Afio mai i le itulau 404! Ua e sau iinei ona e ulufale i le tuatusi o se itulau ua le o toe iai pe ua faʻasolo i se isi tuatusi.

O le itūlau sa e manaʻomia o le a faʻaseʻe pe aveʻesea. E mafai foʻi ona fai sau typo laititi pe a ulufale i le tuatusi - o lenei e tupu e oʻo lava ia matou, o lea e toe siakiina ma le faʻaeteete.

Faʻamolemole faʻaaoga le folasaga poʻo le fomu saili e maua ai faʻamatalaga ua e fiafia i ai. A iai ni au fesili, tusi loa i le pule.

Faletusi nofoaga

O le aiga penguin (lat. Sphenniscidae) e ana le penguin-pei o loʻo iai ma e tele na ave i le Antartika, faʻatasi ai ma le motu o tuaoi. Ae ui i lea, o le eseese o ituaiga e laititi iinei: le malo, papuan (subantarctic), Antartika ma, sili ona toatele, Adelie penguin nofo Antartika. O nisi meaola e nonofo latalata i le itu i matu ma e oʻo foi i le ekueta, a e na ona nonofo ai i nofoaga o le malulu.

Isi lauiloa penguin ituaiga:

Laitiiti pe lanumoana,

O toega o latou tuaa na maua i Peru ma Niu Sila. E i ai le avanoa e mafai e felelei anamua ona felelei. O le a se tala o le ponaivi o latou apaau? E faʻaseʻe ma lautele atu nai lo i latou o loʻo fai ma sui i ona po nei, o ona apaʻau i le gasologa o le evolusione na amata foliga o flippers ma e le o faʻamasani foi mo le felelei.

O le penguin o se manulele poʻo se meaola?

O le tino o le penguin ua ufiufi i se pusa faapitoa faʻapitoa e pei o fulufulu. O pulu laʻititi e faʻaiʻuina i se laʻau paʻu tele ma ufiufi paʻu e tusa ma le faʻavae o paʻu. Faatasi ai ma suauʻu mai faʻapitoa glands, o lenei mea e maua ai le tino ma sili atu vai tetee ma vevela faʻamalolo.

I se faʻaopopoga, o loʻo i ai le faʻapitoa o le sapalai o le toto: i flippers ma vae, o le toto arterial e aumaia ai le vevela i le venous, ma na toe faʻafoʻi mai i le tino. Lenei fesoasoani e faʻatumauina le vevela o le 38 tikeri tusa lava pe ogaoga tulaga tau i le tau.

O le siʻusiʻu e aofia ai fulufulu umi ma le pipiʻi, ma maua ai le lagolago faʻatuatuaina. O le gutu e malosi, umi ma maʻai. O nei mea uma, atoa ai ma le mea moni o penguin e taoto fua e pei o manulele uma, e leai se masalosalo e le aofia ai i latou i le iʻa poʻo le mamalia.

O a eseesega mai isi manulele

E le pei o isi waterfowl, e le puleaina peuins i lalo o latou vae o latou vae ma tausia ia tutusa. O le galuega autu ave e apaau feaveaʻi i le tauau soʻotaga e tusa ma le faʻavae o le sikulu. O vae e pupuʻu, faʻapipiʻi, tele mea e nana i paʻu o le tino. E iloga lava toe fesuiaʻi i tua, pe a faatusatusa i vae o isi manulele, o le mafuaʻaga lea e savali saʻo ai le au penguinu i luga, ma tausi o latou paleni.

O skeleton ponaivi e le aofia ai ana ma e tai tutusa lava i le tele o ponaivi. O maso o apaau ma le sauā o le itu i luga e sili atu ona lelei atiaʻe nai lo isi manulele. Tele ituaiga o loʻo i ai le uliuli poʻo le efuefu efuefu pito i tua ma paʻepaʻe. O le tino o le tino ma le lanu o penguins e tai tutusa ma le aider. E i ai se faʻamatalaga e faʻatatau i o latou tua'ā o ni aiga o le ie e leai ni apaʻau, na faʻamutaina i le 19 senituri.

Isi foliga o penguins

I luga o le laueleele latou te feʻaveaʻi faʻaletonu, sola ese mai le tasi vae i le isi. O lenei metotia fesoasoani fesoasoani faʻasaoina le malosi. Afai e talafeagai, latou taoto i luga o latou manava ma, tulei ese, vave lelea i luga o le laualuga, ma saoasaoa i le saoasaoa o 6 km / h. I le taimi o aau, ina ia faʻatoʻilaloina ai le malosi o taʻutaʻuga, o nisi taimi latou oso ese mai le vai pei o lumba lumba.

Ole gaʻo gaʻo faʻaʻaʻi lalo ole laʻau e 2-3 cm le faʻatagaina o le penguineni e tatalia taimi malulu ma le fia 'aʻai.E pei ona fai ma faʻataʻitaʻiga, i le taimi o le molting, pe a mafua ona o le solia o le susu puipuia, o manulele ua faamalosia e nonofo i le laueleele, le mafai ona maua a latou lava meaai. I le taimi lea, latou te leiloa ai se vaega tele o le mamafa.

Penguins ola i le averesi 15-20 tausaga.

E tuli ma fefefe

Ia tatou talanoa i le mea e 'ai e penguins. O i latou e nonofo i vai o le sami o lo oi se taumafataga:

· Eseese ituaiga iʻa,

O i latou e aupito laiti, o manulele e 'aʻai lelei i totonu o le vai, ma le mimigi vao. Latou te inu masima vai sami, e oʻo foʻi i vai fou. Ole masima faʻapipiʻi e ave e ala i le supraorbital glands.

Penguins latou avea ma meaʻai mo lapoʻa lapoʻa: hiu, fasioti tagata tafola, leopards, fulufulu fulufulu ma leona sami. O taligalu e aumaia le tele o faʻafitauli, faʻaleagaina uma meaola ma osofaʻi ai tamai moa.

Ona o le mea moni o le toʻatele o fili o loʻo i totonu o le vai, o loʻo faʻatali mo latou tagata aʻafia i vai papaʻe, e masani ona le faʻamalosi le auvaʻa e alu atu i le sami mo se taimi umi a o leʻi tui, fesuiaʻi i vaega o iai. A maeʻa le toa silisili, o isi e mulimuli i lana faʻataʻitaʻiga. O lenei mea ua faʻaigoaina o le "penguin aʻafiaga."

Tagata Faiā

O le tagata o ona po nei e masani ona le 'ai penguin aano. E mafua i se manogi faapitoa. Peitaʻi i nisi o itulagi, latou te faʻatauina a latou gaʻo taua ma fuamoa, e mafua ai le faʻaleagaina tele o le aofaʻi o ituaiga.

Tagata faigaluega o le polar station faʻafesoʻotaʻi ma le penguins latou te matauina latou te le fefefe i tagata ma amio faʻapea e pei ua sese i o latou aiga. Ona o le natura o le tino, o penguins e le mafai ona tulaʻi na o latou pe a latou pa'ū. O le mea lea, e galulue tagata i nofoaga, o lo latou tiute o le fesoasoani lea i manu felelei.

Manaia mea moni

Penguins ei ai lava le maualuga atamai, lea e faʻaalia i masani le masani ai. Mo se faʻataʻitaʻiga, e manaʻo e faʻalavelave se tagata osofaʻiga, e mafai ona latou tuleia se tasi ituaiga i totonu o le vai, ma ositaulagaina.

O nei manulele o se tasi o sili ona leva anamua tagata o le paneta, e manatu muamua o aso nei o dinosaur.

Penguin na o le pau lea o manulele e savali tu.

Ina ia faʻamafanafana, e potopoto faʻapitoa le auvaʻa a le taupulega, e masani ona fefiloi mai le pito i le ogatotonu ina ia maua e tagata uma le vevela.

Ina ia mafai ona tui loloto atu pe tusa o le 500 m, na foloina e le tupu penguin maʻa laiti.

Oe fesoasoani tele ia matou a e faʻasoa se tusitusiga i luga o fesoʻotaʻiga lautele ma pei. Faafetai mo lena.

Lesitala i la matou auala.

Faitau atili i luga tala ile Bird House.

Lautele uiga

Ole lapoʻa o sui i ona po nei o le emperor penguin (maualuga - 110-120 cm, mamafa e oʻo i le 46 kg), o le sili ona laititi - sui o le ituaiga Eudyptula laiti - laiti penguin (maualuga 30-40 cm, mamafa 1-2.5 kg). O ia taua tele faʻamalamalamaina e Bergmann tulafono, lea o penguin o se masani ai faʻataʻitaʻiga. Fai mai le tulafono a Bergmann o manu ola i nofoaga malulu e tele naua lo latou tino, talu ai o lenei mea e fesoasoani i le sili atu le talafeagai le fua o le lapoʻa ma le laualuga o le tino o le manu ma faʻaitiitia ai le maʻimau.

Emperor Penguins i Anetatika

Tino tino

Mai isi manu felelei uma, o penguins e iloga i se tino faʻapitoa tino. E faʻasolosolo foliga o le tino o le penguins, e lelei tele mo le gaoioi i totonu o le vai. O le muaʻi o penguins e leai se mea nai lo flippers. O le musculature ma le faʻatulagaina o ponaivi faʻatagaina latou e galulue i lalo o apaau ma apaau e pei o ni sikulu. E le pei o isi manulele lele, o loʻo iai le faʻaputuga o loʻo i ai ma le matau, e faʻapipiʻi ai maso malolosi. O le aau i lalo ole vai e ese mai le lele i le ea ona o le malosi lava e tasi ua faʻaalu i luga o le siiina o le apaau e pei o le tuʻuina i lalo, talu ai o le vai e sili atu le teteʻe i le ea, o le mea lea, o penguin blades e tele naua lo latou laufanua nai lo isi manulele o loʻo faʻapipiʻi ai musculature, nafa ma le siitia o le apaau. O le humerus ma le ogalima ivi e fesoʻotaʻi i le tulilima tuusaʻo ma leai se mea e fai ai, e faʻaopopoina ai le mautu o le apaau.O maso o le pectoral e le masani ona atiaʻe ma o isi taimi e oʻo atu i le 30% o le mamafa o le tino, lea e tele taimi e sili atu nai lo maso o le sili ona mamana lele lele. Ole ogavae e matua puʻupuʻu, o le sooga o tulivae e le gaoioi, ma vae e agaʻi faʻaleleia i tua, e mafua ai le le masani ai saʻo le auala. O vae lapoa ma se aau feaveai e fai si puʻupuʻu - ao i luga o le fanua, meaola e masani ona malolo, tutu i luga o latou mulivae, aʻo le malolo malosi o se lagolago faʻaopopo. E faʻapuʻupuʻuina le siʻusiʻu o le faʻaputuga, talu ai o le faʻafoega faʻafoe e masani ona i ai i isi waterfowl i le penguins e masani lava ona faia e vae. O le eseesega manino lona lua i le va o penguins ma isi manulele o le ivi. O manu uma e i ai ponaivi, e faigofie ai lo latou auivi ma faʻatagaina latou e felelei pe tamoʻe vave. Ae i le penguins, e tai tutusa ma ponaivi o mamalia (Dolphins and seals) ma e le aofia ai totonu iga.

Thermoregulation

I totonu o la latou nofoaga, e masani ona aʻafia tagata Penguins i tulaga ogaoga ma e tele a latou anatomical vala lea e mafai ai ona latou masani i nei tulaga. Mea muamua lava, o le mafiafia - mai le 2 i le 3 cm - vaega o gaʻo e faʻaaogaina mo le faʻamalologa faʻamalolosi, i luga atu o le tolu vaega lea o le susu, puʻupuʻu, fusi pipii i le tasi ma le isi ma tufatufa tutusa fulu i le tino atoa. Apertia - o paʻu vaega e leʻo ni fuluʻesea o loʻo toesea i penguins, e le pei o isi manu felelei uma, o le mea e ese mai ai o nisi ituaiga o laʻau, lea o aperia o loʻo i luma o le ulu. O le ea i totonu o le fulu puipui e puipuia lelei foi mai le vevela leiloa a o iai i le vai. O loʻo i ai foi i le Penguins se mea ua faʻatupuina lelei i le "vevela faʻaleleia faiga" i totonu o sala ma vae: o le toto o le toto e ulufale ai i totonu, e aumaia ai le vevela i le malulu o le venous toto e tafe i tua i le tino, o lea ua faʻaititia le vevela. O lenei faiga ua taʻua o le "mataupu mai tua". I le isi itu, o penguin ituaiga o loʻo ola i vai mafanafana ua faamalosia e tau le ova tele. E tele naʻua vaega o latou sala e faʻatatau i le lapoʻa o tino, o le mea lea e tupu ai le faʻaliliuga vevela. I nisi ituaiga, e faʻaopopo atu i lenei, e leʻo i ai foʻi ni fufulu i le pito i luma, e faʻavaveina ai le vevela faʻaliliuina gaioiga i le paolo.

Maualuga

Le tele o laʻititi, le iloa lelei, ae pei o laulu-pei o fulu lea e faia ai le laualuga, toetoe lava o ituaiga uma o le penguin e i ai le lanumoana-lanumoana i tua, liliu i se paʻepaʻe uliuli, ma paʻepaʻe i luga o le manava. O lenei lanu o le togitogi mo le tele o meaola o le gataifale (pei o lumba lemu). O alii ma tamaitai e foliga tutusa, e ui lava o tane e lapoʻa lapoa tele. O se teuteuga sili moli-samasama-samasama i luga o le ulu o le tele o le faʻaputuga penuins (Eudyptes). E masani ona lanu efuefu pe enaena le paʻu o tamaiti, peitaʻi, i nisi ituaiga, e paʻepaʻe itu ma le manava. I le iʻuga o le fofoa o fuamoa ma le faʻafaileleina o moa, ua amata ona mimili penguini - o se suiga o le fufuluina. I le taimi o le molting, penguins pauu le tele o fulu i le taimi lava e tasi ma e le mafai ona aau i totonu o le vai mo lenei taimi ma tumau aunoa ma se meaai seia fou fulu. O fulufulu fou e tupu aʻe i lalo o mea tuai ma foliga mai na tuleiʻesea. I lenei vaitaimi, e tumau mo ituaiga eseese mai le lua i le ono vaiaso, o manulele latou te faʻaaogaina a latou gaʻo gaʻo faʻalua i le saoasaoa. E leai ni taimi faʻapitoa e faʻapipiʻi ai le penuins Subantarctic (Pygoscelis papua) ma Galapagos penguins (Spheniscus mendiculus), i nei ituaiga, e mafai ona amata i soo se taimi i le va o le fofoa o moa. I manu e le fofoa moa, gaosi toeititi lava amata amata vave atu nai lo isi.

Vaʻai ma faʻalogo

O mata o le au penuins e fetaui lelei ma tulaga o aau i lalo o le vai, o le kornea o latou mata e matua mafolafola, o le faʻaiuga o lena mea i luga o le fanua o manulele e seasea puʻeina.O le isi auala o le fetuʻutuʻunaʻi, o le fetuutuunaʻi ma le faʻateleina o le tamaititi, ae maise o loʻo faʻalauiloa i totonu o le Emperor penguins o loʻo alu atu i le loloto. Ona o lenei faʻaaliga, o mata mata o le faʻuinu vave faʻamasani i le suia tulaga o moli i totonu o le vai i le loloto e oʻo atu i le 100 m. O le auiliiliga o le vaega o le pigment mafai ai ona tatou faia se faaiuga o le penguin vaai i le lanumoana vaega o le ala sili atu nai lo le vaega mumu, ma atonu foi e vaʻai i ave ultraviolet. Talu ai o le malamalama o le mumu o le vaega o alaleo ua uma ona taʻapeapeina i luga o le fola luga o le vai, o lenei vaega o faʻaaliga atonu o le iʻuga o le evolusione fetuutuunai. O taliga o le Penguin, pei o le tele o manulele, e le maua se faʻailoga manino mai fafo. Pe a suisui, e matua tapunia ma fulufulu faʻapitoa, ina ia le ofi atu le vai i le taliga. I Emperor penguins, i se faaopopoga, o le pito o le taliga i fafo o loo faalautele ina ia mafai ona tapunia, ina ia puipuia le ogatotonu ma totonu taliga mai le faaleagaina e ala i le mamafa, e mafai ona mafua ai le faatofuina i se loloto loloto. I lalo o le vai, o penguin e toetoe lava a leai ni leo, ma i luga o le laueleele latou te talanoa e ala i alaga e pei o leo o se paipa ma palu. E leʻo faʻamaeʻaina pea pe o latou faʻaaogaina le faʻalogo e suʻe ai le tagata ma iloa ai o latou fili masani.

Faigaluega

E fafaga e le au Penguin ia iʻa - Antartika silverfish (Pleuragramma antarcticum), anchovies (Engraulidae) poʻo sardines (i Clupeidae), faʻapea foi ma paa, e pei o krill, poʻo ni tamaʻi fagota, lea latou te sailia, ma folo tuusaʻo i lalo o le vai. Afai e eseese ituaiga e tutusa tutusa nofoaga, oa latou meaʻai, pei o le tulafono, e ese: Adelie penguins ma Antartic penguins e fiafia i krill o ituaiga eseese.

Gaoioi

Ole saoasaoa o tamaʻi penguin e atiaʻe ile vai e amata mai ile lima ile sefulu kilomita ile itula, ae e sili mamao le tau e mafai ai ile mamao mamao. O le auala saoasaoa e malaga ai o le “aau ma se lumba”, ae o le manu e oso ese mai le vai mo sina taimi puupuu, e pei o le loli. O mafuaʻaga mo lenei amioga e le manino: e ono fesoasoani e faʻaititia le teteʻe o le taimi nei, pe o loʻo fuafua e faʻamaseseina fili masani.

Pe a oʻo i le vai, o nisi o le au penuu ua motusia faʻamaumauga: laiti ituaiga, e pei o le subantarctic penguin (Pygoscelis papua) mafai ona i lalo o le vai mo le tasi pe (e le masani lava) sili atu nai lo le lua minute ma maulu atu i le loloto o le 20 mita, ae Emperor penguins mafai ona tumau i lalo o le vai mo 18 minute ma maulu mo le sili atu 530 mita. E ui lava o le au malosi a le Emperor penguin e oo mai i aso nei e le malamalama lelei, ae peitaʻi, a faʻatofuina i lalo, o le tata o le manu e faʻaititia i le tasi vae lima o le tata tata o le fatu, e faʻaitiitia ai le taumafaina o le okesene, lea e mafai ai ona faʻateleina le umi o le nofo i lalo o le vai ma le tutusa o le ea i māmā. O le faiga mo le faʻatonutonuina o faʻamalosi ma le vevela o le tino pe a faatofuina i le loloto loloto tumau le iloa.

Pe a tuʻua le vai, e mafai e le au penguins ona oso i luga o le talafatai i le 1.80 m maualuga. Ona o lo latou pupuʻu vae i luga o le laueleele, penguin e feaveai mai lea itu i lea itu - o lenei auala o femalagaaiga, pei ona faʻaalia e le suesuega o biomekanics, faʻasaoina le tele o malosi. I luga o le aisa, penguins e mafai foi ona gaoioi vave - latou te o ese atu mai mauga, taoto i luga o latou manava. O nisi ituaiga aofia tele kilomita i le va o le sami ma le nofoaga o nonofo ai o latou kolone.

Nofoaga

O Penguins e nonofo i le sami matala o le Itulagi i Saute: i matafaga ogasami o Antartica, i Niu Sila, saute Ausetalia, Aferika i Saute, i le itu i sisifo o Amerika i Saute mai le Atu Falkland i Peru, faapea foi Galapagos Islands latalata i le Equator.E fiafia le au Penguin i le malulu, o le mea lea i le ogatasi o le vaomatua e foliga mai i le malulu o le tai - le Humboldt Current i le itu i sisifo o Amerika i Saute poʻo le Bengal Current, e tulaʻi mai i le Cape of Good Hope ma fufuluina le talafatai i sisifo o Aferika i Saute.

Ole tele o meaola e ola ile va o le 45 ° ma le 60 ° i le itu i saute, o le tele o faʻasologa o tagata o loʻo i le Anetatika ma i atumotu latalata ane.

O le mea aupito i matu o nofoaga o penguins o Galapagos Islands, o loʻo tu i le ekueta.

Penguins i talatuʻu

• I totonu o le au fusu a Rusia o le Formula 1 pailate Kimi Raikkonen, e iai le tala malie na ia taalo i le au McLaren i tausaga, na saoasaoa le au penguinasese (sa le masani ona oso i luga o le ala pe nofo i totonu o se taʻavale afi) o le mafuaʻaga o faʻatekinisi faʻatekinolosi ma sese sese.
• E iai ma se isi malie: "Penguin ma letatou folo, malo le mafiafia ».

Faʻasinoga

• Penguin.su Se filifiliga o tala ma ata e uiga i penguins, manaia mea moni
• Portal o loʻo nonofo ai le au penguins E uiga i penguins ma sili atu. Tala Fou, faʻamatalaga, ata, meli, taʻaloga, ma isi.

O le tuatusi na muamua atu na fautuaina ai se mataupu mo aʻu e fesili i luga o le Initaneti. O lea na ou filifili ai e aʻoaʻo atili e uiga i penguins, i le taimi lava e tasi o le a ou taʻu atu ia te oe.

Penguins (lat.Spheniscidae) - o se aiga o se lele seabirds, na o le pau i le faʻatonuga o le penguin-pei (Sphenisciformes). E 18 ituaiga i le aiga. Ma ou te le faaali atu ia te oe uma i sili auiliiliga.

E lua filifiliga na maua mai ai le igoa "penguin": mai Uelese foams (ulu) ma Gwyn (paʻepaʻe) o loo taʻu mai ai ua leai se apaau (Pinguinus impennis) mai le aiga o mama. Ma le au folau na faaigoaina le au penguin i le auala lava lea e tasi ona o lo latou tutusa. Mai le upu Latina "pinguis" - "mafiafia" o lenei ua faamaonia e le mea moni e faapea i le tele o gagana Europa o le upu "penguin" e fesootaʻi ma le upu "mafiafia"

Ole lapoʻa o sui o aso nei o le emperor penguin (maualuga - 110-120 cm, mamafa e oʻo i le 46 kg), o le sili ona laiti - sui o le ituaiga Eudyptula minor - small penguin (maualuga 30-40 cm, mamafa 1-2.5 kg). Ma o ia lenei:

Mai isi manu felelei uma, o penguins e iloga i se tino faʻapitoa tino. E faʻasolosolo foliga o le tino o le penguins, e lelei tele mo le gaoioi i totonu o le vai. O le muaʻi o penguins e leai se mea nai lo flippers. O le musculature ma le faʻatulagaina o ponaivi faʻatagaina latou e galulue i lalo o apaau ma apaau e pei o ni sikulu. E le pei o isi manulele lele, o penguins ei ai le taumasuasua ma e iloga lelei. O le aau i lalo ole vai e ese mai le lele i le ea ona o le malosi lava e tasi ua faʻaalu i luga o le siiina o le apaau e pei o le tuʻuina i lalo, talu ai o le vai e sili atu le teteʻe i le ea, o le mea lea, o penguin blades e tele naua lo latou laufanua nai lo isi manulele o loʻo faʻapipiʻi ai musculature, nafa ma le siitia o le apaau. O le humerus ma le ogalima ivi e fesoʻotaʻi i le tulilima tuusaʻo ma leai se mea e fai ai, e faʻaopopoina ai le mautu o le apaau.

O maso o le pectoral e le masani ona atiaʻe ma o isi taimi e oʻo atu i le 30% o le mamafa o le tino, lea e tele taimi e sili atu nai lo maso o le sili ona mamana lele lele. Ole ogavae e matua puʻupuʻu, o le sooga o tulivae e le gaoioi, ma vae e agaʻi faʻaleleia i tua, e mafua ai le le masani ai saʻo le auala. O vae lapoa ma se aau feaveai e fai si puʻupuʻu - ao i luga o le fanua, meaola e masani ona malolo, tutu i luga o latou mulivae, aʻo le malolo malosi o se lagolago faʻaopopo. E faʻapuʻupuʻuina le siʻusiʻu o le faʻaputuga, talu ai o le faʻafoega faʻafoe e masani ona i ai i isi waterfowl i le penguins e masani lava ona faia e vae. O le eseesega manino lona lua i le va o penguins ma isi manulele o le ivi. O manu uma e i ai ponaivi, e faigofie ai lo latou auivi ma faʻatagaina latou e felelei pe tamoʻe vave. Ae i le penguins, e tai tutusa ma ponaivi o mamalia (Dolphins and seals) ma e le aofia ai totonu iga.

I totonu o la latou nofoaga, e masani ona aʻafia tagata Penguins i tulaga ogaoga ma e tele a latou anatomical vala lea e mafai ai ona latou masani i nei tulaga.Mea muamua lava, o le mafiafia - mai le 2 i le 3 cm - vaega o gaʻo e faʻaaogaina mo le faʻamalologa faʻamalolosi, i luga atu o le tolu vaega lea o le susu, puʻupuʻu, fusi pipii i le tasi ma le isi ma tufatufa tutusa fulu i le tino atoa. Apertia - o paʻu vaega e leʻo ni fuluʻeseo o loʻo toesea i penguins, e le pei o isi manu felelei uma, o le mea e ese mai ai o nisi ituaiga o laʻau, lea o aperia i luma o le ulu.

O le ea i totonu o le fulu puipui e puipuia lelei foi mai le vevela leiloa a o iai i le vai. O loʻo i ai foi i le Penguins se mea ua faʻatupuina lelei i le "vevela faʻaleleia faiga" i totonu o sala ma vae: o le toto o le toto e ulufale ai i totonu, e aumaia ai le vevela i le malulu o le venous toto e tafe i tua i le tino, o lea ua faʻaititia le vevela. O lenei faiga ua taʻua o le "mataupu mai tua". I le isi itu, o penguin ituaiga o loʻo ola i vai mafanafana ua faamalosia e tau le ova tele. E tele naʻua vaega o latou sala e faʻatatau i le lapoʻa o tino, o le mea lea e tupu ai le faʻaliliuga vevela. I nisi ituaiga, e faʻaopopo atu i lenei, e leʻo i ai foʻi ni fufulu i le pito i luma, e faʻavaveina ai le vevela faʻaliliuina gaioiga i le paolo.

Le tele o laʻititi, le iloa lelei, ae pei o laulu-pei o fulu lea e faia ai le laualuga, toetoe lava o ituaiga uma o le penguin e i ai le lanumoana-lanumoana i tua, liliu i se paʻepaʻe uliuli, ma paʻepaʻe i luga o le manava. O lenei lanu o le togitogi mo le tele o meaola o le gataifale (pei o lumba lemu). O alii ma tamaitai e foliga tutusa, e ui lava o tane e lapoʻa lapoa tele. O se teuteuga sili moli-samasama-samasama i luga o le ulu o le tele o le faʻaputuga penuins (Eudyptes). E masani ona lanu efuefu pe enaena le paʻu o tamaiti, peitaʻi, i nisi ituaiga, e paʻepaʻe itu ma le manava. I le iʻuga o le fofoa o fuamoa ma le faʻafaileleina o moa, ua amata ona mimili penguini - o se suiga o le fufuluina.

I le taimi o le molting, penguins pauu le tele o fulu i le taimi lava e tasi ma e le mafai ona aau i totonu o le vai mo lenei taimi ma tumau aunoa ma se meaai seia fou fulu. O fulufulu fou e tupu aʻe i lalo o mea tuai ma foliga mai na tuleiʻesea. I lenei vaitaimi, e tumau mo ituaiga eseese mai le lua i le ono vaiaso, o manulele latou te faʻaaogaina a latou gaʻo gaʻo faʻalua i le saoasaoa. E leai ni taimi faʻapitoa e faʻapipiʻi ai le penuins Subantarctic (Pygoscelis papua) ma Galapagos penguins (Spheniscus mendiculus), i nei ituaiga, e mafai ona amata i soo se taimi i le va o le fofoa o moa. I manu e le fofoa moa, gaosi toeititi lava amata amata vave atu nai lo isi.

O mata o le au penuins e fetaui lelei ma tulaga o aau i lalo o le vai, o le kornea o latou mata e matua mafolafola, o le faʻaiuga o lena mea i luga o le fanua o manulele e seasea puʻeina. O le isi auala o le fetuʻutuʻunaʻi, o le fetuutuunaʻi ma le faʻateleina o le tamaititi, ae maise o loʻo faʻalauiloa i totonu o le Emperor penguins o loʻo alu atu i le loloto. Ona o lenei faʻaaliga, o mata o le penguin vave vave fetuunai i le suia tulaga moli i totonu o le vai i le loloto e oʻo i le 100 m.

E i ai foi a latou fili masani. Ioe, ma o nifo ia. Faʻafesoʻotaʻi i se auiliiliga faʻamatalaga e uiga ia i latou i le pito i tua o le tusitusiga.

O le auiliiliga o le vaega o le pigment mafai ai ona tatou faaiʻuina e sili atu vaai penguin i le lanumoana o le vaega nai lo i le mumu vaega, ma atonu e iloa atu foi ultraviolet ray. Talu ai o le malamalama o le mumu o le vaega o alaleo ua uma ona taʻapeapeina i luga o le fola luga o le vai, o lenei vaega o faʻaaliga atonu o le iʻuga o le evolusione fetuutuunai. O taliga o le Penguin, pei o le tele o manulele, e le maua se faʻailoga manino mai fafo. Pe a suisui, e matua tapunia ma fulufulu faʻapitoa, ina ia le ofi atu le vai i le taliga. I Emperor penguins, i se faaopopoga, o le pito o le taliga i fafo o loo faalautele ina ia mafai ona tapunia, ina ia puipuia le ogatotonu ma totonu taliga mai le faaleagaina e ala i le mamafa, e mafai ona mafua ai le faatofuina i se loloto loloto. I lalo o le vai, o penguin e toetoe lava a leai ni leo, ma i luga o le laueleele latou te talanoa e ala i alaga e pei o leo o se paipa ma palu.E leʻo faʻamaeʻaina pea pe o latou faʻaaogaina le faʻalogo e suʻe ai le tagata ma iloa ai o latou fili masani.

E fafaga e le au Penguin iʻa - Antartic silverfish (Pleuragramma antarcticum), anchovies (Engraulidae) poʻo sardines (i Clupeidae), faʻapea foi ma le paa, e pei o krill, poʻo tamaʻi cephalopods, latou te sailia, folo tuusaʻo i lalo o le vai. Afai e tutusa ituaiga meaola tutusa, o lona uiga, o a latou meaʻai, o se tulafono masani, e eseese.

Ole saoasaoa o tamaʻi penguin e atiaʻe ile vai e amata mai ile lima ile sefulu kilomita ile itula, ae e sili mamao le tau e mafai ai ile mamao mamao.

O le auala saoasaoa e malaga ai o le “aau ma se lumba”, ae o le manu e oso ese mai le vai mo sina taimi puupuu, e pei o le loli. O mafuaʻaga mo lenei amioga e le manino: e ono fesoasoani e faʻaititia le teteʻe o le taimi nei, pe o loʻo fuafua e faʻamaseseina fili masani.

Pe a oʻo i le vai, o nisi o le au penuu ua motusia faʻamaumauga: laiti ituaiga, e pei o le subantarctic penguin (Pygoscelis papua) mafai ona i lalo o le vai mo le tasi pe (e le masani lava) sili atu nai lo le lua minute ma maulu atu i le loloto o le 20 mita, ae Emperor penguins mafai ona tumau i lalo o le vai mo 18 minute ma maulu mo le sili atu 530 mita. E ui lava o le au malosi a le Emperor penguin e oo mai i aso nei e le malamalama lelei, ae peitaʻi, a faʻatofuina i lalo, o le tata o le manu e faʻaititia i le tasi vae lima o le tata tata o le fatu, e faʻaitiitia ai le taumafaina o le okesene, lea e mafai ai ona faʻateleina le umi o le nofo i lalo o le vai ma le tutusa o le ea i māmā. O le faiga mo le faʻatonutonuina o faʻamalosi ma le vevela o le tino pe a faatofuina i le loloto loloto tumau le iloa.

Pe a tuʻua le vai, e mafai e le au penguins ona oso i luga o le talafatai i le 1.80 m maualuga. Ona o lo latou pupuʻu vae i luga o le laueleele, penguin e feosofi mai lea itu i lea itu - o lenei metotia o gaioiga, pei ona faʻaalia mai i suesuega o le biomekanics, faʻasaoina le tele o malosi. I luga o le aisa, penguins e mafai foi ona gaoioi vave - latou te o ese atu mai mauga, taoto i luga o latou manava. O nisi ituaiga aofia tele kilomita i le va o le sami ma le nofoaga o nonofo ai o latou kolone.

Faʻavasegaina
O le aiga Penguin (lat. Spheniscidae) e aofia ai 6 genera, 18 ituaiga:

Genus Aptenodytes (Malo)
Emperor Penguin (Aptenodytes forsteri)
E faamoeina i luga o le talafatai o Antarctica i luga o le aisa, i saute e 78 ° i saute latitude.

O le umi o lona tino, 110-120 cm. Mamafa - 20-45 kg.
O ulugalii muamua amata amata ona faia ia Aperila, i le maeʻa ai o aso 25 ua maeʻa ona paʻepaʻe se fuamoa paʻepaʻe, naʻo le pau mo le taimi e tupu ai. Mo sina taimi, o le fafine o loʻo uuina le fuamoa i luga o ona lima, ufiufi i luga o se paʻu faʻapitoa o le paʻu i lalo o le manava. A maeʻa nai itula ona tuʻuina atu ai lea i le tane. A maeʻa ia, ona alu lea o fafine, tasi ma le isi, alu i le sami. E tusa e lua masina pasia le ala lea, ma a o latalata mai le taimi o le fofoa o moa, i le faaiuga o Iulai o tamaitai, fafagaina lelei, gaʻo amata amata ona sau mai le sami. E tofu fafine le tama tane ma le leo. Ua fiaʻai mo le 4 masina, ua vave lava ona avatu e le tamaloa i lana uo teine ​​se fuamoa ma faanatinati atu i le sami.
E fafaga i tamaʻi iʻa, tamai cephalopods ma planktonic crustaceans, ae maise le euphausiid crustaceans

Tupu Penguin (Aptenodytes patagonica)
Nofo i matu, i nofoaga mafanafana. O loʻo faʻamauina nofoaga o loʻo i luga o motu o South Georgia, Kerguelen, Marion, Crozet ma Macquarie.

O le umi o le tino o 91-96 cm.O kolone o loʻo i luga o papa papa. Toe gaosia le tupu i le taumafanafana: fuamoa e masani ai Tesema - Ianuari. E tofu taʻitasi fafine ma le 1 fuamoa lapoa. O matua uma e fesuiaʻi i taimi uma. Faasaoina umi 54 aso

Genus Eudyptes (Kolisi)

Rockhopper Penguin poʻo Rock Penguin, Rocky Penguin (Eudyptes chrysocome)

E iai 3 subspesies:
Eudyptes chrysocome chrysocome
Eudyptes chrysocome filholi
Eudyptes chrysocome moseleyi

E nofo i atumauga papa o le subantarctic eria, ae o isi taimi e maua ai foi i le itu i matu, i le itu i saute o Aferika ma saute Amerika, e faapea foi i le itu i saute o Niu Sila.
Faʻatele 45-58 cm le maualuga, mamafa 2-3 kg.

E ofaga i totonu o kolone lapopoʻa ma le motu o Tristanda Kunya ma Heard Island e pa. I totonu o se fale pisapisao ma pisapisao, o le tamai fuamoa muamua e masani ona leiloa i misa ma tuaoi.Nestlings faapotopoto i se vasega pepe, ae toe foi i se faamoega pe a valaauina i latou e matua e fafaga. E ola vave laʻau ma ua sauni e alu i le sami i le matua o 10 vaiaso.

Victoria Penguin poʻo le Crested Mafiafia-faʻatau atu Penguin (Eudyptes pachyrhynchus)

E faapogai i le papa papa, o loʻo tafia le gataifale o le South Island i Niu Sila, faapea foʻi ma le lua tamai motu - Stuart ma Solander.
Ua paʻia le 60 cm le umi, ma le mamafa e tusa ma le 3 kg.

Gold-crested Snarie Penguin poʻo Crested Snarl Penguin (Eudyptes robustus)
O le Snares, o se filifili e toso i saute o Niu Sila, e na o le pau lea o nofoaga mo nei au.

Faʻateleina le 63 cm, le mamafa e tusa ma le 3 kg.
E nofo i tulaga lelei o le tau. O vai o Snare Islands e matua mafanafana lava, ma e le masani ona aau penguin i le itu i saute nai lo le subantarctic eria.

Schlegel Penguin poʻo le Macquarie Penguin (Eudyptes schlegeli)
E nofo i luga o le motu toafa o Macquarie, o loʻo i le Pasefika i le mea e latalata ai i le Anetatika fusi.

O le tele, foliga ma aga masani e tutusa ma le auro laulu ulu penguin.
Faʻateleina le 65-75 cm le umi, ma le mamafa o le 5.5 kg

Sili Crested Penguin (Eudyptes sclateri)

Ole faamoega ile fa atumotu laiti i saute o Niu Sila. Tele kolone o loʻo i ai i motu o Antipodes ma Bounty Island, laititi - i atumotu o Aukilani ma Campbell.
E oʻo i le 65 cm le maualuga, ma le mamafa e tusa ma le 2.5-3.5 kg.

Golden Penguin poʻo Macaroni Penguin (Eudyptes chrysolophus)
Na tufatufaina atu i le itu i saute o le Atelani Atlantic ma Initia. Ole faamoega i Nest Georgia, South Shetland, South Orkney ma nisi o motu.
O le umi o le tino o le 65-76 cm.

O latou kolone e matua tele - e oʻo i le 600 afe faʻafailogaina tagata. Ole faamoega i luga ole eleele, faʻatulagaina ni solo sili ona manaia. 2 fuamoa. Faasaoina umi 35 aso, ma masani a penguin matua suiga

Genus Eudyptula (Laiti)

Lesser Penguin, Elf Penguin, Lesser Blue Penguin, Lesser Blue Penguin (Eudyptula laiti)

O loʻo faʻataʻamilo i le talafatai i saute o Ausetalia, i le matafaga o Tasmania, Niu Sila ma Chatham Island.
E i ai le umi o le tino na o 40 cm. E masani ona taʻi 1-2, o nisi taimi 3 fuamoa.

White-winged Penguin, Northern Lesser Penguin, Lesser Northern Penguin (Eudyptula albosignata)

Tino umi pe a ma le 30 cm ma mamafa 1.5 kg. O fanafanua naʻo Motunau Island, e latalata ile Canterbury (Niu Sila) e ono lamatia.

Genus Megadyptes (Matagofie)

Sili penguin, peniin-samasama-mata, Antipodes penguin, Hoiho penguin (Megadyptes antipodes)

Nests i tafatafa o le talafatai i saute o atumotu o Niu Sila ma i atumotu o Stuart, Auckland ma Campbell ia Setema - Novema.
Ole umi ole tino e oʻo ile 83 cm.

O manu felelei latou te le fausia kolone ma e masani ona sulu i paga taʻitasi. O talavou penguins (i le tausaga o le 3 tausaga) taʻi 1 fuamoa taʻitasi, ao latou matutua na toetoe lava a taimi uma 2 fuamoa. O le umi ole incubation o le matagofie o penguin e 4 vaiaso. O le feusuaiga a matua o manulele e tupu, e foliga mai, i le 4th-5th tausaga o le ola.

Genus Pygoscelis (Antartika)

Adelie Penguin (Pygoscelis adeliae)
E faaputu i luga o matafaga o le konetineta o Anetatika ma luga o motu latalata i le laueleele: South Shetland, South Orkney ma South Sandwich. I fafo atu, o le vaitau o le faʻafoega e feoaʻi lautele, ma agai le 600-700 kilomita mai o latou nofoaga moni.

O le manu laiititi lea, e oʻo i le 80 cm le maualuga O meaola faʻataʻoto ai e tuʻuina i luga o eleele mautu, e leai se kiona. I kolone taʻitasi, e tele lava le fiasefulu afe o manulele. I le clutch, e masani ona i ai le 2 fuamoa, lea e taoto i le taimi 2-4 aso. O le umi o lo latou incubation o 33-38 aso.

Atunuʻu Penguin (Pygoscelis antarctica)
E nofo tele lava i luga o atumotu motu o le subantarctic eria.

I le maualuga e oʻo i le 71-76 cm ma le mamafa e 4 kg.
O nei penguins e agamalu tele. E i ai tulaga e iloa ai osofaʻiga a nei manulele i tagata na o atu i le kolone. E le pei o isi ituaiga, latou te fafagaina uma a latou moa.

Subantarctic penguin, Gentoo penguin (Pygoscelis papua)
O nei manulele e faamoe i Anetatika ma luga o motu o le subantarctic itulagi, e aofia ai Falkland Islands ma le Crozet Islands. O meaola e faʻatulaga i totonu o vao o vao mutia.

Tuu 2 fuamoa. O moa e tatau ona tau mo o latou matua e fafaga latou. Ua sola ese le matua, ma taumafai tamaiti e tuliloa ma ia.E masani lava ona malo le tuʻuga lapoa ma le matua i le tuʻi; e fafaga le moa lona lua pe a fai e tele meaai. A leai, ua maliu. Faatasi ai ma le maualuga o 75-90 cm ma le mamafa e tusa ma le 6 kg, o lenei penguin o le sili ona avea ma sui o le genus Long-Tailed Penguin.

Genus Spheniscus (Vaaiga)

Donkey Penguin, Aferika Penguin (Spheniscus demersus)

Na tufatufa atu i le itu i saute ma saute sisifo o Aferika.
O le umi o le tino o le 61-86 cm.
Toe fanauina e tupu i le tausaga atoa, aemaise ia Me-Iuni.

Galapagos Penguin (Spheniscus mendiculus)
Naʻo le pau lea o le penguin e faamau i matū. O fuamoa, numera 2, o le fafine e taoto i vaivae o papa i le malulu vaitau (Me-Iuni).

Ole tamaʻiʻi sili lea ole sui ole genus o faʻataʻitaʻi mataina, e oʻo ile maualuga i le 53 cm, ma le mamafa ole 2-2.5 kg.
E ui i le mea moni o Galapagos penguins e nonofo i atumotu, lea e masani ona oʻo le vevela i luga 38 ° C, latou te maua ni meaai mo i latou lava i totonu o vai malulu o Cromwell.

Humboldt Penguin, Peruvian Penguin (Spheniscus humboldti)
O loʻo i ai le atumotu i le itu i sisifo o Amerika i Saute, le talafatai o Peru ma Chile.

Faʻateleina le maualuga o 55-56 cm, ma le mamafa o le 5 kg.
Na lamatia, itiiti ifo ma le 10 afe manulele

Magellanic Penguin (Spheniscus magellanicus)
E nonofo i le papa papa, savili i le itu i saute o Amerika i Saute ma Falkland Islands.

E oʻo i le maualuga o le 70 cm ma le mamafa e tusa ma le 4 kg.
I luga o le matafaga i le taimi o le tau, o manulele nei e matua fefefe ma, ina ua vaʻai atu i se tagata, lalafi i totonu o latou faamoega loloto, ae i totonu o le vai latou te le fefefe i tagata ma e mafai ona matua ita. O le faitau aofai o ia manulele e matua tele (1-2 miliona) ma e foliga mai mautu.

O Penguins e nonofo i le sami matala o le Itulagi i Saute: i matafaga ogasami o Antartica, i Niu Sila, saute Ausetalia, Aferika i Saute, i le itu i sisifo o Amerika i Saute mai le Atu Falkland i Peru, faapea foi Galapagos Islands latalata i le Equator. E fiafia le au Penguin i le malulu, o le mea lea i le ogatasi o le vaomatua e foliga mai i le malulu o le tai - le Humboldt Current i le itu i sisifo o Amerika i Saute poʻo le Bengal Current, e tulaʻi mai i le Cape of Good Hope ma fufulu le talafatai i sisifo o Aferika i Saute.

Ole tele o meaola e ola ile va o le 45 ° ma le 60 ° i le itu i saute, o le tele o faʻasologa o tagata o loʻo i le Anetatika ma i atumotu latalata ane.

O le mea aupito i matu o nofoaga o penguins o Galapagos Islands, o loʻo i le ekueta.

E tele taimi e felelei ai le Penguins i nofoaga tetele, e masani ona faitau sefulu afe o paga pe sili atu foi. O matua uma e feauaʻi se vaega i le faʻafaileleina o fuamoa ma fafaga moa. O iʻa ma masima e faʻaʻumiʻumiina ma tuʻuina e o latou matua. Cubs sulufaʻi mai le malulu i pito i lalo o le manava o le matua.

I le malulu itulagi Antarctic, tasi fuamoa hatches; i le vevela ma le mafanafana eria, atonu o loo i ai ni fuamoa.

ma nisi tala mananaia puʻupuʻu:

O meaola uma a tagata e nonofo i le itulagi i saute, o nisi taimi e aʻe mamao atu i matu (i Galapagos Islands, toetoe o le ekueta) poʻo i totonu o 'aʻai tetele (Northern Harbour area i Sydney, Ausetalia). O le atunuʻu o Cody o Shiverpool i Antartika, peitaʻi e fiafia o ia e nofo i le motu o Penis.

E mafai ona tutu saʻo ia Penguins aua o lo latou vae webbed e tu i le pito o le tino. E faʻaoso ai foi i latou aau televavave ma malolosi, ae maise pe a tuʻufaʻatasia ma apaau foliga. Ole ala lea na mafai ai e Cody ona toe maua le fagota Mikey ma maua se pepa ulufale mo le taamilosaga Big Zee.

Penguins o manulele faapitoa, o le penuin pei o 'au, o le penguin aiga. E le pei o le tele o manulele, o manulele nei e le felelei, ae latou aau ma felelei atoatoa. Mo lenei, latou maua se faʻatulagaina fausaga - streamline foliga foliga, vavalalata fulufulu, feaveaʻi ua ma se gutu ose.

O loʻo iai le manatu sese e uiga i latou vasega.O mea uma e iloa e le toʻatele e uiga i nei manulele ua aveesea mai ata tifaga, ata tifaga ma, sina, mai encyclopedias. E ootia lo latou le mautonu i tagata Penguin. I luga o le laueleele, o manulele nei e tau le gaoioi, e uli mai le laʻau. E manaia tele i latou, o latou ata e masani ona faʻaogaina e fatu ai ni meataʻalo malie, ata ma faʻasalalauga. Afai e te fesiligia tagata e toasefulu e uiga i le mea o loʻo nonofo ai le au pengu, e valu o latou o le a tali e faapea o nei manulele e nonofo i Matu. Ae leai.

Penguin fausaga foliga

Ua uma ona taʻu mai lena mea Penguin tino ei ai Foliga foliga mai. O ona apaau, o se taunuuga o le evolusione, ua avea o ni ie sili ona fetuʻunaʻi. A o ia aau i lalo o le vai, o lona tauau soʻoga e liu pei o se sikulu. E pupuu vae o le manu lele, e fa-tamatamailima. E i ai foʻi ona mativa i le va o ona tamatamaʻilima e fesoasoani tele i le aau. O le isi vala o le fausaga e iloa ese ai le penguinana mai isi manulele - o ona vae ua seʻe ese i tua. Faʻafetai ia te ia, ua tu o ia ma gaoioi i luga o le fanua i luga o le faʻavae i luga.

Ina ia faʻatumauina le paleni, e faʻaaoga e le penguin lona puupuu puʻupuʻu e avea ma lagolago. E le gata foʻi i ona ponaivi, pei o manulele, ae pei o le auivi o siama o le sami. Ma mo vevela faʻamalolo, pei o meaola uma ola i le malulu, o le penguin ei ai sili sili atu mafanafana gaʻo vaega. O foliga o latou vaimama latou puipuia foʻi manulele mai le malulu ma susu. Fulu fetaui lelei i latou mai le ulu i vae. E le mafai e manulele ona mitamita i se tele o lanu - o ituaiga uma ei ai le uliuli tua ma paʻepaʻe paʻepaʻe. Lanu lanu uliuli faʻaputuputu lelei le vevela mai le la ma fesoasoani foi ile lautele thermoregulation.

E 'ai tagata Penguin iʻa, krustacea, ma figota eseese. Ua maeʻa faʻatulaga lelei a latou masini tuʻufofoga - ina ia mafai ona puʻeina le manu, o se manulele faʻasusu ma vai.

Le vaitau, o le manu felelei. I lenei taimi, vaivai ma lalagaina foliga. E leʻo suia le atigipusa i le taimi e tasi, ma o loʻo fulufulu manu ua tautau faʻapea i le tino atoa. Faʻapea foi, i taimi o molting, e le 'ai le manu, taumafai e lalafi mai le matagi ma e le' aau.

Le na pe toafia penguins e ola e faalagolago i luga o latou ituaiga. O le averesi, o ituaiga tele e ola i le 25 tausaga, ma laiti ituaiga e ola i le 15 tausaga. E tatau ona faʻateleina nei numera i pa ma manu.

Penguin totoina

Penguins o ni agafesootai manulele . Latou nonofo i afifi ma e masani faʻaputuputu i vaega toʻatele, fusi faʻamalosi faʻamalosi e le tasi le isi ia ola ai i taimi malulu. Tele o latou e monogamous ma faia se paga se tasi mo le olaga. O latou faamoega o loʻo i ai i luga o se maʻa o loʻo ufitia e ma maʻa ma nisi ituaiga e fau ai le peʻa e faʻataʻitaʻi ai le faʻailo lapotopoto. Faʻapea foi, o le malologa i le papa e mafai ona avea ma faamoega. Le tele o taimi, e i ai 2 fuamoa i se clutch. Itiiti 3 pe 4. O matua uma e fofoina latou, e sui taimi i le tasi ma le isi e 'ai ma faʻamafanafana.

O le meaola e tupu mai le 30 i le 100 aso, o le taimi e fuafua i meaola. Ona fofoa ai le moa. Ua ufitia i le fulufulu manuʻa, leai se aoga ma tauaso. O matua faaauau pea ona tausia o ia, ma, a uma le 2 vaiaso, o le a amata loa ona vaai le moa ma atili tutoʻatasi. Ae paga lea, e tusa ma le 60% o moa e feoti i le tele o siosiomaga faʻaleaga itu - maualalo tau, osofaʻiga osofaʻiga ma fiaʻai.

O le taimi lava e tatala ai le pepe ona mata , matua le toe faʻamalosi ia te ia ma aveʻesea, naʻo le tuʻufaʻatasia le fagaina o le moa. Ona o lenei mea, e paʻu tamaiti i lafu e ato pe puipui ai latou lava mai gogolo. O le kolone atoa e amata ona auai i le fafagaina o fanau. E faaauau pea lenei mea seia oʻo i le mole muamua o tamaiti, pe a maeʻa ona latou mauaina lea o le ufiufi fulufulu manu, toeitiiti lava tutusa ma le tagata matua. Ona mafai ai lea o moa ona maulu ma amata fafaga ai latou lava.

Toatele o matou e fiafia e matamata penguin. I la latou foliga foliga le mautonu, o le vevesi mai i vae agai i vae, o lo oi ai se mea e tosina mai ai tagata. E le gata i lea, penguins o se tasi o 40 iloa ituaiga o manulele manu.

I le taimi muamua, na faʻaigoaina e tagata penuins e leai ni apaʻau (Pinguinus impennis), lea na maua muamua i le tele o matafaga i le itu i matu o le Vasa Atalani. pei o penuins.

O se ofu afiafi o se tamaloa, pei o le tuksedo, na foliga mai na fausiaina e le au fai ata, ma iloa ai le "ofu" o le penguin, i le taimi o mea uma na maua. O sea lanu, e tusa ai ma le biologists, fesoasoani i manulele lalafi mai le fili i le sami. O le tino o le penguine e sili ona lelei mo aau, ma ona tamai-apaʻau apaau e pei o sala ma vae e sili mo gaioiga vave i lalo o le vai.

Ina ua maeʻa le taua i le militeri na tupu i le 1982 i le va o Egelani ma Atenitina, na aliaʻe se tala faʻalilolilo e uiga i paʻaga na nonofo i Falkland Islands na pa'ū i luga o latou tua ona na latou ea i luga o latou ulu i luga aʻo vaʻai i vaalele maualalo ma e le o mafai ona toe alu i luga na o latou i ou vae. Na faasolosolo malie lava, o le tala na tuputupu ae i "auiliiliga", mo se faataitaiga, sa i ai "penguin turners" - o se vaega faapitoa o le au fitafita o loo laveaiina manu felelei mai le oti. O le mea sili ona manaia o le, ona o le soona matataʻu o tagata agaalofa agaalofa, o se vaega o saienitisi Peretania i le 2001 faia se suesuega umi i Antctica. Peitai, i le vaitaimi atoa, na te leʻi tusia se tulaga se tasi o penguin faʻateʻa pe a latalata i vaalele.

E toatele tagata e manatu o penguins e nonofo na o Antartika poʻo nofoaga e maʻalili le tau i autafa o le sami matala o le itulagi i saute. Ae e ese mai ai i le talitonuga lauiloa, o le ituaiga spesies penguin e igoa o le Galapagos penguin e nonofo i Galapagos Islands, e toetoe i le ekueta. Ole vai ole vevela iinei e +22 ile tausaga atoa. +24 ° C, ma le ea - +18. +28 ° C E le gata i lea, e ono faigofie ona maua ni penguin i Ausetalia Sydney ma Northern Harbour. E aliali mai e iai thermophilic penguins!

Subantarctic penguins o le saoasaoa o vai felelei, e taunuu i se saoasaoa o 36 kilomita i le itula. Emperor penguins e mafai ona i lalo o le vai mo le 18 minute.

O le Emperor Penguin e na o le pau lea o le manulele e fuamoa fua i le ogatotonu o tau malulu. Na te faia vave lenei mea ina ia vave pepe fofoa. A uma, latou te manaomia le tautotogo, taumafanafana ma le tautoulu ina ia tuputupu ae malosi ma avea ma lapoa tele e ola ai i le isi taumalulu.

Emperor penguins ei ai amioga aoina. Ina ia faʻamafanafana latou lava i le malulu o le tau, latou faʻaputuputu i se vaega tele mafiafia, o le vevela i totonu lea o nisi taimi taunuu +35 ° C i se vevela vevela o -20 ° C. Mo "toniga faʻamafanafana", manulele feʻaveaʻi pea mai le ogatotonu i le mataʻitusi ma le isi itu.

Tupu penguin chicks (lat.Aptenodytes patagonicus) fofoa mai fuamoa fua ma tupu fulu i le na o ni nai vaiaso. E le mafai ona ola le moa e aunoa ma matua, seia tupu lona fulu susu, ma e tupu lenei mea na o 12-13 masina talu ona fanau mai.

E le tele ni mea masani i laueleele malulu ma, o le mea lea, Adelie penguins fatuina o latou faamoega mo le faataatitia ma fofoa fuamoa mai papa. Neighbouring pair, pe a fai e faalavelaveina isi penguins, aua e te faʻatuai e gaoi a latou maʻa. O loʻo feoai nisi fafine penguini ona o maa, e fai le "talitane", e ui o loʻo iai le latou paaga tumau. O loʻo latou sailia ni aliʻi se toʻatasi o loʻo fai a latou ofaga i maʻa ma le faʻamoemoe o le iai o latou lava aiga, faʻatagaina latou e fealuaʻi ma latou ma ina ua maeʻa ave ni nai maa ma latou i o latou faamoega.

A o tamaitiiti, Linus Torvalds, i le taimi o lana malaga i le pa, na taia e le penguin. O le mea lea, o le Tux penguin (o le saʻo le faaupuina Rusia e Dachshund) avea ma talimalo o le Linux faagaoioia faiga na ia faia.

Mo se taimi umi, e le mafai e saienitisi ona malamalama i le mafuaʻaga o le mafuaʻaga o se vaega uiga ese o le mutia i le foliga o le lua mita mataitusi M i luga o se tasi o atumotu faigata Antartika. Na taʻua e se tasi o tagata suʻesuʻe mai Chili o lenei "tusi" na folasia i ni tausaga ua mavae e se saienitisi Polani mai le sapalai o le penguins, e faamamalu ai lona tagata alofa e igoa ia Magda.

Penguin na o le pau lea o manulele i le tatou lalolagi e mafai ona aau ae le mafai ona lele. E le gata i lea, naʻo le pau lea o le manulele e savali i luga o le fanua e tu.

E aliali mai o penguins e le o le manu felelei e sili ona malulu. O le pato ma kusi e le fefefe i le malulu. E mafai ona latou tatalia se pa'ū i le vevela i le -110 ° C, ae mo se taimi puʻupuʻu. O le emperor penguin e mafai ona tatalia frosts i le -60 ° C.

O se meaola ese o le penguine ma ni fulufulu uumi lona fulu i mata ma o se uiga ola na taua o papa, aua o nei manulele e masani ona oso i luga o papa.

O le televave aau aau aau uma, o le papuani papuins (Pygoscelis papua). O latou e mafai ona atiaʻe i lalo ole vai saoasaoa e oʻo ile 36 km / h. Lenei o se tasi o Antartic ituaiga o penguin na muamua faamatalaina e Johann Reinhold Forster, o se tagata suesue ma faanatura na o faatasi ma Kapeteni Cook i lana malaga mulimuli o le 18th seneturi. I le faʻauʻuga o nei "tagata savavali" sa faaigoaina o se tasi o ituaiga o le faʻafoeina o le Linux - Gentoo.

O le patagonian penguin ua mafai ona aau mo 2-3 vaiaso. I le taimi lava e tasi, e aofia ai le mamao o le toeitiiti 1,500 kilomita.

O sui sili ona tele o ituaiga uma o le penuins o king penguins. O le mamafa o se manulele matua i le va o 27-41 kg, ma o lona maualuga e 1.2 mita.

Emperor penguins ei ai tiute matua i mea nei. O le tane fofoa fuamoa, ma le fafine maua mai meaai. Ina ua maeʻa ona togi le moa mai le fuamoa, e fafaga e le tama ma se vai suamalie, lea e maua i le matagaluega o lona esophagus.

O tausaga uma lava, i le vaitaimi molting, lea e alu ai 2-3 vaiaso, o le penguins pauu fulu, i luga o le nofoaga e fou mea fou. Penguins faʻaalu se taimi tele o le tausiga o latou fulu ina ia aua nei oʻo i ai faʻafitauli i le malulu ma ia aulelei.

E i ai le vaʻaiga i le Magellanic Penguin, lea na faaigoa ia Fernand Magellan, o le muamua Europa na maua i le 1520. O Magellanic penguins e nonofo i le ala saʻo e vavaeʻesea le motu o Tierra del Fuego mai le laueleele autu o Amerika i Saute. O lenei foʻi vaʻa e faaigoa foi i le na ia maua.

Penguins mafai ona sua loloto. Ae o le a le mea o latou sailia i le loloto o le tasi ma le afa kilomita? O tagata Iapani biologists na faʻapipiʻi mea pueata i tua o nei manu. Ua iloa e tui lava ave o le la i se loloto e na o le 150 mita, ona le iloa lea poʻo a mea e fai e nei manulele i le loloto o le tasi ma le afa kilomita.

Ole tele o aliʻi ma tamaʻitaʻi o penguin e masani ona le eseese foliga mai le tasi ma le isi. Peitaʻi, i le vaitau e toʻalua ai, o loʻo i ai i palapala mea palapala a tamaʻitaʻi ma e tuua e le tama i le mea e tupu fua ai.

O le maa penguin e sili ona leaga uiga. O manu o lenei ituaiga e matua pisapisao ma agi.

O fea ma e faʻafefea ona ola ia urosa polar?

O solo o loʻo nofoia ia teritori i matu o Rusia, Kanata, ISA, i le talafatai o le sami Barents, Chukchi, Wrangel Island, Greenland, ma luga o laueleele o Lapland. A talafeagai le tau, o manu e oʻo i le North Pole.

E oo lava i le Arctic desert, o se sone o arctic toafa, lea i le taumalulu o le vevela mafai ona pa'ū i −60 ° C, ma i le mafanafana taimi o le tausaga, Iulai, na o le +3 ° C, na avea ma o latou nofoaga.

Ole tele ole tausaga e iai matagi aisa i afa, e masani ona agi aisa, ma i taimi o le malosi o le taumafanafana Arctic, ile toetoe lava 0 ° С, ao uliuli e toso mai le lagi ma le puao mai le vasa e ufitia le laueleele. E leai se laʻau totogo i nofoaga o loʻo ola ai i le Arctic, sei vagana ai atumotu e seasea maua mai le lichen ma moss. E leai ni manu vagana se urosa ole ofe, o se vale foe, o le lemming i luga o le laueleele, ma i le sami - o se uila ma se faʻailoga.

Faʻafefea ona ola pea urosa i le toafa o Arctic?

E fetaui lelei lo latou fetuʻunaʻi i le tau leai o se leaga!

O le ofe polar, o se polarisi foʻi, umka, oshku, o le fanua sili ona tele i fanua i le paneta. O saienitisi ma tagata faimalaga na maitauina manu e ova i le 3 mita le umi ma sili atu i le 1 tone le mamafa.

O le gaʻo pito o le gaʻo o le urosa e oʻo i le 10 cm, ma faatasi ai ma totonu ("totonu", pei ona latou fai mai i le itu i matu) gaʻo, e tusa ma le 40% o le mamafa o le tino. Faatasi ai ma se mea faʻapipiʻi mafanafana ma i le taimi lava e tasi o le "ogaumu" (gaʻo o le malosiʻaga sili ona maua i totonu o le tino), o le malulu tele a le Atika, lona matagi ma matagi e le fefe o le mafaufau.

Ina ia faʻafetaui le vaega gaʻo ma le fulu o le polar bear O loʻo i ai se fausaga faʻapitoa: paʻu paʻepaʻe paʻu faʻasalalau e naʻo ave faʻamalosi ultraviolet ma le feʻaveaʻi le televave o le leisa, e le faʻatagaina ai le tino o le meaola. O tagata nuʻu faʻataʻitaʻiina aʻa - o loʻo faʻaalu i totonu ma o potu ea, lea e avea ma se isi pa puipui i le ea malulu. O fulu e ola lava i luga o alofivae o le manu: i ia "boots" le manu e le mapu ma e le 'aisa.


O le tutasi o faʻamalosi i le vevela, e faʻatagaina ai le tagata ola e nofo filemu i le kiona ma faʻatoʻilaloina ai le fiasefulu kilomita o fanua o Arctic ma, i lona uiga moni, o aisa Arctic aisa.

O fea ma faʻapefea penguins e nonofo?

Fitu ituaiga o penguins - Emperor, Adélie penguin, Antartic, Royal, Golden-hair-hair, Papuan and Crested - na filifilia o latou nofoaga e nonofo ai e sili atu ona ogaoga teritori - Antarctica, o polar region of the Southern hemisphere. I le South Pole, o le sili ona maulalo i luga o le lalolagi na faʻamauina ia Tesema 2013 - −91.2 ° C. I le averesi, i le taumalulu le vevela o Antarctica o −60 ° C, i le taumafanafana –30 ° C.

Ae o le mea moni, manu felelei penguins e le ola i ia tulaga sili ona mataga. O lea, o le aufaasese a le auvaʻa o loʻo nofo i Tierra del Fuego, Tasmania, o atumotu o le Subantarctic. O le popoto a le Snares - o le Snarsky crested penguin - e nofo i atumotu e tumu tele i vao ma laau. Subantarctic penguin - i luga o Falkland Islands, South Georgia, Kerguelen, Herda ma isi.

O manu lapopoa ma le mafiafia o le emperor penguin, o lona mamafa e tusa o le 40 kilokalama, sosolo atu i le itu i saute, i le South Pole, sili ona mamao ma ola i luga o le aisa o loʻo siosiomia Anetatika. Naʻo latou fofoa fuamoa, latou te felelei i nofoaga mafanafana.

Faʻafefea ona faʻaʻaisa le peʻa i le Anetatika?

O manulele e le lele i le "ofu uliuli" e fetuunai e ola ai, e le o le malulu malulu, pei o le urosa polar, ae i taimi faifai pea “malu”, pe a fai i le tau mafanafana e masani ona le maualuga le vevela i luga atu o + 5 ° C, ma i le taumalulu e masani lava −30 ° C.

E i ai le mafiafia vaega gaʻo - e oʻo atu i le 3 cm, le mafiafia fulu susu, i le va o le tele o le ea - le "potu ea". Ae o le mea sili ona mataina o le penguin lima! E le gata e le aisa aisa, e le gata foʻi i le aisa, aisa.

Atoa lavalava - e aunoa ma fulufulu mamoe, fluff - penguin vae ei ai le vevela na o +4 ° C. Ole tulaga lea ole faʻamalositino e faʻatagaina ai le malulu matuia e faapalepale pei ole masani. E le gata i lea, o le tino o le manulele o le 39 ... 40 ° C. O le poto atamamai saunia le penguins ma se ese o solo auala, faatulagaina e le mataupu faavae o backflow.

I ai, le vevela arterial toto i luga o le latalata atu i lima e latalata tele i alatoto ma lafoaʻi se vaega o lona vevela i le toto malulu ua leva. O le toto alatoto e faʻafoʻiina le vevela i totonu o le fatu, ma le toto faʻamalulu toto e alu i pa, ma tumau i totonu na o le +4 ° C. Afai e vevela paʻu o le penguin, e vave lava ona latou 'aisa, ae muamua latou te liu i le aisa, fasi le manu.


O le isi faiga puipuia o le malulu o vaega. O lea, o le au a le au emu pengu, e potopoto i totonu o se vaega tele, o le mafanafana o le ea i totonu i le +35 ° C, pe a o fafo o -20 ° C. Penguins "feosofi" i le vaega, agai mai le ogatotonu i le pito ma tua.

Masalo o manu sili ona ofoofogia i lo matou paneta o penguins. Mea moni fiafia e uiga i nei meaola manaia o le a matou tuʻuina atu ia te oe i lenei mataupu. Nao le pau lea o le manulele na aau malie, ae le mafai ona lele.E le gata i lea, o le penguin e mafai ona savali saʻo. O le manu lele lea e leʻo ia le lele o le penguin-pei.

Nofoaga

O teritori e tele, e maise i malulu itulagi o le itulagi i Saute, o nofoaga e nonofo ai penuins. E aupito toʻatele tagata e faʻamaumauina ile Antartic. E le gata i lea, e matua faamalieina lava i Aferika i Saute ma Saute Ausetalia. Toeitiiti o le talafatai atoa o Amerika i Saute o le teritori lea e nonofo ai penguin.

Ulutala

O le mea na mafua mai ai le igoa o nei manulele e tolu ona faʻasologa. Le muamua faamatala atu i se tuʻufaʻatasiga o upu peni - "ulu" ma gwyn - "paʻepaʻe". Sa i ai muamua i le pa e leai ni apaʻau (ua le toe iai). Talu ai o nei manulele e tutusa foliga, o le igoa na pasi atu i le penguin.

E tusa ai ma le lomiga lona lua, na maua le igoa o le penguin mai le upu Igilisi pinwing, o lona uiga o le "apaau-lauulu ulu". E tusa ai ma le vaega lona tolu, o le igoa o le manu e sau mai le Latina pinguis, o lona uiga "gaʻo."

Emperor penguin

O le manu lapoʻa ma sili ona mamafa: o le mamafa o le tane e mafai ona oʻo atu i le 40 kilokalama ma le umi o le tino pe a ma le 130 cm. O le fuata i le tua e uliuli, o le manava e paʻepaʻe, ma i luga o le ua e mafai ona vaʻaia ni uiga iloga o samasama pupula poʻo moli. Emperor penguins o tagata nofoia o Antarctica.

Tupu penguin

I fafo atu, e talitutusa lava i le pule a le malo, ae e maualalo ifo le lapoʻa: lona umi tino e tusa ma le 100 cm, ma lona mamafa e le sili atu 18 kg. E le gata i lea, o lenei ituaiga o loʻo i ai se lanu ese - o le tua e ufitia i le lanu efuefu uliuli, o nisi taimi toetoe lava uliuli fulufulu, o le manava e paʻepaʻe, ma moli lanu moli o loʻo i luga o itu o le ulu ma luga o le fatafata. O manu nei e ola i matafaga matafaga o le Fagaloa o Lusitania, i atumotu o Tierra del Fuego, le Saute ma Sandwich, Kerguelen ma Crozet, Macquarie ma South Georgia, Prince Edward ma Hurd.

Northern Crested Penguin

O le ituaiga o loʻo lamatia nei faʻamamaina. O le tamai manu lea pe tusa ma le 55 cm le umi ma e mamafa lona 3 kg. O tua ma apaau e lanu efuefu-uliuli. Ua sinasina le manava. O mata o le samasama e liua i fusi o pupula samasama fulufulu o loʻo i le itu o mata. I luga o le ulu o le penguin o se uliuli uliuli, na tuuina ai le igoa i le ituaiga.

O le vaega tele o le aofaʻi o tagata o atumotu Neprytupny ma Gough, Tristan da Cunha, o loʻo i le Vasa Atalani.

Golden penguin

O le umi o le tino o lenei peniinu eseese lava i totonu 76 cm, mamafa - teisi sili atu nai lo 5 kg. Valivali - masani mo tagata uma penguinese, ae tasi foliga: luga o mata e le masani ai fusi o pulu o lanu auro. O tagata penguinasu na atagia maia i le itu i saute o le Vasa Initia, le Atelani, e fai si laititi o taatele i le itu i matu o Anetatika, faʻapea foʻi ma atumotu o le Subantarctic.

Fafo vaaiga

I luga o le laueleele, o lenei manulele faʻaletonu, ua le mafai ona lele, foliga foliga le mautonu ona o foliga o lala ma le tino. E maua e le au Penguins se tino faataʻapeʻapeina ma le lelei o le fata o le fatafata - e masani lava ona avea le kuata o le aofaʻi o le manulele.

O le tino o le penuin e fafaga lelei, teisi sua i tua, ufiufi i fulu. E le lapoa tele le ulu, e tu i luga o se fetuutuunai ma feaveaʻi, ae pupuʻu ua. O le vao o nei manulele, e malosi ma maʻai.

Mea moni fiafia e uiga i penguins e faatatau i latou fausaga. I le gasologa o le evolusione ma le olaga masani, na suia ai apaau o le penguin ma ua avea ma flippers: i lalo o le vai, latou mimilo pei o se sikulu i le tauau soofaatasi. O vae e mafiafia ma puupuu, e fa tamatamailima, e fesoʻotaʻi e ala ile aau.

E le pei o le tele o manulele, o vae o le penguin e matauina agai i tua, lea e faamalosia le manulele e taofi lona tino, ao i luga o le laueleele, matua tū sao. O le penguin e fesoasoani e faʻatumauina le paleni o le siʻusiʻu puʻupuʻu, lea e aofia ai le luasefulu fulufulu faigata: o le manu e nofo i luga pe a manaʻomia.

O le isi mea moni fiafia e uiga i penguins - o la latou auivi e le faʻaili o ponaivi, lea e masani lava o uiga ia o manulele. O latou ivi e sili ona toe manatua i le fausaga o ponaivi o mamele ole sami.Mo faʻamalolo faʻaʻeseʻese, e tele ai le sapalai o le gaʻo, ma e 'ova i le tolu senitimita le umi.

O le aofa o le penguins e mafolafola ma le mafiafia: pupuʻu, pulu laiti ufiufi tino o le manulele e pei o se mailei, puipuia mai le susu i le malulu vai.

Soifua maloloina

O Penguins o loʻo i lalo o le vai e suʻe ni meaai mo se taimi umi, moa i le tolu mita loloto ma ufiufi mamao mamao atu e tusa ma le tolusefulu kilomita. E ofoofogia le saoasaoa o penguins e aau - e mafai ona oʻo i le 10 km i le itula. O sui o nisi ituaiga e mafai ona maulu i le loloto o le 130 mita. A le ulufale le au penguins i le vaitau mativa ma le tausia a latou fanau, latou te o ese mai le talafatai i luga o mamao tele mamao (e oʻo i le 1000 km).

Ina ia faʻavavevave gaioiga i luga o le laueleele, o le penguin o loʻo taoto i lona manava ma vave faʻaseʻe i luga o le kiona po o le aisa, tulei ese ma lala. O lenei metotia o gaioiga faʻatagaina manu e oʻo atu i saoasaoa e oʻo atu ile 6 kilomita / h. I vivo, o le penguin e ola e tusa ma le luasefulu-lima tausaga. I le tafeaga, ma le faʻaeteete lelei, o lenei faʻaopoopoga e oʻo atu i le tolusefulu

O a mea e 'ai e penguins?

Mo se tasi tuli, o le penguin e faia mai 190 i le 900 dives. O le numera tonu e faʻamoemoe i le tau, o le ituaiga o le penuin, fafaga manaʻoga. E manaia tele le faiga ole gutu ole manulele na fuafuaina e tusa ai ma le faiga o se pamu: e manogi lapoa feololo i lona gutu. I le taimi o fafagaina, i le averesi, manulele aau e tusa ma le tolusefulu kilomita ma e toeititi valu sefulu minute i le aso i le loloto e sili atu ma le tolu mita.

O le faʻavae o meaʻai a le penuins o le iʻa. Ae o le a le mea e 'ai ai penguins (e ese mai iʻa)? O le manu e 'aʻai squid, laumei laiti ma clams laiti ma le fiafia tele. E fafaga e le tamaʻi meaʻai feʻai uma, e faʻatumuina e o latou matua mai le manava.

Faʻafefea ona momoe penguins?

O le tali i lenei fesili e manaia i le toatele o tatou aufaitau. Penguins moe momoe, tausia o latou tino vevela ao moe. Manaia mea moni e uiga i penguins e fesootaʻi foi ma lenei tulaga o manulele. O le taimi na latou faʻaalu ai i luga o le moe e faʻalagolago tasi i le ea o le ea - o le maualalo o le vevela, e puʻupuʻu ai le moe. O manu e momoe umi i le taimi o molting: i le vaitaimi lea latou te 'aʻai itiiti, ma isi moe faʻataga latou e faʻaititia le faʻaalu o le malosi na faʻaalu. I se faʻaopopoga, penguins e momoe ao fofoa fuamoa.

E aliali mai e le o mea uma penguins e aulelei ma leaga mea. Mo se faʻataʻitaʻiga, e faʻatupuina faʻamanuiaga i maʻa papa maʻa. E mafai ona latou osofaʻia soʻo se mea latou te le fiafia i ai.

E le manaʻomia e Penguins se vai fou - latou te inu le vai o le sami ona e iai a latou kaleneti faʻapitoa e faʻamama ai masima.

I le vaitaimi o le mating, faailoa atu ai ona lagona alofa, o le tioata penguin tisiki sasaina lona alofaga pele i luga o le ulu.

E le fa'ʻaʻaisa le vae o vae o le penuins, aua e i ai so latou numera faʻaiuga.

O nei manulele e matuā talitonuina tagata, ona latou te leʻi maua le fili bipedal i Antartika mo le afe tausaga. Ioe, ioe. E uiga i penguins . Na pau na o manulele e feausi ae le felelei.

FUAFUAʻI MAʻU TUʻUGA

O le muamua o le au Europa na vaʻaia i latou, o le tagata taʻutaʻua Potukale navigator Vasco da Gama ma lana 'auvaʻa i le 1499. E le o Antctica: aʻo leʻi mauaina le konetineta o loʻo mamao ese mai lava, ma e le mamao ma le talafatai o Aferika i Saute, o loʻo nonofo ai pea penuin tele i totonu. E moni, o se tasi o sui o le 'au Potukale sili faʻamatala latou i lona tusi i le aso e aunoa ma le le fiafia iai: "Na matou vaʻai atu i manulele, e lapoʻa pei o kusi, ma o la latou alaga faʻapea le tagi a asini."

Emperor penguins e sili ona tele

O nei faʻamaoniga tusia na tuʻua i le 1520 e Antonio Pigafetta, o ia sa o ma Fernand Magellan i lana malaga i le lalolagi atoa. Na ia faʻatusatusaina foʻi le au Penguins, o le taimi lea na vaʻaia mai le talafatai o Amerika i Saute, faʻatasi ai ma moa: "E saʻo lava kusi saʻo e le iloa lele."

Ui i lea, o Pigafetta o loʻo faʻailoa mai o manu felelei ua lelei ona fafagaina, ma o le mea lea na muamua faʻaigoaina ai lo latou igoa: i le Latina, "gaʻo" - pinguis (penguis), o le mea lea o le penguin.

I le aotelega, e 18 ituaiga 'eseʻese o manulele i totonu o le penguin sikola, ae matou te taulai i ai naʻo le lua - ia o loʻo nonofo i Antartika. O le emu penguins ma le Adelie penguins .

O isi uma o latou aiga na alala i le talafatai o Aferika i Saute ma Amerika i Saute, faapea foi Niu Sila ma Ausetalia. Na latou nonofo foʻi i tafatafa o le ekueta i Galapagos Islands. Ae i le masani ai penguin e "faatonuina" i Antartika, e ui lava e na o le lua oi latou.

O le Kolisi o Adelie Penguin

I le faaopoopo atu i le gaʻo, slowness ua taʻua o se uiga masani o emperor penguins. Leitioa foi: lo latou maualuga e oʻo atu i le 120 senitimita, ma o latou mamafa e 45 kilokalama. I luga o le lauʻeleʻele, penguins e fealuaʻi tele faʻaletonu, faʻatumauina le paleni ma le fesoasoani a pu pupuʻu.

I le auala, latou, ma le lima, pe a talafeagai ai, avea ma afi afi. A e manaʻomia ona faʻavavevave, o manulele o taoto i luga o se fulufulu mafiafia ma manava faʻavave ma vave ma vave soli ese mai le kiona pe mai le eleele. E pei o uliuli ma paʻepaʻe sledges!

Ae i totonu o le vai, o penguins e matua agaleaga - latou o ni tagata aau lelei ma le aufailotu. O galu na tipiina luga o le laualuga i le saoasaoa o 35 kilomita i le itula, ma i le "afterburner", taumafai e puʻe le iʻa i se taimi vave, latou oomi uma 50! Ma le isi, penguins e mafai ona maulu i le loloto o le 20 mita ma tumau i lalo o le vai mo 10 minute.

Adelie penguins oso ifo i lalo o le vai

Ole umi ole nofo i le sami elemene e le gata o meaʻai mo le lelei - o se ituaiga o potu mo faʻamafanafana. Faatasi ai ma le aisa masani mo Antartic e minus 50-60 tikeri ma malosi gales, malosi vai mo i latou e pei o se vevela vevela mo se tagata: mulimuli ane, e le mafai ona sili atu le malulu nai lo zero tikeri.

FAAMOLEMOLE I MAUA

Aisea e o ai penguinu i le laueleele? E tele taimi na fesiligia ai e le au vaʻai poloa lenei fesili pe a latou feiloaʻi ma manulele e mamao mai le matafaga. O le savaliga umi muamua na faʻamauina e le fomai faʻapitoa Peretania o Edward Wilson i le 1911: na ia vaaia ai ni faʻataʻitaʻiga o penguin i luga o le aisa Ross, 110 kilomita mai le talafatai.

O le mamao ole faʻamaumauga na tusia e tagata vaʻai Amerika Amerika i le afiafi o le 1958: na latou maua ai ni faʻamaʻi o le penguin 400 kilomita mai le sami! E tele vaiaso na alu ai se malaga faapena ile 5-10 kilomita ile itula.

Ioe, o na ala mamao o auala e seasea. Ae o le tele o itula o savali savali emperor penguin mo mamao mamao i luga o le talafatai ma loloto i totonu o le laueleele tele o se mea masani. Latou te faia le faʻamalositino pe naʻo latou pe taʻitasi.

Penguins e fia iloa tele

I le taimi lava e tasi, e tutusa lava ma tagata e talanoa i nisi o mataupu i le taimi o le savaliga - e foliga malie. E ui lava i lea, o faʻafitauli i luga o le auala fuafuaina mo penguins e le o se faʻalavelave: e ui lava i le le mautonu i fafo, latou te masani lava ona taia e tagata vaʻai solo ma lo latou agavaʻa e aʻe i luga o le papa pe faʻatoʻilaloina le paʻu aisa.

Manaia, o le a se mea e mafai ona ou fai atu ai. Ae o isi taimi latou te amio le talafeagai ai: o le taumafanafana mafanafana e faʻaalu i le sami, ma le malulu i saute-polar i malulu tetele aisa i luga o matafaga. E le gata i lea, i le vaitaimi o foliga sili ona le talafeagai lea latou te faaipoipo ma maua fanau.

Emperor penguins e monogamous: i le mauaina o se paaga, latou te le vaai i se isi. Latou te suʻea le teine ​​faʻaipoipo ile masina o Aperila mai le 5 ile 10 afe manulele e faʻaputuputu i luga o matafaga aisa. O se talavou penguinu, savali i autafa o le matafaga, i le taimi nei ona tafe mai loa lea o le leo tele na tagi atu le fafine. O isi taimi e faʻaavanoa ni nai itula a le tama faaipoipo e faia ai sea sailiga, ae e masani lava ona ia mauaina se ulugaliʻi. Afai na i ai muamua se uo teine ​​a le penguin, na te vili atu ma maua na o ia.

O le tausiga o fanau o seisi 'eseʻese, matua aʻoaʻoina autu. Pe a atoa le masina talu ona maeʻa le faʻaipoipoga, na tuʻuina atu e le fafine emperor penguinina se fuamoa e tasi (mamafa 500 kalama ma le umi e 12 senitimita!)

Ma le isi, o masina muamua e lua e sili ona malulu i le tau malulu fuamoa le fuamoa, pe sili atu, faʻapipiʻi penuin i le fatafata. O le taimi atoa lea na te le 'ai ai - na ola mai le sela gaʻo ua maua i le taumafanafana ma e pa'ū ifo i le afa lona mamafa.

Ona suia lea e le fafine, na savali atu luga gaʻo i le lua masina.Moni, e le tau tele sona popole i fuamoa: e fanau se moa, a e fafaga e lona tina pe a ma le masina. Ina ua uma ona sau lea o se tama malolo, tausia le pepe i taimi uma totoe seia tuputupu ae.

O le ituaiga lona lua o Antartika, o le Adélie penguins (e laiti ia: oʻo atu i le 80 senitimita), ua eseʻese auala. Latou te le saili mo le teine ​​faʻaipoipo ma le tagi, aʻo le tuʻuina atu o laʻu pele i se pele. Afai na te le avatua se faʻatagaga, e liliu ese loa, ma o le tama faʻaipoipo faʻanoanoa e suʻe seisi faʻaipoipo.

I le amataina o se aiga, na fausia e le au penguins se faamoega - o le tamaʻimaa lava e avea ma muamua fau fale. O le ulugalii e leai se tasi, ae lua fuamoa. Latou te fofoa faʻafuaseʻi - lua vaiaso taʻitasi.

E fafaga faʻatasi foʻi moa - mo le tusa o le masina, ona lafo lea o le au peni i se ituaiga vasega pepe: o pepe uma na fananau i totonu o le kolone o loʻo aoina i se isi tulaga. O lea ua latou uʻumau faatasi, ma o latou matua aumai meaʻai ia latou. E faʻatau le faatanoa pe a mafai e le au talavou faʻatau ona maua a latou lava meaʻai.

Adelie penguins e sili atu tele nai lo malo. Latou te fia iloa ma agalelei tele i tagata. I se tasi taimi, i le taimi o le taʻaloga soka i le va o tagata vaʻai solo i le nofoaga o Mirny, e tasi lava le penguini na tamoe atu lava i luga o le malae ma amata loa ona tamoe e tuli le polo - e faigata tele ona faʻafilemu le taʻalo lakapi e le masani ai. Na faaesea e lona uso ia lava: na ia faia se fale rookery i luga o le taualuga o le palau ma le manao e alu ese mo se mea.

SAʻILIʻILI MO SE FAʻALETELEI

O sina mea e uiga i le faʻanoanoa. E fesili nisi: aisea e tele ai penuins i Anetatika, ma e leai se mea faapena i mea faapena a Arctic tau? O le mea moni, pe na o le natura na avatua “faasee, ae le lele” na o le Itulagi i Saute?

I se tasi taimi, o se manulele laʻititi tele ma ona apaʻau feoaʻi foi ma le le mautonu faataamilo i luga o le talafatai ma taele feau i le vai o le Arctic. E oʻo lava i le lanu e tutusa ma le penguin, e uliuli ma paʻepaʻe, ae na o le pa e faʻasolosolo i luma. Le manu nei - leai ni apaʻau .

I tua i le 17 senituri, faʻamasinoina e ala i faʻamaumauga tusitusia o tagata folau, i le itu i matu o aʻau, o se tasi o mea taatele - miliona tagata. Ae i le ogatotonu o le 19 senituri, e leai ma se manu e tasi na nofo ai: o le mea mulimuli na vaaia i tafatafa ane o le Great Newfoundland Bank i le 1852.

E faigofie ona mateina poʻo ai e ana le galuega: o meaʻai suamalie ma le fulufulu mata malie ile lalolagi ua avea le paʻepaʻe leai se mea e avea ma mea ua mananaʻo ai mo tagata tulimanu. Ae afai o se tagata anamua faʻatapulaʻaina le sili ona taua numera o manulele, o lona uiga o vaʻa fagota mulimuli a Europa na taunuu i Mamao Matu faʻamutaina le tala faʻasolopito o le itu i matu o analog o penguins.

Na laki le faʻaiʻuga: o le Antartika na mauaina e le tele o tagata malamalama oe na faia faʻaiuga saʻo mai le faʻanoanoa faʻanoanoa o le pusi e leai ni apaʻau. Ua faasolosolo ona matou aoao e puipui le natura. E ui i lea, e tolu ituaiga na ola mai le konetineta lona ono (Crested, Magnificent and Galapagos penguins) na avea ma lamatiaga i le amataga o le 21st seneturi, ma le isi fitu o loʻo manatu o loʻo lamatia.

Ia, i le manatua o le eiderless - le muamua o le Europa ma Amerika manulele na faatamaia uma e le tagata - le tusi o le American Society of Ornithologists na faaigoaina The Auk - "The Eider".

Penguin na o le pau le manulele e mafai ona aau ae le mafai ona lele. Ma le isi, na pau lava le manulele savali tu tu. I lenei filo o le a ou taʻu atu ia te oe e uiga i nei meaola ofoofogia. Penguins e leai ni meaola e leai ni meaola e nonofo i le natura siosiomaga na o laueleele o le itulagi i saute. Tele o tagata Penguins faaalu le afa o latou ola i luga o le sami ma le isi afa i luga o le laueleele. Ae a, o le tele o ituaiga o meaola e nonofo ai i Anetatika ma isi vaega e sili ona malulu i le itu. O nisi ituaiga o meaola e mafai ona ola i luga o sami ma e oʻo ile sami latitude. I le aotelega, o penguin e fatuina mo le ola i le sami. O nisi meaola latou te faʻaaogaina le 75% o latou olaga i le vai; i luga o le laueleele ua filifilia na o latou e fuamoa ma faʻatali mo lana fanau.O le mamafa, maʻi ponaivi galue i totonu o le vai e pei o le fusi o se mamafa, faʻatagaina ai le au penguins e nonofo i lalo o le vai. O latou apaau, foliga pei o siripati, fesoasoani ia latou "puleaina" le gaioiga i lalo o le vai i le saoasaoa e oo atu i le 15 mph. O se tafe lelei o le tino, e pei o le foe, se faʻamamaina paʻu o suauʻu ma fulu susu - uma tautua lo latou lelei ma le nofo lelei i lalo o le vai. E i ai foi a latou agavaʻa agavaʻa e suʻe loloto ai (sili atu i se taimi mulimuli ane). I se faʻaopopoga, ina ia aua neʻi maumau le vevela, o loʻo iai ni paʻu o loʻo malosi, ma le puʻeina le au o fulufulu uila (e oʻo atu i le 70 i le sq. Cm), ma faʻaavanoaina le susu.

Penguins ufiufi o latou fulu i le gland suauu latalata i le siusii e faʻateleina ai le faʻapogisaina. Lanu uliuli ma sinasina faia latou toetoe a le o vaaia i predator uma luga ma lalo. E pei lava o le tele o manulele, o le penuins e vaivai pe leai foi se lagona manogi (lelei mo i latou i o latou nofoaga tumutumu). Pei o isi manulele, e gata lava i le tofoina o penguins. E talitonuina e sili atu le lelei o latou vaʻai pe a oʻo i lalo o vai. Ua masalosalo saienitisi e mafai ona pupuni penguins i luga o le lalolagi. Penguins, saienitisi talitonu, o manulele sosaiete tele. Kolisi mafai ona aofia ai le faitau afe o tagata. (E tusa ma le 24 miliona penguins e asiasi i Anetatika!) E oʻo lava i le sami, e masani ona aau ma fafaga i vaega. O le tele o ituaiga o meaola e fai ai faamoega, ae o sulu e mafai ona aofia ai luga o faaputuga maa, salu, poʻo vai lafo i le palapala. E le fausiaina ni paʻaga a le Emperor penguins; latou te taofia le fuamoa i le va o latou vae i lalo o le paʻu e leai se paʻu e taʻua o le taga o le brood.

O le tino atoa o le penguin e ufiufi i tamaʻi fulu pei o fulu, o le tele o lea mea e aofia ai naʻo toʻotoʻo, e aunoa ma ni ili. O le ulu o nisi ituaiga e teuteu i fusi o ni fulufulu uumi, ae o isi e iai fulufulu o latou ulu. o loʻo punitia uma i latou i le paʻu o le tino, o le mea lea e faʻatagaina ai na o ni laʻasaga puʻupuʻu, o tamatamailima ua malosi le faʻalauiloaina, o loʻo faʻi uma i luma, ae naʻo le toʻatolu o loʻo fesoʻotaʻi e le sela. I luga o le eleele, o le manulele malolo i luga i luga, i luga o le pito i tua o le metatarsus, ae pe a savali o le mea mulimuli e tu toetoe lava faalua. Penguins savali ma le faigata tele, feosofi solo i luga, manaʻo e aloese mai tulaga lamatia, taoto i luga o latou manava ma faaseʻe i le fesoasoani o apaau ma vae vave ona faigata lea e puʻeina i latou, aemaise lava i luga o le kiona luga o le eleele. O tagata Penguins e aau ma maulu tele ma ma le faigofie lava e foia ai matagi malolosi o le vasa matala - lo latou nofoaga moni. E le pei o isi manulele, o pusiuau aau ma le fesoasoani a na o apaau, tuu tasi i latou i le taʻitoʻatasi, o vae e aoga na o se foeuli ma fola faʻasaʻo i tua. O meaʻai Penguin e aofia ai iʻa, kulimi, ma vaivai-tino. E tele vaega o le tausaga o loʻo tufatufa atu i tagata Penguins e fananau mai ai, ae i le taimi nei, e fiasefulu ma selau afe o afe o loʻo potopoto i luga o motu pito sili ona tuʻufua o le vasa o Anetatika. I le taimi nei, ua oʻo foʻi i manu felelei ua ola i eleele. Latou te ofi, pei ona masani ona latou nonofo ai - i sosaiete. E taatitia fuamoa e lua paʻepaʻe pe lanu meamata-paʻepaʻe, lea e vaʻavaʻai uma iai matua, aua o loʻo iai le masani a le au penguini e gaoi fuamoa o isi tagata. O lenei e faʻamatala mai ai le masani ai o le auai i le tele o ituaiga o moa i le tasi faamoega. O loʻo fofoa mai i lalo le tamaʻi manu i lalo ma vave ona tupu, faʻafetai i le tele o taumafa na sapalaiina e matua i le taimi mulimuli ane. Sasaina, faamasinoina e le mataituina i le tafeaga, alu vave, faaiu i le lua vaiaso. I le taimi lava e tasi, e le oi ni pelu i totonu o le vai ma, o lea, aua le fafagaina, lea e manino lava latou te faigofie ona faʻatali, faʻafetai i le mafiafia o vaega o kulimi gaʻo.
Penguin aano o manu e matua le manogi lava.O le pito i matu o faʻasalalauga o le penguin tufatufa atu i le Vasa Atalani e ala i le motu o Tristan d "Akunya, i le Vasa Initia e ala i le motu o Amsterdam, ma i le Pasefika e ala i Galapagos Islands, o loo maua foi i luga o le talafatai o Niu Sila, Ausetalia i Saute, le pito i saute o Aferika ma i le talafatai o le Pasefika i Amerika i Saute.O lenei aiga e mafai ona vaevaeina i ni vaega se tolu, lea e iloga e le gata i fafo ae o faʻailoga anatomical. Aptenodytes ma Pygoscelis, lea e aofia ai le Patagonian penguin (A. patagonica) ma le long-billed penguin (A. longirostris). O le vaega lona lua, o le genus Eudyptes, e i ai lona puʻupuʻu puʻupuʻu, ae umi ma faigofie ona iloa e ona fulufululele feulu fulufulu fulufulu. Penguin-ulu auro. o le itu i matu o ituaiga uma o Spheniscus mendiculus mai Galapagos Islands. E le lava le togi o le penguin, ae o se P. tetele (Palaeeudyptes antarcticus) e iloa mai le Upper Eocene layer o Niu Sila, e faamaonia ai le anamua o lenei vaega o manulele.

O le Penguin Aferika, Spheniscus demersus, e taua foi o le Blackfoot Native American Penguin. O lenei penguin e maua i le talafatai i saute o Aferika. O tagata Penguins a Aferika e mafai ona aau i le saoasaoa e tusa ma le 4.3 i le 15 mph (7-24 km / h), ma latou faia foi leo pei o asini.O le fuainumera o Aferika (asini) penguin ua faaitiitia tele na o le taimi e faia vave faanatinati. I le tausaga talu ai, na o le 26 afe paga o le au penuin i Aferika i Saute, faatusatusa i le 121 afe i le 1956, ma i le amataga o le seneturi talu ai, o le faitau aofai o nei manulele na oʻo atu i le lua miliona tagata taʻitoʻatasi. Ua valaʻauina e le au saienitisi ni gaioiga vave - na o le pau le auala e taofi ai se toe pa'ū i le faitau aofai o tagata. I se faʻaopopoga, e tatau i tagata atamamai ona faʻamautu poʻo le a le mafuaʻaga e mafua mai ai se faʻaitiitia vave o le numera o penuins. Ae faimai foi Peter Barham, fai ma sui o le Iunivesite o Bristol (UK), o le mea autu i luga o lenei atonu o le faaitiitia o taumafa punaoa. Aemaise lava, o loʻo faʻapea lava, o le soʻona fagota o sardin ma anchovies poʻo agaʻi a le iʻa i isi nofoaga ona o suiga o le lalolagi. E faʻapea foʻi ona faʻavaivaia faʻatauva ona o le siosiomaga o loʻo afaina ai le latou tomai e maua a latou meaʻai. O isi mea le lelei e aofia ai penguin-sailia fulufulu faʻamau, o suauʻu suauʻu, ma le faʻaititia o le aofaʻi o nofoaga malu e talafeagai mo le lafoina i kolone, ona o suiga o le tau.

Falkland Islands Penguins

O le Magellanic Penguin o se tagata tafafao i le tau mafanafana o atumotu (tusa o le 100,000 paga), na sau e fananau i atumotu ia Setema. O nei faʻaili e faapelepele i auvae eli i le loloto o le 4 i le 6 futu. Na ia mauaina le igoa tauvalaau "asini" ona o lona leo tele ma leotele, na masani ona taʻuina i le faitotoʻa o le pu, ma na masani foi ona faalogo i manulele o lo o aau i le sami i se mamao mamao mai le talafatai. O lenei meaola e 'aʻai i meaola laiti, iʻa laiti ma ituaiga o' oti laiti nai lo meaola e maua e tagata mo le faʻatau atu. Peitaʻi, o a latou mea taumafa e mafai pea ona avea ma mafuaʻaga o se fetauiga i se pisinisi tau faigafaiva, ma isi gaioiga i le sami. O Magellan penguins na tuua o latou faamoega ia Aperila, e foliga mai na sauni atu i le taumalulu i le vai o Patagonia, po o le faimalaga mamao atu i matu i Pasila. Lenei latou feagai ma faʻafitauli pei o le faʻatauvaʻa ma suauʻu suauu. E fuafuaina e 20,000 tagata matutua ma 22,000 talavou matutua i tausaga uma i le talafatai o Atenitina.O suʻesuʻega i Falkland Islands talu ai nei na faʻaalia ai le faʻaititia o le 10% i le numera o penguins Magellan mo tausaga taʻitasi, peitaʻi, talu ai o lenei ituaiga o loʻo iai se nofoaga lelei e lalafi ai mo o latou faitau aofaʻi, o latou numera e faigata tele ona fuafua. O le Falkland Islands o se tasi o manu felelei i le lalolagi ma, ona o faʻafitauli e feagai ma sui o lenei ituaiga i Chile ma Atenitina, o le ola pea o soifua maloloina nofoaga o le Falkland Islands ono faʻafuaseʻi taua mo le ola o tagata o lenei ituaiga i luga o mataupu.

O le Pengapai Galapagos e tulaga ese mai isi Penguin i lona nofoaga masani e le o Antartic ma Subantarctic itulagi, e leʻo lava le lelei, ae na o ni nai fiasefulu kilomita mai le ekueta o Galapagos Islands. O le ea o le ea i totonu o nofoaga ola amata mai + 18- + 28 ° С, vai - + 22- + 24 ° С. E tusa ma le 90% o penguins e nonofo i le motu o Fernandin ma Isabela. O tagata matutua e oʻo atu i le maualuga o le 50 cm ma le mamafa e tusa ma le 2.5 kg. Ole meaʻai masani ole tamaʻi aʻai lea, krustacea. O Galapagos penguins e i ai ulu uliuli ma tua; o loʻo iai se paʻepaʻe paʻepaʻe e sosolo mai le faʻaʻi e oʻo i le ulu ma aapa atu i mata; i luma, e paʻepaʻe le au peni. O le mea e fomaʻi i lalo ma le pito o le manava e uliuli, o le mandible ma le paʻu e faataamilo i mata e lanu samasama-samasama. O manulele e fofoa fuamoa e masani lava 38-40 aso, i le isi male male male. I le 60-65 aso aso, o moa e o i le sami ma tagata matutua.Gapapagos penguins faamoega i tafatafa o le vai. Ole numera o tagata taʻitoʻatasi ua fuafuaina ile 1500-2000 tagata matutua manulele. Vaʻai PENGUIN GALAPAGOSSKY o loʻo lisi i totonu o le International Red Book.

E maoaʻe le tulaga o le penuin.O le matagofie o le penguin e taʻua foʻi o le samasama-mata. O le aiga o le penguin. E taua foi o Antipodes Penguin ma Hoijo.

O le emperor penguin o le sili lea ona tele. Afai e naʻo le tu i le eleele e faʻafofoa, ona tutusa lea o lona tuputupu aʻe e 90 centimita. Afai e minoi, ona faʻatele lea o lona tuputupu aʻe e pei lava o le 110-120 centimita. O le mamafa o lenei peniinu ua oʻo atu i le 20-45 kilokalama.O le Emperor penguins e i ai eseesega nei i lanu: o le itu pito i tua e pouliuli pe uliuli-lanumoana, i luga o le ulu o lenei lanu e masani ona suia i le uliuli. I tafatafa o taliga o loʻo iai ni taamilosaga lanu samasama-moli e pasi i le pito i lalo o le ua, ma e faasolosolo ona liua paʻepaʻe. Pe a fanau mai se emeperoa penguin. E ufitia lona tino i fulufulu paʻepaʻe pe lanu enaena-paepae paʻepaʻe. O le Emperor penguins e faamoe i luga o matafaga o Antarctica, i le itu i saute e 78 tikeri i le itu i saute. O le faamoega o emperor penguins, e le pei o isi, e tupu i se taimi sili ona ogaoga - le Antarctic taumalulu, ma ua i ai i le faaiuga o le Antartic summer le muamua emperor penguins na fanau mai. E masani lava i le amataga latou te le o matua gaioi, slouch. Latou taʻitaʻia se olaga faʻaola, ae ona suia ai lea o le tulaga, ma ua amata ia Aperila penguin paga amata amata ona fausia.

Golden penguin (lat.Eudyptes crysolophus) - o le kenera o le crested penguin. Le uiga. O loʻo i ai, pei o se faʻailoga o le tele o penguins, o se itu uliuli pito i tua ma se toetoe lava uliuli ulu ma se manava paʻepaʻe, latou iloga i le i ai o fusi o auro samasama fulu fai o se pito i luga o mata. O le umi o le tino o pulu auro o le laʻau auro, o le 65-76 cm. O loʻo salalau atu penuinasulu i le laʻau auro i le itu i saute o le Atelani ma Initia. O pulu pulu auro sa i ai i South Georgia, Shetland i Saute, South Orkney ma isi atumotu laʻititi. O latou kolone e matua tele - e oʻo i le 600 afe faʻafailogaina tagata. I le aotelega, e tusa ma le 2 miliona tagata matutua e laʻei le laulu 'ulu i luga o le talafatai ma vanu o le Macquarie Island. O loʻo felelei le lauulu faʻaʻuluulu i le eleele, faʻatulaga ni namu tuai lava. 2 fuamoa e tuu, o le lona lua aso e fa talu le muamua. E fufula uma fuamoa, ae o le muamua e masani lava ona laʻititi nai lo le lona lua, ma e masani lava o le manulele e le faapipiiina.O le umi ole incubation o aso 35, faatasi ai ma le uiga masani o suiga mo matua penguin. O manulele matutua na totoina a latou moa mo le lua i le tolu vaiaso, ina ua maeʻa ona faia le "pepe pepe pepe", sosoʻo ma le molting ma tuʻua i le sami i le faaiuga o Ianuari. O se mea faʻapitoa o kolone o le auro-laʻau penguins o se manogi malosi, e manatua ai le manogi o iʻa ua pala, e mafai ona lagonaina i ni nai kilomita mai le kolone. Meaola Penguin Golden-lauulu ua lisiina i totonu o le International Red Book.

Humbolt Penguin. O le ituaiga o penguin e na ona maua i le itu i sisifo o le talafatai o Amerika i Saute, i le sone o faatosinaga a le Peruvian o iai nei (Fock Island). Ua i ai i le motu o Puniuil se isi nofoaga. I le aofaʻi, e uiga i 12,000 paga tumau i le lalolagi o tagata o lenei ituaiga. 8 o latou na faamoega i Chile, 4 i Peru. O le Humboldt Penguin ua lisiina i totonu o le Red Book o se tasi o meaola lamatia. Ona o le mea moni o iʻa o loo fagota, o le tele o lenei faitau aofai faʻaitiitia faʻaititia. Faʻapea foʻi le faʻaititia o le faitau aofai o tagata e faʻafaigofie ona o le mea moni o nisi o manulele na o maʻi i upega fagota ma oti ai. Ole fua ole Humboldt penguin e tusa ma le 70 centimita. O lona mamafa e tusa ma le 4 kilokalama. O le Humboldt Penguin e talitutusa ma Magellanov Penguin. O le lanu o le fafine Humboldt penguins e talitutusa ma le lanu o tane, ae o fafine ua fai sina laititi lava lo latou lapoʻa. O Penguins o lenei ituaiga e fuamoa fuamoa ia Mati ia Tesema. Fuafua i le mea o loʻo iai le nofoaga, o le tumutumu e ono tupu pe i a Aperila-Me, pe o Setema - Oketopa. O le tulaga e mafai. A faʻatupulaia loa e le Humboldt Penguins lua broods i le tausaga, pe a fai e faʻafaigofieina ia tulaga e le siʻosiʻomaga.

Tupu penguin (Latina: Aptenodytes patagonicus) o se manulele lele mai le aiga penguin (Spheniscidae) .O le tupu penguin e tutusa ma le emperor penguin, ae teisi laititi i lona tele ma pupula malamalama atu. O le umi o le tino o le tupu penguinu mai 91 i le 96 cm. O manulele matutua e paʻepaʻe lona tua, tetele moli lanu moli i itu o le uliuli ulu ma luga o le fatafata. Ua paʻepaʻe le manava. Enaena enaena. Tufatufa O le pu e pei o le tala a le King penguin i atumotu e latalata i Tierra del Fuego: South Georgia, South Sandwich Islands, Marion, Crozier, Kerguelen (island), Hurd, Macquarie.

Penguin e mafai ona taʻua o se manu i le maualuga tikeri le masani ai ma faʻalilolilo, ma o lea la, e le o se mea e ofo ai e tosina mai ai le mafaufau o le tele o tagata. O lea la e maua le penguin i le tele o tusitusiga, e aofia ai Gorky ma Semenov-Spassky. Faʻapena foi, sa puʻeina le tele o ata tifaga, pei o le "The Adventures of the Lolo Penguin" ma "Catch the Wave!" Aua sa fiafia le fanau a le au penguinai. Faatasi ai ma isi mea moni mataina, e tatau ona maitauina le i ai o le au hoki Pittsburgh Penguins, taʻalo i le laupepa malosi sili ona malosi i luga o le paneta, faapea foi ma le mea moni o le penguin o se tasi o faʻailoga aloaia a Linux.

Mea moni fiafia e uiga i penguins:
O meaola uma a tagata e nonofo i le itulagi i saute, o nisi taimi e aʻe mamao atu i matu (i Galapagos Islands, toetoe o le ekueta) poʻo i totonu o 'aʻai tetele (Northern Harbour area i Sydney, Ausetalia). O le atunuʻu o Cody o Shiverpool i Antartika, peitaʻi e fiafia o ia e nofo i le motu o Penis.

E mafai ona tutu saʻo ia Penguins aua o lo latou vae webbed e tu i le pito o le tino. E faʻaoso ai foi i latou aau televavave ma malolosi, ae maise pe a tuʻufaʻatasia ma apaau foliga. Ole ala lea na mafai ai e Cody ona toe maua le fagota Mikey ma maua se pepa ulufale mo le taamilosaga Big Zee.

King penguins - pei o Jick - o ni tagata sili ona lelei. I le sailiga o iʻa ma isi meaʻai, latou te tuanaʻi pea i le loloto o le 100 mita, ma o nisi taimi tusa lava pe 200 mita. Ae ui i lea, e le fiafia Jick ma e sili ai le faʻatali seʻia aumai e Lani ia te ia le 'ai taumafa.

Cody e aofia ai i le ituaiga o papa papa, faʻailoaina i le malosi o uiga ma fulufulu samasama fulu i mata.E tumu i le malosi ma e masani ona oso i luga o papa - o le auala lena na maua ai lo latou igoa!

Papuins of Papua, lea e aofia ai Lani, aau vave nai lo isi penguins, o isi taimi e aapa saoasaoa o 36 kilomita / h. Ole saoasaoa e fesoasoani ai Lani ia avea ma se leoleo lelei lelei.

Tupu penguin chicks - pei o Katie ma Chumaz - fofoa mai o latou fuamoa lavalava ma tupu fulufulu mo le tele o vaiaso. E le mafai ona ola se moa pe a aunoa ma matua seʻia toe paʻu fulu susu, ma e mafai ona tupu lenei 13 masina talu ona fanau mai.

E mafai ona aau, ae le mafai ona lele. Penguin na o le pau le manulele e mafai ona aau ae le mafai ona lele. Ma le isi, na pau lava le manulele savali tu tu.

Penguins fulu e tupu tutusa lava. Naʻo nai manu felelei e tutusa o latou tino, e masani lava o manu felelei, pei o le tele.

O a vae e savali i luga o le vai? O manulele e savali i le mea papaʻu, pei o herons ma pou, e umi ona vae. Mo manu o savali i luga o kapeti o laʻau feʻau ma 'aʻau, uʻumi lima o lima ma lima o faʻailo, ina ia le paʻu i lalo. Penguins ei ai vae pupuu ma mafiafia o loʻo i tua atu o le ogatotonu o le kalave. Mo lenei mafuaʻaga, latou te mafai ona savavali naʻo le uʻu sao o le tino ile laʻasaga puʻupuʻu. Afai e manaʻomia le feosofi televave, latou taoto i luga o latou manava ma faʻaseʻe pei o luga o se taʻavale, tulei ese mai le kiona ma flipper apaau ma vae.

Le sili sili ona lelei. O le a le mea e faia e penguins i le loloto o le tasi ma le afa kilomita? Ua faʻaʻupegaina e le au faʻapitoa Iapani mea pueata i tua o meaola e faʻaalu le umi i le sami loloto. E pei ona faamatala e le au tusitala o le poloketi, o ave o le la e na o le 150 mita loloto i totonu o le sami, o lea e le o iloa pe o le a le mea latou te faia i le afa kilomita loloto, mo se faataitaiga, emperor penguins poʻo elefane faamaufaailoga e mafai ona maulu mo le tasi ma le afa kilomita.

E mafai ona aau mo vaiaso e tolu. Patagonian penguin e mafai ona aau lua i le tolu vaiaso ma ufitia le mamao e oʻo i le 1,500 km.

O le aau vave. Papuan penguin (Pygoscelis papua) mafai ona aau i le saoasaoa e oʻo ile 27 kilomita / h.

Dive mai le mata o le vai. Penguins, loons Gavia immer, grebes, diving ducks Clangula hyemalis ma le tele o isi manulele tui mai luga o le vai. I le le maua o inersia o tui sela, latou te faʻaaoga e faatofu ai le gaoioi o latou vae ma (po o) apaau. I ia ituaiga, o vae e masani ona tu i le pito i tua o le tino, pei o se sikū i lalo o le taumuli o se vaa. A faatofuina, e mafai ona faʻaititia ai le ea pe a taofi mau fulu ma fofoina ato ea.

O le e sili ona ita penguin. O maa penguins e matua feita, leotele ma malosi.