Tautoga (lat. Saulaopodao lona uiga Dinosaur) - Se eseese tamai dinosaur infraorder. Le habitat of sauropods mai le 200 i le 85 miliona tausaga talu ai, o le tele o latou na nonofo i le Jurassic vaitaimi, ae o nisi na nonofo i le Cretaceous vaitaimi, pei o le titanosaurus po o le alamosaurus.

Taumafa Meaʻai

O sauropods sa tele naua manava, e mafai ona latou tuuina vao i totonu o latou gutu atoa. E mafai foi ona latou foloina faimalagae olo ai laulaʻau i le manava. O nisi ituaiga, pei o le Ankhisaur, ua fausiaina ni laʻau tetele e vaavaai i lalo o eleele mo aʻa ma tuna. Na latou taunuu i laau ma o latou ua. A le lava le maualuga, e mafai ona tu i luga o ona vae vae le sauropod. Ae i le tulaga saʻo, e le mafai e le toto ile ua ona pamu le fatu mo se taimi umi.

Le laititi sauropod

Muamua dinosauro na ola 220 miliona tausaga talu ai, na o le mita le umi. Le evolusione fai o nei reptiles e ola. O le pale ma le faʻaputuga o lenei faiga o le lapoʻa, lea e patino i le vaega o sauropods - o le fa-vae herbivora dinosaur o le pili sosolo, ola mai le Jurassic i Cretaceous vaitaimi.

O fea o sauropods e aupito laʻititi

O lapoa o lapoʻa, pei o Amphicelias (Amphicoelias) - o se tinosauro tele, o le lapoʻa tele o manu na ola muamua i le paneta, Brachiosaurus poʻo Argentinosaurus (Argentinosaurus) e sefulu o mita le umi ma fuaina le tele o le tele o tone.

Brachytrachelopan, Brachytrachelopan

Brachytrachelopan (Brachytrachelopan) - sauropod, lea na taunuu i le umi e uiga ile 7-10 mita.

Faamaumauga lapopoa

O Zauropods sa i ai vaega sili ona tele i totonu o dinosaur uma. Giant prehistoric mammals e pei o Indricotherium ma le Palaeoloxodon (o le lapoʻa fanua lapoʻa) e laʻititi pe a faʻatusatusa i le lapoʻa sauropods. Naʻo paga faʻaonapo nei e mafai ona tauva i lapoʻa nei tainasoa.

O se tasi o tinosauro sili ona maualuluga ma mamafa ua lauiloa mo ni auivi sili atu pe leai foi - Giraffatitan brancai. Na toe maua lona toega i Tanzania i le va o 1907 ma 1912. O manu na oʻo i le 12 mita le maualuga, o lo latou umi e 21.8-22.5 mita, ma le mamafa 30-60 tone. Tasi o le sili sili ona umi o dinosaurs - Diplodocus hallorummaua i Wyoming i Amerika.

O lapoʻa lapopoa ua lauiloa, ae o lo latou toe fausia e faʻavae na o luga o isi vaega. O le tasi o le saopopods sili ona lauiloa o Argentinosaurus, umi e oʻo atu i le 39.7 mita.

O lapisi sili ona tele Spinosaurus, Carcharodontosaurus ma le Giganotosaurus. O manatu o aso nei ua faʻaalia mai o loʻo faʻaitiitia le tele o le tino i le 50 miliona tausaga talu ona latou i ai, mai le 163 kg i le 0.8 kg, aua na iʻu lava ina latou avea ma manulele.

Sa matua tele uma sauropods?

E le o sauropods uma na ausia le tele o le sefulu o mita ma le mamafa o nai tone. O le laʻititi o nisi o laupepa na fesoasoani ia latou feʻaveaʻi vave, ma e faigofie ai le puʻeina o le latou vete.

Skull Europasaurus holgeri

O le ulupoo o Europasaurus holgeri, lea ua oʻo i le 6 mita le umi.

Le laititi sauropods

1. Ohmdenozaur (Ohmdenosaurus liasicus) - 4 m
2. Blikanazaur (Blikanasaurus cromptoni) - 3-5 m
3. Magyarosaur (Magyarosaurus dacus) - 5-6 m
4. Europazaur (Europasaurus holgeri) - i lalo ole 6.2 m
5. Isanozaur (Isanosaurus) - 6,5-7 m
6. Vulcanodon (Vulcanodon) - 6,5 m
7. Camelotia (Camelotia) - 9 m
8. Tazoudazaur (Tazoudasaurus) - 9 m
9. Antetonitrus (Antetonitrus) - 8-10 m
10. Brachytrachelopan (Brachytrachelopan) - 7-10 m
11. Shunosaurus (Shunosaurus) - 9,5-10 m
12. Amazonzaur (Amazonsaurus marahensis) - 10-12 m

Szunozaur (Shunosaurus) - lalo ifo o le 10 mita le umi.

A maua sau mea sese, faamolemole filifili se fasi tusitusiga ma fetaomi Ctrl + Ulufale.

Pisinisi pisinisi

Taimi ma le nofoaga o iai

Sa i ai sauropods mai le Late Triassic i le faaiuga o le Cretaceous, 231.4 - 66 miliona tausaga talu ai (mai le ogatotonu o Carnian i Maastrichtian). Na latou salalau solo: o totoe toe maua i konetineta uma.

O le lelei faʻaopoopo o ni augatupulaga (kiliki e faʻalautele ai) faia e le Sipaniolo paleo-tusiata Raul Martin. Mamanu: Jen Christiansen O igoa o loʻo lisiina i lalo o dinosaurs.

Faʻauiga ma talaʻaga o talaʻaga

Zauropods (Sauropoda) - o se faʻasesega o dinosaura ua faʻailogaina i ua uumi ma fusi, tamai tengko, faʻapea foi ma le tele o isi amio morphological, lea o le a faʻaalia lelei i lalo. I isi faʻavasegaina alu e pei suborder Sauropodomorphs (Sauropodomorpha).

Latina igoa Saulaopoda e sau mai se paga o upu Eleni anamua "vae o le dinosaur" ma iloga le fausaga o vae. O lona tusitala o le lauiloa Peretania paleontologist Charles Marsh. Na ia fautuaina le igoa i le 1978 i se pepa faasaienisi. "Tagata autu o Amerika Jurassic dinosaurs. Vaega I".

E tele sui maualuluga na faʻatinoina e le tusiata a Rusia o Dmitry Bogdanov.

E foliga mai, i aso anamua ma Tutotonu Ages, o toega o sauropods na masani ona maua i le lalolagi atoa. Ae o le muamua faailoa tino na taʻua i tusitusiga o loʻo faʻaalia mai i le 1699. O le galuega lenei a le Welsh saienitisi Edward Lluid "Lithophylacii Britannici Ichnographia, sive lapidium aliorumque fossilium Britannicorum singulari figura insignium". O le manu, ua lauiloa mo le nifo e tasi, na maua mai ia te ia le igoa Rutellum implicatum.

O le muamua faamatalaina faʻamatalaga gaosi foa o sauropods na maua i le amataga o le 19th senituri i Peretania Tele: o le taʻua o latou aso toe foi ia Iuni 3, 1825. O le nusipepa vertebra ma elemene o vae o le cetiosaurus (Cetiosaurus). I le 1841 na faamatalaina e Charles Marsh. I le taimi lava e tasi, na faʻamatala mai ai le sauropod lona lua, o Cardiodon.

Talu mai lena taimi, e tele mea na maua. I aso nei, e tusa ma le selau tupulaga o sauropods ua lauiloa, ma i tausaga uma o lo latou numera e faʻasolosolo pea le tuputupu aʻe.

Tino tino

O le umi o le tino o sauropods na oʻo i le 37 mita (pathagotitan). O le maualuga e oʻo atu i le 17 mita (zavroposeidon). Latou fuaina i luga 73 tone (Argentinosaurus). Nei manu sili ona lapoʻa ma meaola o le teritori i le talaʻaga atoa o le paneta lautele.

O ni fuainumera tetele sauropods, mo se faʻatusatusaga, na tuu i ai e le American paleo-tusiata Scott Hartman i luga ole tulaga lava e tasi. E le manaia tele? O le faʻamaumauga mo le umi, o le Supersaurus, o loʻo i lalo o le tusi E.

Ae le o latou uma na matua tele. Eseese o ituaiga eseese. O sui muamua, pei o le Anchisaurus, na o latou mamafa e tusa ma le 27 kilokalama ma le umi o le 2.4 m. Na i ai foʻi le toʻa o le pangolini i totonu ia i latou, pei o le Panphagia.

Sa feosofi le Sauropods i luga o vae e fa, ae foliga faigofie e faigofie ona savali i luga o le lua. O le laiti lauropods sa feaveai ma mafai sosola ese mai fili. Ole lapopoa na tuai tele, ma i le taimi o le puipuiga na latou talitonuina ma le mautinoa lo latou tele ma lima. O ulu e faatatau i le tino e laiti.

Le ata mai se tusitusiga a Michael Taylor ma ana uo ("O le ulu ma le ua i tulaga o le sauropod dinosaurs ua faʻatatauina mai manu na ola", 2009) faʻaalia ai le eseʻesega o tengko ma le faʻataʻamilomilo tulimanu o paʻu faatatau i le ua (kiliki ina ia faʻalautele). Faʻavasegaina: Matthew Wedel. Genus mai le tauagavale i le taumatau: Massospondylus (Massospondylus), Camarasaurus (Camarasaurus), Diplodocus (Diplodocus) ma Nigerosaurus (Nigersaurus).

O nifo foi na uia evolusione, ae o le tele lava o nei tia-sipuni foliga-po o le pisi-foliga foliga. O le faʻaʻautama o le vertebrae e tele e faʻatele. O le umi o le ua e ese mai le umi (diplodocides ma mamenchisaurids) e oʻo i le (dicreosaurids).

O le atagia o le ua o mea mai le lolomiga e Michael Taylor ma ana uo ("O le uaʻi umi o sauropods e le masani ona tupu aʻe e ala i filifiliga tau feusuaiga", 2011).

O le tino o sauropods sa i luga o le averesi se lapisi lapoʻa tasi ma faʻaiʻu i le sasa e pei o le sasa. O le umi o le mea mulimuli na amata mai le auala (mo se faʻataʻitaʻiga, i brachiosaurids) e ova tele (diplodocides). I sosaiete mulimuli ane, sa liliu foi i se auupega aoga e puipuia faʻamaoni i tua.

Taumafa ma le soifuaga

I faailoga uma, sa taumafaina e sauropods tele meaʻai meaʻai. Peitai, o nisi meaola, aemaise lava mea muamua, e mafai ona vaevaeina sina vaega o meaʻai a manu (meaola laiti, mai iniseti i laiti reptiles).

Le lautele o laʻau na faʻaaoga eseese e fuafua i le tele, le umi o le ua ma isi fausaga foliga. Mo se faʻataʻitaʻiga, Brachiosaurus (Brachiosaurus) e mafai ona faʻataʻamoina e le gata o le ogatotonu, ae o le pito i luga o laʻau. Laʻitiiti volcanodons (Vulcanodon) fafaga i lalo lala pe sili laʻititi auala.

I le atavali na saunia e le tusiata a paleo Sergei Krasovsky, tamai dicreosaurs (Dicraeosaurus) ma le tele giraffatitans (Giraffatitan) fafaga latalata ane. Lata latalata tele ae ese le ese. O tinosauro uumi uumi sa matua eseese lava.

Puipuiga metotia foi eseese ma faasolosolo evolve. O laiti laiti sauropods, pe a feiloai ma se tele predator, faʻamoemoe tele i luga o latou vae. O tino lapoʻa na mafai ona tutu i luga o vae vae, feiloaʻi ma le fili ma faʻapipiʻi o auvae o loʻo faʻatupuina.

Late sauropods fiafia i le mana maualuga, lapoa tele ma malosi malosi. I le faʻaaogaina o se sasa lapoʻa, na mafai ona latou faʻatupuina le faʻalavelave i e naʻo le tele lava.

Le eseʻesega i le va o sui o aiga e toʻatolu mai le Finisi faʻaataiata IsisMasshiro.

Ou te fia iloa mea uma

O loʻo faʻaauau pea ona matou tusia manatu mai pou mai aperila kesi poloaiga. Mea matou te fiafia i ai i laʻu uo tuai Res_man? Ma o le mea lenei: »O lapopoa sili ona tele ma laʻititi. Ma ona o lea i le filo e mafai ona e le mautonu. E fautuaina e mafaufau ia sauropods ma theropods (carnosaurs) eseese. Ia, ma pe a seisi tagata seʻi sau i luga) "

Sei tatou malamalama i lenei mataupu o le leva o tausaga ua leva a lo tatou tina Lalolagi.

Ae e le faigofie le galuega! Muamua, faʻafefea ona iloiloina le sili ona tele dinosaur? I le maualuga? I le mamafa? E ala i le umi? Ma o le a le tele o faʻasaʻoga e le faʻamaonia faʻapitoa lava. Ma o le mea, tele matata tinosauro toetoe lava tutusa tutusa fuafuaina fua. Ia, faʻapea e ofoina atu ni faʻamatalaga i luga o lenei mataupu, ona e filifili ai lea mo oe lava ia e mafai ona taʻua le tele pe laʻititi.

“Lelei le pili” - o le auala lea ua faʻaliliu ai le upu "Dinosaur" mai le gagana Eleni anamua. O nei terestrial vertebrates na nofoia le Lalolagi i le Mesozoic vaitaimi mo sili atu nai lo 160 miliona tausaga. O le muamua tinosauro na aliali mai i le tuai Triassic vaitaimi (251 miliona tausaga talu ai - 199 miliona tausaga talu ai), tusa ma le 230 miliona tausaga talu ai, ma lo latou faaumatiaga na amata i le faaiuga o le Cretaceous vaitaimi (145 miliona tausaga talu ai - 65 miliona tausaga talu ai), e uiga i le 65 miliona tausaga talu ai.

O toega o se dinosaur, na maua i le 1877 i Colorado, o loʻo manatu pea i ponaivi o le sili ona tele dinosaur - amficelia. Amphicelia (lat. Amofiko mai le Eleni. amafi “I itu uma e lua” ma Coelos “Gaogao, magumagu”) o se kenera o manu feʻai o manu mai le vaega sauropod.

O le paleontologist Edward Cope, na lomia se tusitusiga i luga o le amphicelia i tua i 1878, faia ana faaiuga i luga o se tasi fasi fasi o le vertebra (lea na faatamaia i se taimi puupuu faamamaina ma e le i ola pea seia oo mai i le taimi nei - na o le ata na sao), o lea o le tele ma e oo lava i ai o lenei dinosaur o le masalosalo. A faʻapea e faʻamatalaina saʻo le Amphicelias, ona faʻapea lea o lona umi, e tusa ai ma fuafua tatau mai le 40 i le 62 mita, ma le lapoʻa - e oʻo atu i le 155 tone . Ona foliga mai lea e le gata o le sili sili ona tele o dinosauro o taimi uma, ae faapea foi le tele o manu ua lauiloa. Amphicelias e toetoe faalua le umi i le lanumoana tafola ma 10 mita le umi nai lo le seismosaurus, lea o loʻo i le tulaga lua. Ma o le maualuga o le faʻailoga o le lapoʻa o meaola o le ai ai i le amphicelias tulaga - 62 m i le uumi. Peitai, ua leva ona iai ni talitonuga faapea e tele atu tiaʻi o loʻo i ai (mo se faʻataʻitaʻiga, o Bruhatkayosaurus o loʻo soifua i le vaitaimi o le Cretaceous.

Bruhathkayosaurus (Latina Bruhathkayosaurus) o se tasi o le tele sauropods. E tusa ai ma tala eseese, mamafa 180 po o le 220 tone (e tusa ai ma isi manatu - 240 tone) . O le Bruhatkayosaurus e foliga mai o le manu sili ona mamafa lea ola (i le lona lua o le 200-ton blue whale, i le lona tolu o le 155-ton amphicelias). O le genus e aofia ai naʻo ituaiga na maua i saute o Initia (Tiruchirapalli, Tamil Nadu). Tausaga - tusa ma le 70 miliona tausaga (Cretaceous). E leai se suʻesuʻega e tasi o le umi o se tuʻiatoa o loʻo tuʻuina mai; eseese saienitisi e faʻailoa lona umi mai le 28-34 mita i le 40–44 mita.

Kiliki

Peitai, aua le faanatinati e talitonu i talitonuga mo le taimi nei. Ona o le utiuti o le numera o ivi, e leʻi faʻamaonia lenei mea. Na o matematega a saienitisi ma faʻasalalau lautele ile tala faʻatatau. O le a matou faatali mo le toe eliina i ni fou - aua tatou te faalagolago i mea moni. Ma afai e te faalagolago i mea moni, o le mea lea latou te fai mai ai.

E ui lava fai mai o tagata talaʻi o paleontologists na latou mauaina le sili atu le saua, o le tele o le Argentinosaurus e lagolagoina e faʻamautinoaina faʻamaoniga. Na o le tasi le vertebra o le Argentinosaurus e sili atu ma le fa futu le mafiafia! E i ai le umi o le vae i tua o le 4.5 m, ma le umi mai le tauau i le suilapalapa. 7 m. Afai e te faʻaopopo le umi o le ua ma le fusi e fetaui ma le tele o titanosaurus na iloa muamua i le iʻuga, o le aofaʻi atoa o le Argentinosaurus o le a 30 m. Ae ui i lea, e le avea ai ma sili ona umi dinosaurus. O le sili ona umi ua manatu o se seismosaur, o lona umi mai le pito o le isu i le pito o le siʻusiʻu, e tusa ma le 40 m, ma le lapoʻa e mai le 40 i le 80 tone, ae, e tusa ai ma mea uma fuafuaina, o le Argentinosaurus o le sili sili ona mamafa. O lona mamafa e mafai ona aapa 100 tone!

E le gata i lea, o le Argentinosaurus, e le masalomia,. e sili ona tele vaʻai e faʻatatau i se mea lelei e te aoina. E toalua tagata talaʻi o paleontologists, Rodolfo Coria ma Jose Bonaparte mai le Natural History Museum i Buenos Aires, na latou eliina lenei tagata tinoese i le 1980. E tusa ai ma nei tagata suʻesuʻe, o le Argentinosaurus e aofia ai i le titanosaurs (lalo o le sauropod o le faʻasologa o le dinosaur dinosaur), lea sa salalau solo i le itu i saute o Amerika i le vaitaimi o Cretaceous.

I le faʻatusatusaina o ivi na maua ma toega o le sauropod, ua iloa ai e saienitisi, o le sauai na eliina sa i lona vae vae e tusa ma le 4.5 m, ma le umi mai le tauau i le suilapalapa. 7 m. Afai e te faʻaopopo le ua ma le uumi o le umi e faʻatatau i le vaevaega o titanosaurus muamua iloa i faʻaiuga, o lona uiga o le aofaʻi umi o le Argentinosaurus o le 30 m. , ma o le lapoʻa e mai le 40 i le 80 tone), peitaʻi, e tusa i fua faʻatatau uma, o le mamafa sili. O lona mamafa e mafai ona aapa 100 tone.

Zauroposeidon (Sauroposeidon) ua faaigoaina ia Poseidon, o le atua Eleni o le vasa. I le tele, na ia tauva ma le Argentinosaurus, ma atonu na mafai ona sili atu, ae o lona mamafa na sili atu itiiti, e tusa ai ma paleontologists, o lona mamafa e le sili atu nai lo 65 tone, ao Argentinosaurus mafai ona fuaina ova i le selau tone. Ae Zauroposeidon atonu o le tinosauro sili sili ona maualuga na feoaʻi i le lalolagi, ae o le a se mea sili ona maualuga o meaola i luga o le paneta i lautele! O lona maualuga e ono latalata i le 18-20 mita

O lona faʻamatalaga faʻaletino na faʻailoa mai ai o aso uma e tatau ai ona ia taumafaina le tele o fualaʻau, toetoe lava leai se galuega. Ina ia faʻataunuʻuina lenei "galuega", sa i ai i le dinosaur 52 nifo faʻapipiʻi nifo na tipiina i lalo laau i le tasi pa'ū. Na te leʻi faʻalogologo foʻi, i le tauina o meaʻai, foloina le vao lelei, na vave ona pa'ū i totonu o le 1-tone manava, o le tele o le vaitaʻele. Ae o lona sua masima, lea sa matua malosi ma mafai ai ona faʻateʻa le uʻamea, na faia ai le vaega o totoe o le galuega.Na foloina foi e le tinosauro maa na fesoasoani ia te ia e faʻaʻo ai le fiber.

Lelei o le faʻaogaina o meaola e sili atu ona lelei mo le dinosaur, talu ai ma le umi o le 100 tausaga (o se tasi o le umi i le malo o dinosaurs) ma i le leai o se metabolism, o le a matua vave.

Na matou talanoaina uma le au sauropods (sauropods), ma o le a le fomaʻi sili sili ona tele o dinosaur?

Masalo na e mafaufau iai ole vaega lea e iai le Tyrannosaurus Rex. Peitai, o lenei ua talitonu o le spinosaurus o le sili lea ona tele mea faʻatamaʻi dinosaurus. O lona gutu ua pei o le gutu o le buio, ma o le tele o lona tua na pei o se laeʻa tele. Na atili ai ona maoaʻe le faʻaaliga o lenei laupepa. O le paʻumanu "folau" na oʻo atu i le maualuga o 2 mita. O le predator lava ia e sili atu i le 17 mita le umi ma mamafa 4 tone. Na alu i ona vae i tua e pei o isi togafitiga. I le maualuga e mafai ona sili atu nai lo 20 vae. Faitau atili e uiga i le dinosaur.

O le spinosaurus sa fai paʻu "folau" na sosolo i luga ole alafua gaioiga ole vertebrae, e oʻo ile maualuga ole 2 mita. O le predator lava ia e sili atu i le 17 mita le umi ma mamafa 4 tone. Na alu i ona vae i tua e pei o isi togafitiga.

Na tuli na o le spinosaurus, o lo o faapepepepe i le fasioti tagata. Ae i le taimi lava e tasi, sa ia faʻalagolago atu i lona lapoʻa tele ma le malosi o auvae, faʻapolo, pei o le pliosaurus, ma faʻaauupegaina i maʻa nifo conical. E 'ai tele iʻa lapoʻa i lenei manu feʻai, ae mafai ona osofaʻia e oo lava i le dinosaur-sauropod o lona tele. O lo o nini nifo i le ua o le sauropod, o le spinosaurus mimita lona faai, lea na mafua ai le vave maliu o le na aafia. E mafai foi ona ia osofaʻia le kolokotaila, pterosauro ma malie o vai magalo.

I le ogatotonu o le aso, o le spinosaurus mafai ona liliu i tua i le la. I le tulaga lea, o le "folau" na liliu faʻaavanoa i le faʻatonutonuina o le la ma e le mitiia le vevela, o lea la, o le spinosaurus, lea, pei lava o mea uma sa i ai, sa malulu-toto, aloese mai le faʻafitauli o le soona vevela. Afai e faʻafuaseʻi ona ia lagona le vevela tele, ona mafai lea ona ia oso i totonu o le vaituloto lata ane poʻo vaitafe ma fufui lana "folau" i totonu o le vai e maalili ai o ia. I le taeao po e oʻo lava i le mafanafana o le tau o le Cretaceous, o le vevela atonu e leʻi maualuga pei o le ao. E mafai lava i le taeao, o le spinosaurus sa matua malulu lava. Ona mafai ai lea ona tu o ia ina ia pa'ū le ave o le la i luga o le vaalele o le “folau”, e pei ona faʻaalia i le ata. E i ai foi leisi talitonuga, e tusa ai ma le talitonuga o le "folau" i le vaitau faʻaipoipo e mafai ona avea ma auala e tosina mai ai fafine.

E foliga mai, o le spinosaurus o se tasi o taʻavale sili ona aasa a le Late Cretaceous. O le umi o lona tino mai le pito o lona isu i le pito o lona siʻusiʻu, na sili atu i le 15m - sili atu nai lo le umi o se pasi i aso nei. I le ata o loʻo e vaʻai i se laina o faʻapapisi i luga o le tui, o le umi na alu e 1.8 m. O nei tuli sa avea ma faavae mo le "folau" o le spinosaurus. O uumi sili ona umi sa tu i le ogatotonu, e taʻitasi pito i luga i le ogatotonu na manifinifi nai lo le pito i luga. O le tele o le tino o le spinosaurus na lagolagoina e lua malosi koluma pei o vae, ma vae na faʻamutaina i ni maʻai tolu se tolu. Ma le isi, sa i ai se isi vaivai lima i luga o vae. O lapoa tetele i vae o le spinosaurus e mafai ona aoga ia ia e faʻatonutonu le tagata aʻafia e sola ese. O pito i luga o le spinosaurus na puʻupuʻu, ae malosi foʻi. O le fausaga o le kava o le spinosaur na tutusa ma le fausaga o le kava a isi manu feololo, o lona uiga taua o nifo sasaʻo, maai e pei o naifi mo le tipiina o aano o manu, e faigofie ona tuia e oo lava i le paʻu mafiafia paʻu. O le siʻusiʻuga o le spinosaurus na umi, lautele ma matua malosi. Ua fautua mai saienitisi e faapea, i nisi tulaga, e mafai e le spinosaurus ona paʻu i lalo le vaega e ala i le faʻatupuina o se faasologa o paʻu malosi.

O nisi nei o predator e mafai ona taʻua, e mafai ona tauva ma le lapoʻa sili ona tele o manu. Ma o lenei toe le Tyrannosaurus Rex :-)

Tarbosaurus (Tarbosaurus), o le genus of pupula tele lapoʻa dinosaurus (superfamily carnosaurs). O fanua lapoʻa tele - o le umi o le tino e masani lava i luga o 10 m, o le maualuga i le lua vae vae e uiga i le 3.5 m. O le tengko e tele (sili atu nai lo le 1 m), tetele, malosi nifo pei o nifo, ua fuafuaina e osofaia manu tetele (tele lava manu namu). O tapuvae o T. e faʻaititia ma e naʻo le 2 tamatamailima atoa, o vae i tua e tele lava le atiaʻeina, e fausia ai, faʻatasi ai ma se malosi malosi, se faʻaputuputu mo le tino. T. auivi na maua i le Upper Cretaceous sediments o le South Gobi (MPR).

Lit .: Maleev EA, karnosauro lapoa o le aiga Tyrannosauridae, i le tusi: Fauna ma biostratigraphy o le Mesozoic ma Cenozoic o Mongolia, M., 1974, i. 132–91

O le Asian Tarbosaurus (Tarbosaurus bataar) o se aiga vavalalata o le North American predator dinosaurs o le iʻuga o le Cretaceous. Tarbosaurus o le gaoi pili. Mai le pito o le pamu i le pito o le siʻusiʻu - tusa o le sefulu mita. O le lapoa o loʻo iai le sili atu nai lo le 14 m le umi ma le 6 m le maualuga. Ole lapoa o le ulu e sili atu nai lo le mita le umi. O nifo na maai, nati-pei. O nei mea uma na faʻatagaina ai le Tarbosaurus e faʻafetaiaʻia e na lava fili na o latou tino na puipuia e ponaivi.

Faatasi ai ma lona maualuga ma foliga, na foliga mai pei o tyrannosaurs. Sa ia savali foʻi i lima malosi o lona auvae, faʻaaoga se fusi e faʻatumauina ai le paleni. Na matua faʻaititia le auvae taʻavale, lua-tamatamaʻilima, ma e foliga mai na naʻo le uaina o meaʻai.

I totonu o le muamua dinosaur na maua i Egelani o se vaega o le auvae i lalo ma nisi nifo. E foliga mai, na aofia ai i se manu tele o le pili, lea na mulimuli ane papatiso ma

megalosaurus (lapoa dinosaur). Talu ai sa le mafai ona toe iloaina isi vaega o le tino, o lea sa le mafai ai ona fausia se ata saʻo o le tino foliga ma le tele o le manu. Na talitonuina o le pangolin ga agaʻi i itu e fa. I le taimi ua tuanaʻi, e tele isi mea o loʻo totoe na eliina, ae e leʻi maua se auivi atoa. Na o le faia lava o se faʻatusatusaga ma isi mea taumate dinosaurus (carnosaurs), na o mai le 'au suʻesuʻega i le faʻaiuga o le megalosaurus na tamoʻe foʻi i ona vae vae, o lona umi na oʻo i le 9 mita ma o lona mamafa i le tone. Ma le sili aʻiaʻi, na mafai ai ona toe fau le allosaurus (seisi pili). I Amerika, e silia ma le 60 o ana auivi o ituaiga eseese na maua. Ole lapoa alosauro na oʻo atu ile umi ole 11-12 mita, ma le mamafa mai le 1 i le 2 tone. O le tele o tamai dinosaurus, na avea ma latou vete, o lea e faʻamautu ai le mea na maua o le iʻu o le itu o le apatosaurus ma faʻailoga loloto ma le nifo allosaurus.

Ae sili atu foi, lua ituaiga lea na ola ai 80 miliona tausaga mulimuli ane i le vaitaimi o le Cretaceous, e pei o: tyrannosaurus (pule le pili) mai Amerika i Matu ma tarbosaurus (lizard fefefe) mai Mongolia. E ui lava e leʻi teuina atoa le auivi (e masani lava ona toesea le siʻusiʻu), ae talitonu o lo latou umi e oʻo atu i le 14-15 mita, o le maualuga o le 6 mita, ma le mamafa o le tino na oʻo i le 5-6 tone. Na mataina foi ulu: o le kava o le tarbosaurus, o le 1.45 mita le umi, ma le lapo a sili ona tele o le tyrannosaurus - 1.37 mita. O nifo-pei o nifo faʻataʻamilomilo 15 cm sa matua malosi ma sa mafai ona latou taofia malosi se manu. Ae e leʻo iloa pe mafai e nei tagata tinoese ona tuliloa moa pe sa tele tele mo lena. Masalo na latou 'aina carrion po o toega o le vaomatua o manu laiti, e le faigata ona tutuli. O le auvae o le dinosauri na matua puʻupuʻu puʻupuʻu ma vaivai, ma na o tamatamailima e lua na faʻatino i luga. Ma le tamatamai lima tele lava ma le tisima 80 cm le umi na maua i le tercinosaurus (pulu sosolo foliga pupuʻe) Ae e le o mailoa pe o le tamatamailima lea e na o le pau lea ma le tele o le manu atoa na taunuu. O le 12-mita spinosaurus (spiny pili) sa i ai foi se vaaiga mataina. I tua o le pito i tua, sa paʻu lona paʻu i foliga o se folau 1.8 mita maualuga. Masalo o le mea lea na aoga ia te ia e faʻasaʻo ai e tauva ma tagata tauva, pe na avea foi o se vevela vevela i le va o le tino ma le siosiomaga.

O ai le lapoa “lima taufaʻafefe”? Seʻi oʻo mai i le taimi nei, e leai lava se avanoa tatou te mafaufau ai pe faʻapefea tino lapoʻa o le dinosaur, mai ia, na o lea na maua na o ponaivi o i luma ma vae o loʻo i ai i le taimi nei, o paga lea, i le taimi na eli ai i Mongolia. Ae na o le umi o le auvae na o le lua ma le afa mita, o lona uiga, e tutusa ma le umi o le atoa deinonychus po o le fa fa o le umi o ona 'auvae. E tolu ni mea tetele lava na faʻatinoina i lima i le lima, ma o le fesoasoani na mafai ai ona tuʻi ma e masae le tele o manu. I le maofa lava i lea sailiga, na faaigoaina ai e le au suʻesuʻe Polani le dinosaur deinocheyrus, o lona uiga o le "lima mataʻutia".

Afai tatou te faʻatusatusa le tele o se dinosaur ostrich, e tutusa lava o latou fausaga, ae e fa fa i le umi, e mafai ona tatou faʻapea o le deinocheyrus e tasi ma le afa taimi sili atu nai lo le tyrannosaurus! O loʻo tulimataia e le au alofa ma tagata suʻesuʻe o tainosauro i le lalolagi atoa, i faʻamaumauga fou o ponaivi ma faʻamaninoina o le mea lilo tino "faʻafefe lima".

Tarbosaurs, toega o loʻo maua i le itu i saute o le Gurun Gobi, o lapoʻa tele dinosaurus. O le umi atoa o o latou tino na oʻo i le 10, ma o le maualuga o le 3.5 mita. Latou sailia tulivae lapoa tinosaurs. Tarbosaurs na iloga i le maoaʻe o le lapoʻa o le kava - i tagata matutua na sili atu i le 1 mita.

E tusa ai ma le au atamamai, o le dinosauro, o lona ulupo o lo o manaʻo le tagata ua taofia e faʻatau atu, sa nofo i luga o lo tatou paneta 50-60 miliona tausaga talu ai.

I tausaga uma lava, e iloa ai e tagata Paleontologists Mongolian ma malaga faavaomalo i South Gobi toega fou o le tarbozavra.

Talu mai le amataga o le 1990, na faʻaalia faʻapitoa mea na amata ona paʻu malosi i lima tumaʻoti. E tusa ai ma le aufaamalosi tulafono o Mongolia, o se fesootaiga o tagata ulavale e maua ai ia faigafaiva o loo faia faasolitulafono. I tausaga ua tuanaʻi, ua taofia e nisi o ofisa ma leoleo le tele o taumafaiga e faʻatau atu le otaota fuamoa ma vaega o tainaneauro i fafo.

O lea, ma o fea o tagata faʻamaumau na tatou i ai i le tulaga o le Marine Dinosaurs?

O le pale o le mamafa ma le tele i totonu o le aiga o pliosaurs i totonu o le lyoplervodon. E fa ona paʻu malolosi (pe a ma le 3 mita le umi) ma le puʻupuʻu le pu, faʻasolo mulimuli mai le itu. E lapopoa nifo, e oʻo atu i le 30 cm le umi (atonu e oʻo atu ile 47 cm!), Lapotopoto ile koluse. E oʻo atu ile umi ile 15 ile 18 mita. O le umi o nei reptiles na oʻo atu ile 15 mita. O Liopleurodons na fafagaina iʻa lapoʻa, ammonites, ma osofaʻia foʻi isi meaola o le sami. O latou na o iloga na muaʻi manumalo i le Late Jurassic Seas. Faitau atili e uiga i le dinosaur.

Faʻamatalaina e G. Savage i le 1873 i luga o le nifo e tasi mai le Late Jurassic layer o le Boulogne-sur-Mer eria (Northern France). O le auivi na mauaina i le faaiuga o le 19th seneturi i Peterborough, Egelani. I se tasi taimi, le genus Liopleurodon sa faʻatasia ma le ituaiga o Pliosaurus (Pliosaurus). Liopleurodon ei ai puʻupuʻu simphysis o le auvae i lalo ma faʻaititia nifo nai lo le pliosaurus. Uma ituaiga e fausia le Pliosauridae aiga.

Liopleurodon ferox - ituaiga ituaiga. O le umi atoa na oʻo atu i le 25 mita. O le umi o le ulu o le 4 mita. Nofoaga faatanoa o le itu i matu o Europa (Egelani, Farani) ma Amerika i Saute (Mekisiko). Liopleurodon pachydeirus (Callovian Europe), e iloga i le foliga o le serviks vertebrae. Liopleurodon rossicus (aka Pliosaurus rossicus). Faʻamatalaina e se toetoe lava atoa toso mai le Late Jurassic (Titonian vaitaimi) o le Volga eria. O le ulu o le umi e 1 - 1.2 m. O se vaega o le lisi o se lapoa pliosaurus mai le mea e tasi e ono i ai i le ituaiga lava ia. I lenei tulaga, o le Rusia lyopleurodon sa le maualalo ifo i Europa ituaiga. O toega o loʻo faʻaalia i totonu o le Paleontological Museum i Moscow. Liopleurodon macromerus (aka Pliosaurus macromerus, Stretosaurus macromerus). Kimmeridge - Titone o Europa ma Amerika i Saute. Matua tele foliga, o le umi o le ulu e aapa i 3 mita, o le aofaʻi umi e tatau ona mai le 15 i le 20 mita.

Liopleurodons o mea masani pliosaurs - ma se ulu vaʻai tele (a itiiti mai 1/4 - 1/5 o le aofaʻi atoa), fa malolosi flippers (e oo atu i le 3 m umi) ma se pupuʻu puupuu, mulimuli ane faʻamalosi mai itu. E lapopoa nifo, e oʻo atu i le 30 cm le umi (atonu e oʻo atu ile 47 cm!), Lapotopoto ile koluse. I le pito o auvae, o nifo fausia se ituaiga o “rosette”. E le lelei le faʻaogaina o nifela i fafo - a o iai le vai, o loʻo toso i totonu o nifo (fafo i fafo atu) ma tafeina atu i fafo atu o nifo. O se vaitafe vai na ui atu i totonu o le okeni a Jacobson, ma o lea na “manava” ai lyopleurodon le vai. O lenei meaola na manava i lona gutu ina ua ea. Liopleurodons mafai ona loloto le loloto ma mo se taimi umi. Na latou aau faʻatasi ma le fesoasoani a faʻalava tetele, sa latou lalagaina e pei o apaʻau manulele. E lelei le puipuiga o Liopleurodons - sa i ai o latou ponaivi malolosi i lalo oo latou paʻu. E pei foi o pliosaur uma, o lyopleurodons sa sili ona taua.

I le 2003, toega o meaola Liopleurodon ferox maua i Mexico i tuai Jurassic sediments. E oʻo atu ile umi ile 15 ile 18 mita. O se tagata talavou. O ata o nifo o le isi lyopleurodon na maua i luga o ona ivi. I le faamasinoina e nei manua, o le ua osofaia e mafai ona sili atu nai lo 20 mita le umi, talu ai o ona nifo na 7 cm le lapoa ma sili atu nai lo 40 cm le umi. I le 2007, na toe maua ni toega o le tele o pliosaur o se mea e le iloa sa maua i le Jurassic teuga o le Svalbard polar archipelago. O le umi o nei reptiles na oʻo atu ile 15 mita. O Liopleurodons na fafagaina iʻa lapoʻa, ammonites, ma osofaʻia foʻi isi meaola o le sami. O latou na o iloga na muaʻi manumalo i le Late Jurassic Seas.

Ia, ma le tele atonu o mea uma, filifili se tasi e sili ona e fiafia i ai mo le faʻavae :-) Ma i le taimi nei e uiga i le laititi ...

I le 2008, na maua ai e le saienitisi le ulupoo o se tasi o tamai dinosauro na ola i luga ole lalolagi. O lenei sailiga e mafai ona fesoasoani e maua le tali i le fesili pe aisea na avea ai nisi o dinosaur sa avea ma herbivores.

O le ulu, e i lalo ifo o le 2 inisi (pe tusa o le 5 senitimita) le umi, sa i ai i le Heterodontosaurus cub, lea sa ola ai e tusa ma le 190 miliona tausaga talu ai ma e 6 inisi le maualuga (15.24 centimita) ma 18 inisi (toeititi 46 senitimita) mai le ulu e oʻo i le tulimanu.

Ae i se vaega sili atu, e le o le lapoa o le manu na tosina ai saienitisi, ae o ona nifo. O manatu o tagata atamamai pe na 'ai e le heterodontosaurus' ai aano o manu poo laʻau. O le tamai dinosaur, o lona mamafa, tusa ma le Telegraph, faʻatusatusa i le telefoni feʻaveaʻi, e lua lava nifo ma nifo masani o laʻau pe a falai meaai meaʻai. Sa iai le talitonuga faapea o tane matutua e iai fangsi ma faʻaaogaina latou e tau ai tagata tauva mo le teritori, ae o lo latou iai i le cub e faʻamaonia ai lea talitonuga. Masalo, o na auupega sa manaʻomia mo le puipuiga mai le aitu.

O le taimi nei o saienitisi na mauaina le meaola, e iai le manatu e faapea o le heterodontosaurus sa i ai i le faagasologa o le evolusione suiga mai le manu faʻateʻa i le manu feʻai. Masalo o se manu nimea lea, tele taumafa i laau, ae ese le meaai i iniseti, manu laiti, po o reptiles.

Na fautua mai Laura Porro, Ph.D. mai le Iunivesite o Chicago, ISA o manu uma dinosaur o muamua manu feola: “Talu ai o le heterodontosaurus o se tasi o uluaʻi dinosauro e fetuunai i laʻau, e mafai ona faʻailoa mai se vaega o fesuiaiga mai tuaa tuaʻa i tupuʻaga matua. O lona faʻailoga sa faʻaalia ai na ola uma dinosauro o lea ituaiga i se taimi faʻasolo. ”

Heterodontosaurus fossils e seasea lava ona tupu: na o le lua maua mai Aferika i Saute e aofia ai tagata matutua ua iloa nei.

Sa maua e Laura Porro se vaega o le fagafao fagafao fagafao ma ni tagata matutua fossil i taimi na eli i Cape Town i 60s. Dr. Richard Butler, o se fomaʻi faʻapitoa i le Lonetona Fale Mataʻutia o Natura Faʻasolopito, faʻamatala le maua o se mea taua tele, ona e maua ai se avanoa e aʻoaʻo ai pe faʻafefea ona suia lenei manu i le taimi o le tuputupu ae. O le mea e malie ai, o le tele o reptiles suia o latou nifo i o latou olaga atoa, ae o le heterodontosaurus na faia lenei mea i le taimi o le matua, pei o mama.

Toe tasi le laititi:

Ae o le 2011, o le mauaina o se fossil fou e mafai ona faʻailoa mai le i ai o le laititi o ituaiga i le lalolagi i totonu o le tele o dinosaurus. O le lapoa o le manu-pei o le manu i totonu o le fusi, lea na ola i le sili atu ma le 100 miliona tausaga talu ai, na taunuu i le sili atu nai lo 15.7 inisi (40 centimita) umi.

O le foa, na faʻaalia i foliga o se tamai ponaivi ua maua, i le itu i saute o Peretania, na o le kuata inisi ole 7.1 inisi le umi. Na 'auai i se dinosauro matua sa ola i le vaitaimi o le Cretaceous 145-100 miliona tausaga talu ai, e tusa ai ma le lomiga o le taimi nei o le Cretaceous Research, o se paleozoologist i le Iunivesite o Portsmouth Darren Naish.

O lenei sailiga e tatau ona tuu i totonu o le vaega sili ona laititi o dinosaur o le lalolagi se isi manulele pei o dinosaur, lea ua taʻua nei Anchiornis, o le sa nofo ai i le eria ua taʻua nei o Saina, 160-155 miliona tausaga talu ai. O le ponaivi na maua talu ai nei e aofia ai i se sui o maniraptoran, o se vaega o theropod dinosaurs ua manatu o ni tuaa ua leva o augatama o manulele o aso nei.

O le i ai o le fossil e tasi le vertebra i le lima, e faigata ona mate poʻo le a tonu le taumafataga o le tamai dinosaurus poʻo le a foʻi se telē na iai.

O le vertebra e leai se suti neurocentral, o se ponaivi, laina ivi matala e le tapunia seia avea le dinosaur o se tagata matua, e tusa ai ma Naish ma lana paaga mai le Portsmouth University, Steven Sweetmen. O lona uiga, o le dinosaur na oti o se tagata matua.

Ae o le fuafuaina o le umi dinosaur mai le tasi ivi o se galuega faigata. Sa faʻaogaina e le au suʻesuʻe ni auala se lua e iloa ai le telē o le maniraptoran. O le metotia muamua na aofia ai le fausiaina o se ata faʻatekinolosi o le ua o le dinosaur, ona faasolo ai lea e le saienitisi lenei ua i luga o le ata o se sui masani o le maniraptoran.

O lenei metotia e sili atu le poto masani nai lo le saienisi, e pei ona tusia e Naish i lana blog, Tetrapod Zoology, ma valoia o lenei mea sa tatau ona tupu ai le ita o nisi tagata suʻesuʻe. A teisi numera matematika faʻaaogaina faʻaaogaina e fuafua ai le fua o le ua ma le torso o isi fesoʻotaʻi dinosaur sa faʻaaogaina e iloa ai le umi umi o le maniraptoran. O metotia uma nei na tau atu i numera nei - tusa o le 13-15.7 inisi (33-50 centimita), e pei ona taʻua e Naish.

O le dinosauro fou e leʻi maua sona igoa aloaʻia ma ua papatisoina faʻatasi ma le igoa ole igoa Ashdown maniraptorian e faʻaaloalo i le nofoaga na maua ai. Afai e aliali mai o Ashdown dino o le sili ona laʻititi o le dinosaur ua faʻamauina, o le a talepeina faʻamaumauga mo le sili ona laiti dinosaur i Amerika i Matu lea e tusa ma le 6 inisi (15 cm) le tele. O lenei tinosauro, Hesperonychus elizabethae, o se faifaimea faʻataʻitaʻi ma le leaga tele na faʻalo i lona tamatamai vae. O lona maualuga e tusa ma le vae ma le afa (50 cm) ma o lona mamafa e tusa ma le 4 pauna (2 kilokalama).

I le 1970 i sediments o le Upper Triassic i Newfoundland (Kanata), na maua ai e se tasi, se tamai sala na tuua e se tasi, e le sili atu i le lapisi. O le fausaga o tamatamaʻilima sa masani lava mo manu nivaia taimi. O lenei lolomi e aofia ai le tamaʻi vaega o le dinosaur genus na maua i luga o le Lalolagi. Peitaʻi, e leʻo mafai ona iloa pe o le a le matua o le tagata na tuʻua le faʻailoga - se tagata matua poʻo se tamaititi.

Ma o le a tatou manatua se tasi o faʻamatalaga Na faʻapefea ona oti dinosaur?, ma manatua foi poʻo ai le mea faʻapena O se taga dinosaur ma se fesili e faʻaalia le popole lava i la tatou mataupu o iai nei - O le a le mea na muamua sau, o se fuamoa poʻo se moa?

Foliga Vaaia

Uma sauropods tele tinosaurs. O le tele na aapa pe tusa o le 32 mita i le uumi, ma le aupito itiiti e oʻo i le 6 mita. O o latou tino e pei o tino o elefane nai lo tino o pili: O tino lapoa tino, o se tino e pei o se paelo, ma lona manava lapoa, uumi uumi, ma lapoʻa tele o latou siʻusiʻu. O sauropods e tutusa ma le zerape. O nisi o sauropods sa i ai ni ponaivi na sosolo i luga o le tumutumu o le meaola; ona o lea, na le mafai e nei sauropods ona sisiina maualuga o latou ua, ma 'ai laulaau mai laau ma laau laiti. O nisi, i le isi itu, e aunoa ma ponaivi e mafai ona oʻo i tumutumu o laau. O le ua lava na palasi, e mafai ona faʻataʻamiloina 40-50 tikeri. E lapoa o latou upega. E nifo nifo, putty-pei.