E pei foi o le bluefin, e maua e le barracuda lana manu e ala ile vaʻai. Ae peitai, e le pei Lufar, barracuda e tele ina faʻaseseina, ma o ona sese na aliali mai pea le leaga - mo tagata. O le tele o mataupu ua matou iloa ai osofaʻiga o barracuda i tagata - ma e tusa ma le fasefulu mataupu faapena - e foliga mai ona o le mea moni o le barracuda na ave le vaega a le aau a le ofu a le laʻau mo tamai iʻa, lea e masani ona avea ma ana meaai.

Tautala e uiga i osofaʻiga barracuda i tagata, latou pea uiga i le mea ua taʻua o barracuda tele (Sphyraena faʻasasa) - sili ona tele o luasefulu ituaiga e nonofo i vaipuna ma faʻavaʻai o vai. O le lapoa lapoa lava, e oʻo atu i le 1.8 mita ma le mamafa pe tusa o le 45 kilokalama, e tali tutusa ma le pike lapoʻa ma auvae uumi, tifaga ma nifo foliga. E vaiti tele le tino o le barracuda na tau le mafai ona e vaʻaia i le muaulu, ua i ai i lenei iʻa se uiga le malie tele o le faʻafuaseʻi mou atu, faʻafuaseʻi faʻafuaseʻi ma le toe mou atu, feilafi ma se siliva itu.

O Barracuda e leaga igoa. Lermond, o le na tusia e uiga i le barracuda i le Saienisi o le sami mekasini, lomia e le US Navy, taua o le sili ona mataga ma "matautia," ma L. L. Mowbray, o se lauiloa iʻa poto masani, tusia i le lomiga Novema o le New Bulletin. York Zoological Society "mo 1922 o barracuda" e le masalomia o le sili ona le fiafia ma e le mafai ona faamalieina uma iʻa iʻa. " Na lipotia foi e Dr.Mowbray o le faitau selau o barracudas e masani ona o mai ma osofaia aʻoga tetele o iʻa laiti.

Ua foloina uma le tamaʻi manu e le barracudas, ma sala ai le lapoʻa o le tagata ua tofitofi ona aveina aʻe lea taʻitasi. O se manuʻaga mataʻutia e tumau pea mai le papala o le paʻu: e lua laina o nifo tuʻia le paʻu, ua faʻailoaina i luga i laina tutusa, o le uu le malie, e le pei o le uu a barracuda, e tuua ai se faʻailoga e tutusa ma le mataʻitusi "U". O tamaʻi paʻagaʻau e masani ona aau i aʻoga, peitaʻi o tagata matutua ma tagata toʻatele e tuli naʻo latou ma e o mai faʻatasi pe a tele naua.

Le leaga igoa o barracuda aso toe foi i le muamua malaga i le Lalolagi Fou. I le 1665, na tusia e le Lord de Rochefort i lana Natural History of the Antilles e faapea i totonu o "monsters o nei vai, matapeʻapeʻa mo tagata soifua, o loo i ai Bekuns (tagatanuu o West Indies taʻua o le barracuda. ​​- E. R.) - se tasi o leaga sili atu. I le maitauina le mea na fasia, o ia, e pei o se maile toto feoti, faʻanatinati atu ia te ia ma le ita. E tuli foi e ia tagata i le vai. "

O talatuu faaeeina pa uila, pei o malie, ma le fiafia i aano o sui o tagata taitoatasi ma ituaiga. O le au Peretania, na folau atu i West Indies i le 18th senituri, na lipotia mai ai e sili atu ona naunau tagata barracuda e 'ai tagata uli, solofanua ma maile nai lo tagata paʻepaʻe, ma na talitonu Farani e le maua se tagata uliuli mo le' aiga o le afiafi, na saili Barracuda mo se tagata Peretania, ma pe a leai, ua su e Farani. I se tasi tala, na mafua ai ona le iloa le mea na taʻua ai, ina ua maua e se tagata Peretania ma se tagata Farani lata ane, e muamua lava ona tofo le barracuda i le tagata Peretania, ona e 'ai e le povi ma lona aano o manu e lelei mo le fai manu.

J.R. Norman ma F.S. Fraser mai le British Museum of Natural History tusia i le tusi "Giant Fish, Whales and Dolphins" e faapea "barracuda e le faatuai e osofaia aau" ma o "o se tasi o iʻa e sili ona leaga ivi o le sami." I le tusi masani a Norman, The History of Fishes, tusia i 1931 ma toe lomia i 1963 i lalo o le faatonu o R. H. Greenwood, le barracuda ua taua "e le gata e matua leaga, ae le fefe foi."

O le muamua faamaumauina osofaʻiga i luga o tagata na tupu i le 1873 i le Vasa Initia i le eria o le motu o Mauritius, lea na mou ese atu dodoes na maua muamua 1. O le isi osofaʻiga faʻasalalau lautele, o le 1922, faʻatasi ai ma le na aʻafia, o se tamaʻitaʻi talavou na taele i vai talafatai o Florida, ma maliu ai ona ua leiloa le toto. O osofaiga i le nofoaga o St. Augustine o Florida i le 1947 ma i le Key West eria i 1952 ma 1958 na muta foi i maliu. I le masina o Iulai 1956, na lipotia e le Miami Herald o se tamaitai e tolusefulu valu tausaga le matua o taele i luga o le matafaga i Miami Beach na osofaia e se barracuda. O Barracuda na mamafa ai manuʻa i ona vae.

O le tele o osofaʻiga sa faia i vai palapala, na vaʻaia le iʻa leaga nai lo le masani ai. E le pei o malieu, o le mea e tasi na taia ai le tasi, ma na toe foʻi mai ma toe fai le osofaʻiga, na o le tasi le taimi na osofaʻia ai le barracudas, na vave ona fasi ma foloina ni iʻa laiti, lea e avea ma latou vete. I vai mama, manino, e fafagu e tagata se mea e sili atu nai lo sina fiailoa ile barracuda. O le matau lenei, atoa ai ma le mea moni e faapea, o le osofaʻia o se tagata, o le barracuda e tutusa lava le togi e pei o le osofaʻiga o iʻa laiti, e tau atu i le faʻaiuga o le, o le osofaʻia o se tagata, o le barracuda e le naunau e 'ai le aano o tagata. O le tulaga lamatia moni o le fetaiaʻi ma le barracuda e le o le a 'ai se tagata ola, ae o le a oti pe malemo mai le toto leiloa po o vaivaiga.

Talu ai o le auiliiliina e faʻaosofia ai le barracuda e osofaia, o le vaʻai mata, e tele lava ina oso i mea faʻatino - mo se faʻataʻitaʻiga, uati poʻo ni taulima. E tosina foi i le faʻaoga na faia e le iʻa fagota i le pito i tua o le falepuipui. Donald R. de Silva o le Iunivesite o Miami Institute of Marine Sciences lolomiina i le 1963 se auiliiliga tala o barracuda osofaiga i tagata. Na lipotia e faapea, na mafai ona ia faaosofia le malosi o le barracuda, e faaaoga ai iʻa laiti ola i totonu o le falepuipui, ma maunu. Dr. de Silva faʻaopopo, ae ui i lea, o faʻalavelave e masani ona tutupu mai i luga o le tasi ma le afa mita umi, o loʻo maua i Bahamas ma le talafatai o Florida, e leʻi agaleaga lava.

O Nixon Griffis, o le sa maitauina, o le sa avea ma peresetene o le American Literary Society, e talitonu o le tuulafoaia o le barracuda, pe a faʻalavelavea i le taimi e moe ai, e le lelei, ae o barracudas i totonu o afifi e leʻi faʻalavelave ia te ia. O pa vaʻaia na ou feiloaʻi a o aau i Bahamas ma Puerto Rico motu sa filemu, e ui lava o le vai iina e manino ma mama i taimi uma. Tele turisi taʻele i luma o fale taugata matagofie i San Juan i totonu o aʻoga laʻititi o barracuda ma latou te le matauina. E oʻo lava i le umukuka afa laiti, e le faʻaalia le fefe pe a alu atu se tagata ia i latou, ae latou te le osofaʻia foʻi o ia. E masani ona ou faʻatagaina aʻu fanau teine ​​laiti e aau i tafatafa o le afa mita barracudas.

Sa ou alu ma vaʻa i le talafatai o Big Bahama i le vaega o le Free Port, sa ou vaʻai i le tele, tasi ma le afa mita o le barracuda o lo o aau mo se taimi umi i le vai i lalo ole vai "Hydrolab". E masani ona taoto Barracudas i lalo o aau, taula ma papa, ma o lenei lapoʻa, e foliga mai, na fiafia i se masini uʻamea: na nofo ai mo se taimi umi lava ile Hydrolab. Sa masani ona ou tilotilo atu ia te ia, aau i luga o le fale suʻesuʻe pe tuʻu ia te ia, a o le barracuda na te leʻi faalogo mai ia te aʻu. Robert Wickland, le nafa mo le setete o le Hydrolab, fai mai ia te aʻu e leʻi faalavelave se iʻa i se tasi. E tatau ona maitauina o le vai i totonu o Gidrolaba nofoaga e matua manino ma manino ma o le vaʻaia vaʻaia iina e masani ona oʻo atu i le 120 mita.

I se tulaga lautele, faʻapea o le barracuda e toetoe a le lamatia mo tagata pe a mafai ona e iloa ese mai le iʻa lea e masani ona faʻataʻitaʻi e lenei manu feʻaveaʻi. Ae i totonu o le palapala vai, o le pupula o le taulima, o le faʻafuaseʻi ona faʻagaioi se lima po o le vae - ae maise o se tagata paʻu-paʻu - e mafai ona faʻasauaina ai le barracuda, o lona taunuuga o nisi taimi e leaga ai.

• 1. Dodo, poʻo Dodo (Rafidae) - tasi o aiga ole lupe (O le Columbae pe Faigamau) O sui o lenei aiga na maua i le motu o Mauritius, Bourbon ma Rodriguez. O le muamua Europa na latou mauaina le motu o Mauritius i le 1598 na avatua i le manulele le igoa "dodo" ona o lona le faatamala ("dodo" o le faaPotukale mo le "valea"). O Dodos lele lele lapoa. Ona o le le lava o le malolosi fili, na leiloa ai e le dodo lo latou agavaʻa e puipuia ai i latou lava, lea na mafua ai le latou le masani ai vave vave faaumatia. - Manatua lanu mumu_.

O le a lona foliga

E i ai foʻi se tino umi o iʻa Barracuda, ma ufiufi i tima. O le gutu lapoʻa o loʻo nofo i nifo lapopoa ma maʻai, o le auvae i lalo e faʻaalu tele i luma. Faafetai i le mea mulimuli, o le barracuda foliga foliga taufaamatau. Ae a fua i le lelei o foliga o le iʻa, e fetaui lelei ma lana amio. E le ola le Barracudas sili atu ile 2 mita le umi, faatasi ai ma le umi ole mamafa e le sili atu male 50 kilokalama. Le tele o taimi, sui o lenei aiga le sili atu sili atu 1.5 mita i le umi, ma nisi faataitaiga e le matua tele - e oo i le afa mita i le uumi.

Ae a fua i le lelei o foliga o le iʻa, e fetaui lelei ma lana amio. Ole mea moni, ole barracuda e mafai ona maua ile pito i lalo ile loloto.

O fea e nofo ai

O ituaiga uma ole barracuda e nonofo i sami maʻau o subtropical o sami Atlantic, Initia ma Pasefika. Sili ona taatele i Bahamas, Florida, Cuba, Gulf of Mexico ma le Caribbean. E tele na maua Barracuda i le pito i lalo i le loloto loloto, i le mea o latou lalafi i totonu o vai vaomatua ma maa e sauni ai mo taumafa. O Barracudas e masani ona fiaaai, o lea latou te faʻaalu uma lo latou taimi i le sailiga o meaai. O Barracudas e 'aina e iʻa uma, squid, krustacea ma isi o nonofo ai sami lea e le sili atu lona lapoʻa atu i le lapoʻa o le predator lava ia. I le tele o taimi, e faʻataʻamilomilo foʻi le barracudas iʻa talavou a latou lava ituaiga.

Matautia i tagata

Tele faʻamasinoga e uiga ile osofaʻiga o barracuda i tagata. O ia iʻa e mafai ona atiaʻe maualuga saosaoa ma i le taimi o se osofaʻiga na latou aau atu i se tagata ma uila, saeia ese se fasi aano o le tino mai le tino ma maʻa ma masani ona nifo ma e pei lava ona vave folau agaʻi i le itu e sauni mo le isi osofaʻiga. E tuʻua tele nifo o Barracuda. Ole tele o taimi, e osofaʻi ai tagata barracuda ile tino o vai ile palapala vai pe o le po, aua o vae ma lima o le aau poʻo le aau aau i totonu ole palapala, e tai tutusa lava ma le gaoioi o iʻa. E ave e le tagata vavao vaega o le tino o le tagata mo aau taʻi ma osofaʻi. Le lagonaina o le tofo o le toto, o le barracuda o le a le toe mafai ona taofi ma o le a faʻatumuina ma le naunau i lona manava. E 'aina le aano o nisi ituaiga o faʻata o le barracuda.

Moray tuna

E nofo Moray i talo i sami i le lalolagi atoa e fetaui lelei le vevela o le vai ia i latou. Ma le ofoofogia foi, o le tapulaʻa maualuga le umi na faʻatumauina o le moray tuna tino sa toetoe lava 4 mita.

Moray tuna

E ui lava e leai ni mataʻaga vaʻai ia iʻa, ae latou te maua lava le manu. O lo latou lagona manogi e fa fa sili atu nai lo taifau. E eseese lava le fua o le palapala moli e faʻatatau i le ituaiga o lo o latou i ai, o isi o pi o le moray le tele o le pama o le tagata, o isi e oʻo atu ile 3 mita le umi. E ui e le puipuia i le paʻu o lenei iʻa, e le ose mea e afaina ai, o le a manuʻa i tulimanu pito i luga o mailei, e ufitia lona tino atoa i le mafiafia o le vavae, ma o lenei e puipuia le iʻa mai le faaleagaina mai fafo.

Aisea e matala ai pea le gutu moray i lona gutu?

E ui lava i le sili laʻititi o nei taulelea, o latou ala o le faʻaauau pea ona matala ma tapunia o latou gutu foliga foliga taufaafefe. E ui lava i le mea moni o lenei mausa e le fesoʻotaʻi ma le taufaafefe, ae o le manava o le palapala, e tatala ai lona gutu, e feosofi i totonu o papala, o loʻo tumu i le okesene. Peitaʻi, afai e matala pea le gutu, e tatau ona e faʻaeteete, e faigofie ona alu le pusi moli i le osofaʻiga, pupuni vave lona gutu. I le vaʻai i le iʻa, e mafai ona e iloa ai le malosi ma le piopio o ona nifo. O le laʻai o lenei iʻa e matua lamatia lava, o ona nifo e le gata matuitui, ae o le palapala foʻi, o lea la o le moray bite e mafai ona mafua ai le ogaoga o maʻi, e le gata i lea, o loʻo i ai foʻi ma se iʻai, e tasi le pulu ma e le mafai e le tagata ua afaina. E mafai e le tino vaivai ma le magafagafa o moli ona magoto i totonu o le vaeluaina.

O Moray tuna e sili ona fia lalafi i ana ma i va o aʻau, ma e masani lava ona tuʻua o latou lafitaga i le po e tuli ai. Ole ao ole a mafai ai ona e vaʻai ile ulu o lenei iʻa ua tu i fafo ole lafitaga, pei ona masani ai, na faʻaaoga i lea ana lua i lona olaga atoa. O lapisi moli tetele e mafai ona i ai le tele o fale puipuia, o nisi taimi i le mamao o 200 mita mai le tasi. E masani ona fufuluina iʻa i le mafiafia o iʻao matala, e tatala e le gutu o le palapala, ma e tafiesea mea taumafa na totoe i le va o ona nifo, o le soʻotaga lelei lea, ma e le 'aina i latou. O le iʻa ia e fiafia e 'ai i le po ma faʻaaoga le ufiufi o le pogisa e puʻe ai le moe. Ae o isi taimi i le aoauli ua fia ai tele o ia e le amanaʻiaina ia mea lelei uma.

O Moray tuna ua tau le iloa ni mea e vaiti ai latou, ae e i ai lo latou manogi lea e sili atu ai le le faʻagaioi ma latou. O le telē o le pito i totonu o le isu e tau gofie ai i manogi. I le po e tuli ai, o le faateleina o lagona manogi e aoga mo le faʻaletonu o le vaʻai, o lea mo le saogalemu, o isi iʻa e sili le aloese mai le aau.