vaitaimi o faamoega, na tuu ai e le moa fafine na o le tasi fuamoa, i nisi tulaga na ia mafai ai ona tui lua fuamoa - o lea ua faʻamaonia mai i mea maua. Ua maua e saienitisi le tele o fuifui fuamoa i tuugamau o Maori. I nisi fuamoa, embryos faasaoina.
O moa moa e masani lava ona i ai lona kulimi-lanu, ae o isi taimi e lanumoana lanumoana, lanumeamata pe enaena. Se fuamoa telē lava na oso mai e le fafine mo le 3 masina, ma o le tane na alu atu i le taimi nei lana meaai. O le moa na fofoa mai le fuamoa o loʻo i lalo o le leoleoga a ona matua.
FILEMU
Aʻo leʻi taunuʻu mai uluaʻi Polenisia i atumotu Niu Sila, e leʻi i ai se fili i le malo. O tagata Polenisia na manatu o le manu e lamatia o le fili, aua e malosi ona auvae e faapogaia manuaga matuia. Sa tuli e tagata Aborigas moas mo aano o manu, o fuamoa e fai ma ipu, ma na latou faia auupega ma teuteuga mai ivi o lenei manu. O tagata Polenisia na aumaia pusi ma maile i atumotu, na avea ma mala mo manu felelei uma na faamoe i luga o le eleele. Na faamataʻuina Dinornis i le faaumatiaina ina ua amata e le Maori ona togiina vaomatua i lalo o fanua toto. E ui ina faʻaalia mai e nisi faʻamaumauga na ola le moa iinei i le 19 senituri, ua talitonu saienitisi o nei meaola tuai na faʻaumatia i le 400-500 tausaga talu ai.
DINORNIS MA ISI FUAFUA LELEI
Pei o isi ritus, dinornis e leʻi i ai se ki, o se tele aʻe o le sternum, lea e faʻapipiʻi ai le malosi o le faia o paʻu o manu i manu felelei. E le o iloaina pe o ratites e iai uma tupuʻaga tuaʻaga.
E lapoʻa lapoʻa nei manulele o osese ma emu. Talu ai o nei manu e iai faʻatulagaina apaʻau, e mafai ona faʻapea lava o latou tuaa sa ono mafai na felelei. I le auivi o dinornis, na ola pea e oo mai i lenei aso, o le iel a e matua toesea, lea e taʻu mai ai na le toe lele o ia pe mafai ona faia lenei mea i le miliona miliona tausaga aʻo leʻi oʻo mai foliga o tagata lotu.
O le tamaloa i tafatafa o le lapoa dinornis e foliga mai o se togavao, aua e tau le taunuu atu i lona tauau soʻoga.
Nofoaga na maua ai moa fossil
O AFEA MA FEA LE MEA NA OLA AI
O Dinornis, poʻo le moa, na nonofo i le lalolagi mo le 100 miliona tausaga. Giant moas na i ai i le na o le 15th - 16th seneturi, ma laiti ituaiga na maua seia oʻo i le 19 senituri. E tele vaega o dinornis ponaivi na maua i aau - nofoaga o ono ono nofo ai. Ole tele o ato atoa o manulele anamua na ola i le motu o Niu Sila i Saute i le Pyramidal Valley i matu o Canterbury. O nisi o dinornis sa faʻasaoina i taufusi ma faasao faʻatasi ma paʻu ma fulu.
Faamatalaga
O manu nei e leai ni apaʻau, talu ai e leai ni toega o ivi o le apaau na maua. Ole mea lea, na faʻailoaina ai i latou ile vaega o manulele e leai ni lele. Peitaʻi, e fesoʻotaʻi ma lenei mea, na tulaʻi mai ai le fesili pe faʻafefea ma o fea na latou o mai ai i Niu Sila. E tele tala faʻatino e uiga i lenei mea, peitaʻi o le talitonuga e i ai, na latou nofoia le laueleele fou 60 miliona tausaga talu ai, ina ua maua e Niu Sila se fesoʻotaʻiga ma isi vaega o le laueleele.
O auivi o meaola ia ua toe fausiaina i se tulaga saʻo e faamamafa ai le tupuʻaga tele ona o le umi o le ua. Peitai, o se auiliiliga o soʻoga o manu, e foliga mai o manulele na taofia o latou ua e le o le faʻamalosi, ae o le laina i luga o le eleele. Lenei le faailoa mai a itiiti mai i le mea moni o le ivitū na faapipii i le pito i tua o le ulu. Ma manu felelei e aunoa ma apaʻau faaloloa i luga o latou ua pe a talafeagai.
I le motu i Saute, o manulele na nonofo i vao i le itu i sisifo. Ma faʻapea foi i totonu o vaomatua ma vaomatua i le itu i sasaʻe o le Southern Alps. O toega o loʻo maua foi i ana i le itu i matu sisifo. Mai lenei mea, e mafai ona iloa o le South Island sa nonofo ai moa nai lo le aofaʻi. Ae o le North Island, o toega o manulele anamua o loo maua iina e itiiti taimi. Na latou nonofo i le togavao matutu ma nofoaga mafiafia.
Amioga ma Taumafa
O manu nei na masii i le saoasaoa o 3-5 km / h. Sa latou 'aʻai meaʻai toto. Na foloina ia maa i le manava, ma na mafai ai ona latou aina meaʻai leaga e toto. O ia maʻa sa masani ona lamolemole ma lapotopoto maʻa lapisi ma e oʻo atu ile 110 mm le umi. Na toe mauaina ia i latou na totoe. O le tasi manava e oʻo i le 3-4 kilokalama o maʻa.
O nei manu sa iloga i le maualalo fecundity ma se vaitaimi umi matua. E naʻo le 10 tausaga, o moa ua oʻo i le matutua. Na latou nonofo i kolone, o faamoega na faia mai lala, fauina atoa nofoaga. O le tele o fuamoa e maua i ana. E iai le manatu o le taimi e lalaga ai le faʻaiuga o le faʻamoega o vai i le faaiuga o le tautotogo ma le taumafanafana. O fuamoa e oʻo atu ile 140-220 mm le umi, ma e oʻo ile 180 mm ile lautele ma e lanu paʻepaʻe.
Faiā ma le aliʻi
Ae le i taunuʻu mai tagata i Niu Sila, na o le Haast eagle na tulia manu lele. Na amata ona nofoia e le ituaiga o tagata Maori laueleele fou pe a ma le 1300. Na fafagaina i latou e tele lava i tuliga manu, ma o lea na latou matua faʻaumatiaina ai manu. Ua fautua mai nisi o tagata atamamai, sa ola le tagata moa i itu mamao o Niu Sila, peitaʻi o lenei manatu e le o talia uma.
Ae ui i lea, o nisi Māori i le faaiuga o le 18th senituri fai mai na vaʻaia le tele o manulele e leai ni apaʻau mai le talafatai o le Motu i Saute. E iai foʻi ni feʻau faʻataua o uiga o le ogatotonu o le XIX senituri. Aemaise lava, o lea faʻamatalaga na lipotia mai e se aliʻi e igoa ia George Paulie. I le 1878, faamatalaga na maua mai le 80-tausaga le fafine Alice Mackenzie i tua i 1959. Na ia taua, ina ua 17 ona tausaga, na ia vaaia ai 2 lapisi o manulele i le talafatai. Faatasi ai ma ia se tuagane matua na vaʻaia foʻi nei manu. Ae ui i lea, o tagata saienitisi ogaoga e matua masalosalo lava i ia faʻamatalaga.
