Tuna - o le kenera o le aʻoga, manu feololo, iʻa mackerel. Sa ia faia le matafaioi o moa matapeʻapeʻa i taimi anamua: ata anamua, lea e iloa ai le auivi o tuna, na maua i ana o Sicily.

Mo se taimi umi, o se punaoa meaai, tuna sa i luga o le itu. I le taunuʻu mai o agavaʻa mo iʻa Iapani, ua avea le tuna ma lauiloa i konetineta uma. O le faʻatupuina o le tuna na tupu tele i le tele o taimi, ua liua e avea ma malosiʻaga pisinisi.

Faamatalaga ma Vaega

O leuna a Tuna e taʻu ai lona aiga. O latou foliga foʻi foliga tutusa ma le masani faʻaalia o mackerel. O le aotelega o le tino ma ni vaega e faʻaalia ai le televave o le uiga lelei o le iʻa. Ua taʻua e tagata biologists o le tuna e mafai ona gaoioi i lalo o le vai i le saoasaoa o 75 kilomita i le itula pe o 40.5 knots. Ae le o le tapulaʻa lea. I le tuliloaina o le tagata lavea, o le bluefin tuna e mafai ona faʻavaveina i se faigata 90 km i le itula.

O foliga o le tino e pei o se elips elongated, faʻasino i pito uma e lua. O le koluse o se masani oval. I le pito i luga, lua sala mulimuli tasi i le isi. O le muamua e umi se taimi ma ave e alu ifo i lapoa. O le lona lua e puʻupuʻu, umi, mava pei o le selesaito. E taufai malolosi uma sala.

O le mea sili ona taua o le tuna o le aufaga. E tutusa, ma le lautele o loʻo vaʻai pei o apaʻau o se vaalele televave. I le pito i tua ma lalo ifo o tino le laupaia le faʻavaeina. O isi sala ia e leai ni avega ma ni lapini. E mafai ona maua mai le 7 i le 10 fasi.

O le lanu tasi, o le pelagic. O le pito i luga e pouliuli, o itu o loʻo mama, o le manava vaega e toetoe lava paʻepaʻe. O le aotelega lanu gamut ma le lanu o apa e faʻalagolago i nofoaga ma ituaiga o iʻa. Ole igoa masani mo le tele o ituaiga o tuna e fesoʻotaʻi ma tino o le tino, lapoa ma le lanu o le sala.

Ia manava, tuna tatau ona feololo pea. Salu i lalo ole auvae vilivili, ole faʻasolosolo ole paʻu ole vaega ole amataga, e fai faʻamalosi ile ufiufi fagu: latou te tatalaina. Ua tafe atu le vai i se gutu matala. Na ia fufuluina toga. Gill membranes ave okesene mai le vai ma tuʻuina i le kapilerari. Tasi, e manava le tuna. O le tuna ua taofi e otometi ona manava.

Tuna - siama mafanafana-toto. E i ai so latou uiga uiga ese. E le pei o isi iʻa, e leʻo ni mea malulu toto, latou te mafaia ona faʻateleina le vevela o latou tino. I le loloto o le 1 km, e vevela le sami i na o 5 ° C. Muscles, totoga aano o le bluefin tuna i lenei siosiomaga tumau mafanafana - luga 20 ° C.

O le tino o mea-toto-mafanafana poʻo meaʻai homoyothermal mafai ona faʻatumauina le vevela o maso ma totoga uma toeitiiti lava tumau, tusa lava poʻo le a le vevela i le lalolagi i fafo atu. O manu ia e aofia ai manu mama uma ma manu felelei.

Pisces o manu malulu-toto. Latou toto tafe i le kapilerari, lea e ui atu i fagu ma o loʻo auai saʻo i fesuiaiga kesi, sosia manava. Ole toto e maua ai le kasa e le aoga ma e tumu i okesene e manaʻomia e ala i pa o le kapilerʻo. I lenei taimi, o le toto e malulu i le vevela o le vai.

O lona uiga, o iʻa e le taofia le vevela faʻatupuina e galuega maso. Ua faʻatonutonuina ma le atamai ai o le tuna. E i ai faʻaiʻuga o le toto sapalai o ia iʻa. Muamua lava, o le tuna e tele naʻai vaʻa laiti. Lua, tamai alatoto ma alatoto ua fausia ai le fesoʻotaʻi fesoʻotaʻiga, moni latalata ane le tasi i le isi. Latou fausia se mea e pei o se vevela vevela.

Venous toto, faʻamafanafanaina e le galueaʻi o maso, mafai ona tuʻuina atu lona vevela e faʻamalulu ai le toto o loʻo tafe i totonu o alatoto. O lena, i isi itu, e sapalai mai le iʻa tino i okesene ma vevela, lea e amata galue e sili atu malosi. O le aotelega o le tino e oso aʻe. Ole mea lea e avea ai le tuna ma fai aau ma e leai se mea na manumalo ai.

O le paionia o le auala e tausia ai le vevela o le tino (maso) i tuna, o le Iapani tagata suesue Kisinuye fautuaina e fausiaina se isi tuʻuese mo nei iʻa. Ina ua maeʻa talanoaina ma finau, e leʻi amata ona faʻaleaga e le au faʻapitoa ni mea a le faʻavae ma tuʻu le tuna i le aiga o laʻa.

Lelei le fesiitaʻi o va i le va o le venous ma le toto arterial e mafua mai i le felafolafoaʻi o capillaries. O lenei faia o se aʻafiaga. Na aumai ai mea aoga tele e fagota ai aano o manu ma fai ai le lanu o le tuna aano ua uliuli mumu.

Ituaiga o Tuna, latou faatulagaga, mataupu o systematization mafua ai feeseeseaiga i le au saienitisi. Seʻia oʻo mai i le amataga o lenei seneturi, o fala masani a le Pasefika ma le tuna o le Pasefika sa lisiina e avea ma subspesies o ia lava. E naʻo 7 ituaiga i le ituaiga. Ina ua maeʻa le tele o felafolafoaʻiga, o nei meaola, sa atofa mai i le tulaga o le tutoʻatasi. Na amata ona i ai le ituaiga o le tuna e 8 ituaiga.

• Thunnus thynnus o se ituaiga meaola. E ofuina le igoa numera "masani". Tele o loʻo taʻua o le tuna lanumoana, lanumoana. Le ituaiga sili ona lauiloa. A faʻaali tuna i le ata Pe talanoa foi i le tuna i lona aofaʻi o lenei ituaiga.

Ole mamafa e ono sili atu ile 650 kg tunaʻi lapoʻa faalatalata atu i le faʻailoga o 4.6 m. Afai e mafai e le au faifaiva ona pueina se faʻataʻitaʻiga 3 taimi laiti, o lenei ua avea foi o se manuia tele.

O sami o le gataifale o se vaega autu o le tunauna. I Atelani, mai le Metitirani e oo atu i le Fagaloa o Mekisiko, e maua e tuna ia i latou, ma faifaiva e puʻeina le iʻa lea.

• Thunnus alalunga - sili atu ona masani ona maua i lalo o le igoa albacore poʻo le aufaʻi uumi. O le vasa pasefika, Initia ma Atlantic, o le itulagi o nofoaga o le sami o le nofoaga sa i ai mo le tuna uumi. Lafu o albacores faia transoceanic femalagaaʻiga e saili se sili atu meaai ma toe gaosia.

Ole maualuga ole pa ole albacore e tusa ole 60 kg, o le umi ole tino e le sili atu i le 1.4 m. O le tuna umi olea ua maua malosi i vasa o Atelani ma Pasefika. E tau le iʻa lea i mea lelei i le tofo.

• Thunnus maccoyii - ona o le pipii atu i le sami i saute, o loʻo iai le igoa o le lanumoana lanumoana poʻo le bluefin i saute, poʻo tuna Ausetalia. I le mamafa ma uiga faʻapitoa, e nofo i le ogatotonu tulaga i totonu o tuna. E oʻo i le 2.5 m ma maua lona mamafa e oʻo atu i le 260 kilokalama.

Lenei ua maua le tuna i sami mafanafana o le itu i saute o vasa. O lafu o ia iʻa e aina mai le itu i saute o Aferika ma Niu Sila. O le vaʻa vai autu lava, o le itu i saute o tuna e tuliloaina ai se mea, e i luga. Ae o kilomita-umi tui latou te le fefe ai foi. Sa iai mataupu na o ese le tuna a Ausetalia i le 2774 mita.

• Thunnus obesus - o faʻataʻitaʻi tetele e maua ai le lapoa o le mata i le tele o se ipu lelei. O fulufulu mata lapoʻa e sili ona taatele mo lenei iʻa. O iʻa e iai le umi o le 2.5 mita ma le mamafa e sili atu ma le 200 kg, o ni faʻatulagaina lelei e oʻo lava i le tuna.

Ua le alu i totonu ole Sami Metitirani. I sami o totoe o le Pasefika, Atlantic ma Initia na maua. E nofo latalata i le laufanua, i le loloto o le 300m. O iʻa e le seasea lava, o le mataupu o le tuna fagota.

• Thunnus orientalis - o le lanu ma nofoaga na avatua i lenei iʻa le igoa Pacific Bluefin. E le gata ole tuna lea e iai le fesoʻotaʻiga ile lanu enaena le tino, e mafai foʻi ona fememeaʻi.

• Thunnus albacares - ona o le lanu o ivi, na faʻaigoa ai o le yellowfin tuna. Taʻamilomilo ma le tau o le sami vasa o laina o lenei mau. Yellowfin tuna e le talia le vai malulu nai lo 18 ° C. O Nomad e le taua, e masani ona faʻatusa: mai le malulu loloto i se mafanafana mata.

• Thunnus atlanticus - uliuli ma Atlantic na faaigoaina lenei ituaiga i le igoa Atlantic, pogisa-fulufulu pe uliuli tuna. O lenei ituaiga tulaga ese i totonu o isi i le matua fua. I le 2 tausaga, e mafai ona ia maua se fanau; i le 5 tausaga, uliuli tuna e manatu e matua.

• Thunnus tonggol - ona o se tofamanoga lelei ua taʻu o le tuna-uumi. O le faʻailoga puʻupuʻu lea. Ole lapoa lapoa lapoa e le sili atu i le 1.45 m, o le lautele o 36 kilokalama o le tapulaʻa.Faʻatupu o vai ua faʻamafanafana o le Vasa Initia ma le Pasefika - o le tele o uumi tuna. O iʻa nei e tuputupu aʻe lemu nai lo isi tuna.

E taua le faʻailoa i totonu o aiga o mackerel e iai iʻa, tuna-pei - O lenei se Atlantic bonito poʻo le bonito. O le aiga e aofia ai foi meaola, e le gata i le tino, ae o le igoa foi. O nisi o latou, mo se faʻataʻitaʻiga, tuna ninii, e sili ona taua faʻatauga tau pisinisi.

Soifua maloloina & Habitat

E faʻatau e Tuna iʻa. Tele o taimi faʻaalu i le pelagic zone. O lona uiga, latou te le sailia meaai i le pito i lalo ma latou te le aoina mai luga o le vai. I le pou vai, e masani ona latou gaoioi i luga o le sikuea vaalele. O le faʻatonuga o lau gaioiga e iloa ai le vevela o le vai. O agaʻi iʻa e agaʻi i le vai e faʻamafanafana e oʻo atu i le 18-25 ° С.

O tuli ile aʻoga, e faia e tunas se metotia faigofie ma aoga. I se afa lio latou fealuaʻi solo i se aʻoga laʻititi o iʻa latou te o atu ai. Ona latou osofai vave lea. Ua televave tele le saoasaoa o le osofaʻia ma le faʻaaogaina o le iʻa. I se taimi puʻupuʻu, e aʻoga atoa le tuna i le aʻoga.

I le senituri 19, na matauina e le au faifaiva le aoga o le tuna zhora. Matauina nei iʻa o lo latou tauva. I tafatafa o Amerika i sasaʻe o Amerika e mauʻoa iʻa, sa maua le tuna ina ia saogalemu ai iʻa. Seʻia oʻo i le ogatotonu o le 20 senituri, o tuna aano na faʻatauaina lava le itiiti ma na masani ona alu i le galueaina o meaʻai.

Tuna faʻamatalaga

Tuna (ata) e faasino i iʻa lapoʻa o iʻa o le aiga makkerel. E tele naunau le iʻa nei ona o lona aano sili ona suamalie ma maloloina. I se faʻaopopoga, o siama i le tuna e seasea lava ona tupu, lea e faʻatagaina ai oe ona kuka mai ai le tele o meaʻai mata manaia. O nisi tagata e oʻo atu ile 3-4 mita le umi ma le 500-600 kilokalama o le mamafa.

Na maua i le 2012 e le fai faiva i le talafatai o Niu Sila, o le tuna tele lava i le lalolagi na ova le 335 kilokalama.

Ona o le anatomical features, le ola o lenei ituaiga o mackerel iʻa faigata tele e aunoa ma feaveaʻi faifai pea, ia e fetaui lelei fetuunai. O le Tuna e tele lona mata, e tele lona maso, e faʻapipiʻi lona tino i le iʻu o ia. O le siʻusiʻu laʻau ua faʻaauʻuina ma se laʻau tele, o lona pito i tua o loʻo i ai se foliga lelei mo le feʻau vave. O le toto ua tumu i le okesene, ma le vevela o le tino e sili atu le mafanafana nai lo vai, lea e mafai ai ona latou lagona le mafanafana i vai malulu.

O loʻo salalau iʻa i matafaga o le sami o le Pasefika, Atlantic ma Initia, ae o loʻo tupu foʻi i le malulu o le latitude: e nofo i le Black, Iapani, ma le Sami o Azov. O le vaega o le tuna Atlantic bluefin tuna e maua i le Barents Sea.

O tuna o ni tagata aʻau lelei e mafai ona saoasaoa e ova i le 90 km / h. I le sailia o meaʻai, e mafai ona latou vave manumalo tele avanoa. 'O le mea e faʻapea ai ia Tuna O le mumu lanu o aano o manu faʻamatalaina e ala i le i ai o le uʻamea o loʻo i ai porotini myoglobin, o lo o gaosia malosi i maso i le taimi o le "maualuga-saoasaoa" gaioiga.

O taumafa autu mo tuna ole iʻa laiti (sardine, mackerel, herring), krustaceans ma mollusks. O le mafai ona toe gaosia le tuna e tupu i le tolu tausaga. Ole fafine tele e mafai ona tuʻuina le tele o miliona fuamoa. O le faʻafaileleina o loʻo tupu i le mafanafana o vai o le subtropics ia Iuni-Iulai.

Ituaiga o Tuna

E 50 ituaiga meaola ma subspesies, ae sili ona taʻutaʻua o le tele:

• O le masani ai poʻo le mumu pauna e masani ai i le ekueta sami o le Vasa Atalani, i le Karepiane ma le sami Metitirani, i le itu i matu sasaʻe o le Vasa Initia, ma i le Gulf of Mexico. E seasea ona maua le mumu o tuna i le mafiafia o latitude: i le talafatai o Greenland ma ile sami Barents. O le lapo aʻa tele o le ituaiga lea e i ai le mamafa o 684 kg, ma le umi o le 4.58 m.
• Atenitina poʻo le uliuli fulu (aka le tuna uliuli) o le laititi i va o tuna. Matutua tagata matutua tuputupu ae e le sili atu ma le tasi mita ma maua maualuga maualuga o 20 kg.E sili ona puʻupuʻu le ola i le tuna pe tusa o le 4-6 tausaga. O atuna faʻa Atelani e samasama itu ma le asa asoa ma le lanu samasama. O lenei ituaiga e fiafia i na o sami mafanafana o le itu i sisifo o Atelani (mai le talafatai o Pasila i Cape Cod Cape).
• Bluefin tuna o le sili lea ituaiga. O le umi o le 4.6 m, mamafa - 680 kg. O lona tino mafiafia i itu satauro foliga o se lio. O fua lapoʻa i autafa o le laina e pei o se atigi. E fai si lautele o le nofoaga o tuna lanumoana - mai le gataifale i vai oʻo o le sami. O le Bluefin tuna e sili lona tau faʻatauga.
• Yellowfin tuna (aka samasama-tailed) e nofo i tropika ma vevela latitude, vagana ai le Sami Metitirani. Ole maualuga ole 2.4 m, le maualuga ole 200 kg. E sulu le pito i tua o nei iʻa i le lanu samasama. O le tagata matua samasama-siʻusiʻu tuna i luga o le manava siliva e 20 toso faʻanatura.
• O Albacore, tunaa-umi pe sinasina o le tuna e lauiloa mo e sili ona agamalu ma gaʻo meaʻai. O le umi-tuna fuaina e uiga i le 20 kg. E tufatufa atu ile itū o le sami. O paʻu tuna papae e manatu e sili ona taua.

Tuna samasama

O le ituaiga iʻa lea (e faʻaigoaina o le yellowfin tuna) e taua ona o le lanu faʻapitoa o le dorsal (vaivai) ma le au asini. E foliga lanu moli-samasama i totonu.

O tagata lapoʻa e mafai ona tupu oʻo atu i le 2 mita le umi ma maua le mamafa 130 kilokalama. O le auala e tupu ai ia tuna lava e tele naua, ma le umi o le saoasaoa e 50 ... 60 cm i tausaga taʻitasi.E silia ma le 2 tausaga, o le iʻa e maua le mamafa o le 13 kilokalama, ina ua maeʻa le 4 tausaga - 60 kg.

O tuna samasama-tailua e naʻo vai mafanafana, e maua i sami teritori uma. O le tufatufaina vaega e faʻatapulaʻaina i se tuaoi ma se 20-tikeri vai vevela. A pa'ū le faʻailoga i le + 18 ° С, o lenei ituaiga iʻa i se itu e toetoe lava a le mafai ona fetaui. Latou te maua i le vai o le Sami Metitirani, ma tagata mafaufau o le latou Mediterania tuna ma saunia ipu sili ona lelei mai ai.

Tagata matutua e naʻo le sami, e avanoa i avanoa, i le loloto o le tasi ma le afa selau mita. Talavou ia teuina i totonu o ato, latalata pea i luga ma luga o matafaga. I le itulagi, tuna e lanu samasama e maua i soʻo se mea, ae o lo latou numera e faʻalagolago i le tulaga o meaʻai. O loʻo iai le tele o iʻa i le vai o loʻo iai le faʻateleina o le faʻatupuina o mea faʻatupuʻu ma tele taumafa.

I le tasi itu, o le tele o ituaiga tuna e feololo i totonu o le sami. I totonu oi latou o loo i ai i latou faia umi malaga. E i ai isi e mananaʻo i vai i le lotoifale ma nofo mau. E leʻo le samasama tuna, pei o nisi o latou uso (bluefin tuna, albacore) e masani ona faʻagaioia tagata a le Pasefika.

O le tuna-samasama-tulimanu, faʻapea ai ma lona tau, tuna, e le faʻailoga tagata i meaʻai, e leai sona faʻailoga i ai. O iʻa e fafaga i soʻo se mea ma soʻo se meaola e fetaiai i le ala o feoaʻiga. Lea ua faʻamaonia mai i le tuʻufaʻatasiga o le otaota o meaʻai i totonu o manava o le maua tagata, lea e oʻo atu i le 50 iʻa eseese faʻatasi i vaega eseese ua i ai.

O le tuna laitiiti, o lona ola e latalata i luga, e suʻe nisi iʻa, o loʻo avea le "fale" ma paʻu o le vai i luga. Ole lapoʻa e fiafia e 'ai gempil, masina o iʻa, breams, o lona nofoaga e loloto loloto.

O agavaʻa e maua ai se fanau i le samasama-siʻusiʻu, poʻo, pei ona taʻua i latou o fomaʻi faifaiva, tuna samasama e faʻaalia pe a latou ola aʻe i le umi e 50 ... 60 cm. O le fuainumera o fuamoa e eseʻese i tagata taʻitoʻatasi eseese. Maualalo e tusa ma le 1 miliona iunite, tapulaa - 8.5 miliona iunite. O le tau fua mai o le samasama-tailing tuna i le teropika o vaitau uma o le tausaga, latalata i le tuaoi o le nofoaga i le taumafanafana.

Toe gaosia ma le umi

Na filifilia e le iʻa uma ni togafiti faigofie mo le meaola: latou maua mai le tele o le caviar. Tasi le fafine fafine matua e mafai ona sapasua ose 10 miliona fuamoa.O le tuna Ausetalia e mafai ona aumaia le 15 miliona fuamoa.

Tuna Sea Fishe tuputupu ae i le tuai. O nisi ituaiga maua le agavaʻa e maua ai fanau i le 10 tausaga pe sili atu. E le laʻititi foi le ola fuafua o nei iʻa, e oʻo atu i le 35 tausaga. Ua taʻua e biologists o le tuna uumi e mafai ona ola i le 50 tausaga.

Tuna soifua maloloina iʻa. O ana aano na sili ona talisapaia Iapani. Mai lea atunuʻu tala fou e sau mai le lagi-maualuga faʻailoga e oʻo atu tau tuna i faʻatau fale. E faʻasalalau taimi i luga o faʻasalalauga e uiga i faʻamaumauga o tau fou. Ole aofaiga ole 900-1000 US tala ile kilokalama o tuna ua tau le toe foliga mai.

I faleoloa iʻa a Rusia, o tau o tuna e feololo. Mo se faʻataʻitaʻiga, o se tuna faaputuga e mafai ona faʻatauina mo le 150 rubles. E lua selau selau kalama o le kalaka tuna e le faigata ona faʻatau mai mo le 250 rubles pe sili atu, faʻatatau i le ituaiga tuna ma le atunuʻu o gaosiga.

Tuna asoa umi

O ia iʻa e taʻua foi o le albacores. E 'eseʻese mai isi ituaiga ma iʻa e maua i luga o le fatafata, latou tele naʻua.

E mafai ona e faʻafetaiaʻi tagata taʻitoʻatasi mai lenei ituaiga i le sami, i o latou nofoaga avanoa. O le mea pito sili ona faʻamoemoe i ai mo lenei nofoaga o le va o le fasefulu. I le talafatai i vaega o vai vai e seasea ona latou. I fafo atu o le tuʻufaʻatasiga, naʻo le 2 ... iʻa e 6 tausaga le matutua e mafai ona ola. Ma naʻo vaega pito i luga, pe a fai e faʻamafanafanaina i latou e le la. Na mafai e iʻa ona talia le masima o loʻo iai i vai o le sami. Latou tetee ma le mautinoa vevela vevela i le laina + 12 ° С ... + 23 ° С). I le taimi lava lea e tasi, ma le maualalo o le masima, tuna ole vai magalo o se mea le talafeagai faʻagaeʻetia e le maua i soo se mea i le lalolagi.

I uluaʻi tausaga o le olaga, o iʻa e i luga o vai. A latou taunuu i le matua, 150 ... 200 mita loloto "alu" i totonu o tropics o le Lalolagi.

O le iʻa na "puleaina" na faʻamafanafana ai vai ma ola ai iina, fafaga tele i tagata nonofo (krustaceans, iʻa, squid) ola i vai vai latalata i le vai vai. I le sami, o tagata loloto o le sami o loʻo iai i ana mea taumafa (bream sea, hempils, nisi cephalopods).

Tuna uumi-umi e sau i le matua pe a uma le 4 ... 5 tausaga o le ola. I le taimi lava e tasi, o lona tulaga o loʻo iloa ai e latalata ile mita (90 cm) le umi ma le 45 kg o le mamafa. O le faatupuina i le tropics tupu i le tautotogo ma le taumafanafana, i tuaoi o le sone. O fafine moa e taʻi i le 2.5 miliona fuamoa.

O le iʻa o loʻo iloa lea faimalaga i taimi uma ma e mamao atu foi. Mo se faʻataʻitaʻiga, i le Pasefika, o loʻo matauina lenei va o Iapani ma matafaga o Amerika i le auala lava e tasi.

O le aso, o le tuna uumi ua i lalo o le puipuiga o le International Red Book.

Tuna uliuli

O lenei ituaiga o mea laiti i totonu o le lauiloa. E masani na o le umi le sili atu ma le afa mita ma le 3 kilokalama o le mamafa. E ui ina seasea vaʻaia tagata taʻitasi mita-umi ma mamafa 21 kg.

E faʻatapulaʻa le nofoaga masani o tuna uliuli. Na ona maua i totonu o le Atelani, ma le itu i sisifo. O le vai vai i saute o Rio de Janeiro ma le itu i matu o Massachusetts. Mo le olaga, fiafia i nofoaga latalata i le vai e mama ma mafanafana.

O le tino o le iʻa e latalata i se oval i lona foliga. O ia, faʻatasi ai ma le siʻusiʻu (faʻasolosolo foliga sulu), faʻatagaina le uliuli tuna e gaoioi i se saoasaoa tele. O le tino o iʻa i luga o le manava e vali paepae, i itu siliva, o le lanu o le tua e mafai ona uliuli, lanumoana-efuefu po o le feoloolo i hue. I autafa o loʻo i ai foʻi se laʻau na faʻamataʻu ai tuaoi ma se lanu samasama auro. E lautele i le ulu ma vaapiapi i le siusiu. Lalo (pito i luga-asu vaega asa) ma luga (pito i tua-lua vaega asa vaega), o le tino ei ai tamai protrusions.

Lenei tuna vao e avea ma feusuaiga vave vave nai lo tagata uma - e 2 tausaga. O le faʻafaileleina e tupu i totonu o nofoaga faʻapitoa i auala eseese - Aperila-Novema. E aliali vave le falai ma amata loa le ola tutoʻatasi.Na latou seʻe atu i le finagalo o le vai i le vai, pe tusa ma le 50 mita le loloto. Iʻa e tupu vave ma e 5 tausaga ua manatu ua matua.

I le meaʻai o le tuna uliuli, mea faʻapipiʻi, paa, moa, meaʻai, ituaiga iʻa. Ona o le laʻititi laʻititi, o latou lava e masani na avea ma vete o isi iʻa e nonofo i le sami: tuna tusitusi, lapoa tele, ma lanumoana lanumoana.

O le uliuli tuna e taugata e anglers ma ua manatu o se faʻafeiloaʻiga taʻaloga.

Tuna fagota

Tuna iʻa maua mo pisinisi faʻamoemoe. Ma le isi, o ia o le mataupu o taʻaloga, trophy fagota. Alualu i luma ua maoaʻe le alualu i luma o fagotaga tuna. I le sefulu seneturi talu ai, na faʻaau ai foʻi le ofi o vaʻa.

I le vaitausaga o le 80, na amata ai ona fausia vaʻa malolosi, taulaʻi lava ma le vaʻai tuna. O le meafaigaluega autu o nei vaʻa o ato talo, iloga i le agavaʻa e faʻasolosolo i le fia selau mita ma le agavaʻa e tosoina se tamai lafu tuna i luga o le taimi e tasi.

O faʻataʻitaʻiga tele o le tuna e maua i le fagogota e faʻaaogaina ai laina uumi. Ole matau faʻataʻitaʻi lea, e le fuafua lelei. I se taimi ua leva, o faʻaaogaina o le matau na faʻaaoga i na o tamai pisinisi faifaiva. Vaʻa faʻapitoa ua fausia nei - vaʻa uumi laina.

Laʻasaga - o ni manoa faʻataʻatitia luga laina (laina), o loʻo maua ai fusi faʻatasi ma matau. O fasi iʻa 'o iʻa ua faʻaaogaina o le maunu ua taʻua masani. Tele taimi e tau ai le tele o filo lanu poʻo isi mea faʻafoliga o manu. O lafu fafaga tuna e matua faigofie ai galuega a le au faifaiva.

E i ai le faʻafitauli tele pe a maua mai iʻa tuna - o ia iʻa e ola aʻe tuai. E manaʻomia e nisi ituaiga mea ona ola i le 10 tausaga ae leʻi maua le avanoa e maua ai fanau tuna. O feagaiga faavaomalo e faʻatapulaʻaina le maua o tuna talavou.

Ile tele o atunuu, taumafai e puipui manu o le tuna ma maua ai tupe maua, e le faʻatagaina tupulaga talavou i lalo ole naifi. E ave i le gataifale iʻa, e fai ai iʻa e oo ina tagata matua. O loʻo iai le tuʻufaʻatasiga o gaioiga masani ma pisinisi e faʻaalu ai iʻa.

Tuna tusitusi

O lenei ituaiga (aka skipjack), e le pei o ona aiga, e tele ona faʻaʻumiʻumi uʻamea o loʻo i luga o le tino. O loʻo ia i latou se lanu siliva i luga o latou manava; e mumu le lefulefu lanu i tua o latou tua. O le iʻa o loʻo i ai i le tuna e nonofo i taimi uma o le sami tuʻu laititi. E seasea mafai lava ona maua se mita e lapoʻa ma mamafa 25 kg. "Tulaga faʻatatauina" faʻailoga iʻa maua mai i le 5 ... 3 kilokalama ma le 60 ... 50 cm.

O na a le tuna e ola naʻo vaega uma o le vai ma na o le sami. O nisi taimi e maua i uta, ae e gata lea i le aau. Ole nofoaga sa iai o le Vasa Pasefika, i ona vaega o le teropika. E ola foi ile sami e iai le mafanafana (+ 17 ° С ... + 28 ° С) vai.

E fiafia o ia i afifi, o nisi taimi e faʻaputuputu i aʻoga e ova ma le fiasefulu afe o tagata taʻitoʻatasi. I aʻoga, e masani ona mafai ona feʻaveaʻi saʻo iʻa e tutusa lona matutua ma le tino (faʻavavevave atu i le 45 km / h). I le faaopoopo atu i le “mama” lafu, fefiloi i le tuufaatasiga o iʻa (yellowfin tuna, dolphins) e le masani ai.

Pei o le tele o faʻasologa, e tele ina fai ai faʻaaliga tuna. E matua matauina ia i latou latalata i le talafatai o Iapani. I le tau mafanafana, e tele faʻaosili iʻa i isi taimi e oʻo atu i le motu o Kuril, i saute o sa, i le taimi lea, o loʻo iai foi le tuna mata tele, e ola i le loloto (sili atu i le 200 m) loloto ma e alu i le 2.36 m u lona umi.

Ua mafai ona sosolo iʻa ina ua ola 2 ... 3 tausaga, pe a avea o latou tino e avea ma 40-centimita umi. O le faʻatauina o iʻa e faatatau tonu i le Mo se faʻataʻitaʻiga, o fafine i le 40 cm le umi e lalagaina atoa i le 200 afe fasi. fuamoa, 75 cm - e oʻo i le 2 miliona pcs. O nofoaga faʻafuaseʻi e faʻafuaseʻi mai i nofoaga e tuʻu ai tuna ae na o nofoaga o loʻo maua ai.

O lenei ituaiga 'ai tagata nofoia o superficial upu faatanoa. O a latou meaʻai e masani ona aofia ai iʻa laiti, falaifeʻavea, squid. E aofia ai le sili atu i le 180 manu eseese.Ose mea faʻapitoa e fesuiaʻi i nofoaga taʻitasi.

Mackerel Tuna

O iʻa o le ituaiga lea e pito sili ona laʻititi o latou e nonofo latalata i le talafatai. O se iʻa epipelagia, e ola i le mafanafana o sami o le Pasefika, Initia, Atlantic sami.

Tino lanu i le pito i tua o le lanumoana lanumoana ma toetoe lava uliuli i luga o le ulu. O itu ua pouliuli ma pouliuli fasi laina. Ua paʻepaʻe le manava. O sulugatiti o le tino ma le paʻu e eseese lanu: uliuli i totonu ma lanu viole i fafo. I le eseesega, o le puʻupuʻu uumi o le sipi pectoral ma le leai o se ofe pamu.

E oʻo i le 40 ... 30 cm ma na o le 5 ... 2.5 kilokalama o lona mamafa. O nisi taimi 58 cm le umi e sau i luga.

O meaʻai a ia iʻa e aofia ai le plankton ma tamai iʻa (anchovies, atherins, etc.). O iʻa faʻatau lava e masani ona avea ma vete a latou paʻuo.

O le matua tele e tupu pe a o le umi le tino 35 ... 30 cm. Fertility o fafine o 200 afe ... 1.4 miliona fuamoa, fuafua i le umi o le 30 ... 44.2 cm. Iʻa totoina i le tausaga atoa: Ianuari-Aperila i le Pasefika (itu i sasaʻe) , Aukuso-Aperila i le Vasa Initia (itu i saute).

Mackerel tuna ua agaʻi i le tele o femalagaiga i vai o le sami.

Atlantic Tuna

Tunaʻi Atalani o le iʻa sili ona pupula, vave ma tele. E mafanafana-toto, lea e seasea tupu i iʻa. O loʻo aʻafia i vai o Iceland, le Gulf of Mexico. Na aliali mai i matafaga o le sami o le Metitirani, i le mea na tupu mai ai. O lenei ituaiga na ola muamua i le Black Sea, ae o lenei faitau aofai o tagata tumau tumau i talafaasolopito.

O le iʻa e i ai se tafe o le tino, tepaʻe i le tino e atoatoa aerodynamic ma mafai ai e le iʻa ona gaoioi vave ma mo se taimi umi. O le lanu o le pito i tua o metallic blue i luga, le manava e siliva-paepae, ma se moli susulu.

Taumafa tuna Atlantic: zooplankton, crustaceans, belut, squid. E le soʻona faamalieina le fiaʻai o le iʻa, o lea e masani lava ona ola lua mita le umi ma maua ai le kuata tone mamafa. E i ai i tagata e sili atu le faʻaalia uiga. Mo se faʻataʻitaʻiga, e talitonu o le tuna Atlantic tele na maua i vai latalata i Nova Scotia. Na ia "toso" i le 680 kg.

Le aogā o aano o manu

O le tuna o se tulaga faʻapitoa lea e tuʻufaʻatasia ai le aoga o iʻa ma le aoga o meaʻai. E tele naua vitamini ma fosfor i totonu o lenei sami iʻa ua faʻaalia e le taʻitaʻi o iunivesete o Amerika le ipu tuna i le lisi o meaʻai e aoga i le potu laʻai, ina ia faʻatumauina ai le mafaufau loloto o fanau aʻoga ma faiaʻoga. E faʻatusatusa e le au fai meaʻai Farani le aano o iʻa ia ma le tamaʻi manu i lo latou maualuga. Ae e le pei ole povi, o porotini e tele ia le tuna e faʻaaogaina e vave faʻaosoina e le tino. Ua faamaonia mai e saienitisi Dutch, o le meaʻai na o le 30 g o iʻa i le aso e mafai ona puipuia ai le tele o faʻamaʻi o le fatu, ona o le faateleina o mea o loʻo i ai, o meaʻai omega-3 ma 6 gaʻo taua. lelei faʻaititia le maualuga o le "sinister" amino acid - homocysteine, e faʻaputuputu ma le matua i le tino ma faʻaleagaina puipui o alatoto.

O le au Iapani - o tagata taumafa taua a nei iʻa, o le faʻamaonia sili lea ona o le mafai o tuna ona tausi talavou ma faʻaumiumi le ola.

Taumafa taua ma kalori anotusi

E ui i faʻamaumauga gaʻo, o le tuna o se meaʻai iʻa. Faʻalagolago i ituaiga, o meaʻai taumafa mai le 110 i le 150 kcal.

• Puipuiga - 23.3-24.4 g,
• Mafiafia - 4.6-4.8 g,
• Carbohydrates - 0 g,
• Lefulefu - 1.2-1.7 g.

Ole maualalo ole kalori o meaola e samasama (110 kcal). E oʻo i le taimi e falai, e le sili atu i le 140 kcal le faʻafanua malosi. O le kalori mea i totonu o le kalaka tuna i le suauʻu faʻateleina i le 198 kcal.

Tuna iʻa

O le taua taua ma le tofo lelei i meaʻai e maualalo le kalori e faʻatagaina ai le tuna e avea ma "tupu" o le tele o polokalame meaʻai mo le faʻamaloloina ma le leiloa o le mamafa.O iʻa ma fualaʻau 'aina e sili ona tuʻufaʻatasia: kukama, kapisi, tamato, fatu seli, peking kapisi, pepa pepa. Nai lo le mayonnaise, o meaʻai taumafa fautuaina ni meaʻai tuna meaʻai ma salati ma le suauu olive. Mo kalati tuna kalati, e sili le faʻaaogaina o meaʻai nai lo ua tuu ia oe.

Faʻafefea ona kukaina le tuna: kuka kuka

Fai mai kuka Iapani e mafai ona e kuka lenei iʻa ma e leai se otaota. E mafai ona kuka lelei ia pulu faʻapitoa ma supo mai le ulu, o isi mea e maua ai iʻa ma sala, lapisi iʻa lapoʻa e manogi tele i falai ma falai, tao lauiloa ma sushi mai tuna e faia mai le manava mu o iʻa fou ma gaʻo.

Ae paga lea, o le tuna fou e seasea lava, o le mea lea e mafai e le tele o isi o tatou tagatanuu o se filifiliga sili ona taugofie mo le aofia ai o lenei soifua maloloina tele ma lelei i le taumafa. O le mea e lelei ai, e toetoe lava e leiloa le taua taua o le tuna tuuapa, ma le tele o faʻamanuiaga faʻaalia mai le kalenga tuna faʻatagaina oe e te fiafia e faʻapena le anoanoai o ipu i soʻo se taimi. O pai, salati, tipi, sapalai ma teuga faaputuputu e tapena i le mataupu o minute.

Nicoise salati ma tuna (masani)

O lenei salati e matua lauiloa lava i Farani. E foliga mai, e pei o se "kulimi Kuka", o se atunuʻu gaosia ma faamemelo i mea fou faʻalenatura, mafai ai ona aliali se salati, o le vaega autu o le kalone tuna ma fuamoa fuamoa? Peitai, Nicoise salati o loʻo i luga o le lisi o le tele tele o Farani faleaiga.

Ave se ipu papau. Faʻataʻoto lelei lona pito i lalo ma le laupepa lau ua saeia i ni fasi. Ona, i se faasologa faʻataʻoto, tuʻu faʻateʻa lapoʻa tamato matala (3-4 fasi), anchovies (6-8 fillets), aniani lanumeamata, basil (5-7 laupepa), fuamoa, tipi i 4 vaega (3 fasi), tuna tuuapa toese i lapoa alava (1 fagu). Mo le sosi: faʻafefiloi le 40 ml o le suauu olive, tasi fasi fasi kaliki tipi, masima, 1.5 sipuni. uaina vineka.

Tamaʻitusi

Mo le tapenaina o ni tamaʻi 10, palu le 1 fagu iʻa i totonu o lau lava sua (tatau ona faʻamalu le vai), 1 le ipu araisa, lelei le tasi o le ipu falaoamata, se sipuni o mayonnaise, tasi le fuamoa, masima, 50 g o meaʻai suauʻu, o le sipuni o siamoa, tasi le pateta pamu tele, tele cloves o le kalisi lapisi. O mea e faʻatumu e manaʻomia e palu lelei ma fai le 10 cutlets.

Fuga ia mea taua seia oo ina fausiaina le potoi meaai i itu uma e lua.

Olaola

Talu ai i le endothermia, e mafai e ituaiga uma o le tuna ona faʻatumauina le maualuga o le tino i le siʻosiʻomaga. O le iʻuga na saunia e le faʻavasega o alatoto i le toto ua taʻua o lat. Rete mirabile - "matagofie fesootaiga." O le vaiti tele lea o alatoto ma alatoto e tafe i autafa o le tino o le iʻa. E faʻatagaina oe e taofi le vevela e ala ile faʻamafanafana ole malulu ole toto ona o le venous, faʻamafanafana galuega o maso ma le toto. Lenei mea e faʻaalia ai le maualuga o le vevela o maso, faiʻai, totoga o loʻo i totonu ma mata, e faʻatagaina ai le tuna e aau i se saoasaoa tele, faʻaitiitia ai le taumafaina o le malosi ma faʻatagaina ai latou e ola pea i le lautele o tulaga o le siosiomaga pe a faʻatusatusa i isi iʻa. Mo le uluaʻi taimi na faʻamatalaina ai lenei vaega o le physiology o le tuna e le Iapani faʻatafomaʻi K. Kisinuye. Na ia tuʻuina atu foʻi se manatu e faʻateʻa ese ai le tuna i se isi vaega e faʻavae i luga o le morphology.

E le pei o le tele o iʻa e iai le paʻepaʻe o aano, o le musele o le tuna e valivali mai i lanu eseese o mumu mai le sesega lanu piniki e lanu moana uliuli. O le lanu lea e pipii i myotomal maso e le okesene-fusifusi protein myoglobin, lea e maua i le tuna aano i se aofaiga tele lava faatusatusa i aano o isi iʻa. Ole toto e okoʻio le okesene e maua ai maso ma faʻamalosi tino. O le mata o le fusi tuna i tuna, e 7-9 taimi e lapoʻa nai lo le nuanua.

'O loʻo gasolo' ai Tuna. A latou taofi, e faigata a latou manava, talu ai o le pusi e ufiufi e tusa ai ma le ogatotonu o le tino agavale ma le taumatau. Suavai e ala i se gutu matala ona faʻasolosolo atu i totonu o le vaivao. O nei tagata aau lelei (pei o mackerels, bonito, swordfish, ma marlin) e tele lava le lokomotor e avea ma launiu, a o le puʻeina o le tino e toeititi lava gaioi.

Mo tagata aau malosi, pei o loli ma tuna, e faʻaleaga le osofaʻiga ona e faʻatapulaʻaina lo latou saoasaoa tele. E tusa lava pe televave le aau, e tatau lava ona faifai lemu a le lolo, aua o peʻa o loʻo sosolo i luga o le iʻu na mafua ai le tiga. Ma mo tuna, faʻaavanoaina faʻaititia le saoasaoa, ae mo isi mafuaaga. E le pei o loli, o iʻa e le lagona ni faʻaputuga, aua o latou ponaivi e leai ni faʻaiuga. Ae ui i lea, o le faʻatulagaina o peʻa e siosiomia ai o latou asini, faʻatupu ai le ata o le vapora vai, ma le tele o le malosi o loʻo faʻaalu i luga o le faʻapuna faʻafefe. I luga o leuna na maua ai ni uiga iloga o faʻaleoga faaleagaina.

Falai tuna falai

Ina ia e lagonaina le uiga ese o le tuna, e taua tele le aua le faʻamamago pe a falai, a leai, nai lo le fiafia ai e mafai ona e maua se tofo ma faigata o iʻa o le faʻaiuga. Lelei mo le falaiina o paʻu fasi mea ia e faʻaʻaisa faʻaʻaisa i luga o le vaʻa ma ua masaʻa i le taimi aʻo leʻi kuka.

Faafefiloi i totonu o se ipu i paleni tutusa masima, uliuli ma mumu pepa. Faʻamama lelei fasipepa i le palu faʻafefete, ona taamilomilo lea i totonu ole falaoamata mago, ona sosoo ai ma le semolina. O le faia o ia mea lelei, o le a faʻasaoina ai le sua taua o le tunyatina. Fuga steak i le suauu mo le sili atu nai lo 2 minute i itu uma. O le ogatotonu o le steak e tatau ona tumau le laʻititi susu ma lanu piniki. Auauna fua falai tuna ma le salsa sosi poʻo se tartar i leisi itu o ni fualaʻau ma se ipu uaina lelei.

Tagata fegalegaleaiga

Ua leva ona avea Tuna ma tumau le taua o le fagota. Ua faʻaaina e le au faifaiva Ipu faʻaʻaisa le Pasefika ile silia male 5,000 tausaga talu ai. E tusa ai ma ivi na maua i taimi o suʻesuʻega i atumotu o Amerika ma le talafatai i le itu i matusasaʻe o le Pasefika, na maua e tagata le ituaiga tutusa i aso anamua. Sa na vaneina ni maʻa iʻa nei iʻa i Sicilian. O Tuna, lea na faʻasolosolo i tausaga taʻitasi e ui atu i le Vaitafe o Gibraltar, na maua i le sami Metitirani. I le Bosporus faʻaoga 30 ese upu e faʻasino ai le iʻa ia. Sa faʻaalia ia latou tupe siliva Eleni ma Celtic.

Talu mai le seneturi sefuluiva, ma le mea moni talu mai aso anamua, sa tuli tulivae i le tele o atunuu i le lalolagi atoa. O le faigafaiva e ova taimi, i le lotoifale ma e tele lava matafaga; o tuna na maua i na o vaega i le latou taamilosaga. Mo se faʻataʻitaʻiga, i le Vasa Atalani i Nouei, o tuna na maua e ato talo, na puʻeina i le Bay of Biscay ma mea faigaluega matau, ma mailei faʻatulagaina i le Vaitafe o Gibraltar ma i le talafatai o Aferika i Matu.

Fagotaga fagota

O le fagota tuna i luga o se pisinisi ua maitauina lona galueaina mai le ogatotonu o le 20 seneturi. I le vaitau o le 1980, o le faʻatulagaina o vaʻa tetele ma uta vaʻa e tele lona tau, ua avea ai se malosi fou mo le atinaʻeina o le vaʻa. O iʻa vaʻa e fagogota i le loloto e oʻo atu i le 200 mita ma ato talo, ma vaʻa toso e eli tuna e faʻaaoga i vaega loloto o le sami. Ma se ato tupe, o le tele o le samasama ma le tusitusi tuna ua vavaeina. O le iʻa na aisa i se faʻamaʻa metotia i tane vai i le vevela −25 ... −30 ° C. O tino oti faʻamoe e faʻaaoga i tuʻaiga.

Tuna lapoʻa - masani, albacore ma lapoa-mata e tulia i vaega. O le maua e noatia i nitrogen tete aisa i le vevela o −60 ° C. O kapeti malulu ma faʻaʻaisa o loʻo faʻaaoga i totonu o pisinisi faleʻaiga ma i le gaosiga o meaʻai talafeagai.

Tele tuna e maua e ato talo. Ole tausaga faʻaletupe na maua ai tuna i le sami e sili atu i le 4 miliona tone. E silia ma le 2.5 miliona tone o tuna e gaosia e loʻo tumu i tau.

Na salalau le fagota faʻaʻaisa i le faʻaiuga o le 20 seneturi. Lenei o se taugofie fagota metotia e mafai ai ona e faʻatau atu iʻa i se tau maualuga. Ole lapoʻa tele lea o vaʻa ua aofia ai Iapani, Taiwan, Saina, Indonesia ma Sepania.

Faʻavaomalo Faʻatupega mo le Atinaeina o Atinaʻe O Gataifale punaoa I le 2009, na ia saunia ai le auiliiliga o le lipoti faʻasaienisi e uiga ile tulaga o mea aiai a le lalolagi, ia e masani ona faʻafouina. Fai mai le lipoti, o mea e sili ona taua mo mea tau pisinisi ma fagotaga amatura, samasama, lapo-mata, taatele, paepae lanumoana, Ausetalia ma tuna tusitusi.

Fai mai le lipoti:

I le va o le 1940s ma le ogatotonu o le 1960, na faʻaopopoina le tele o tausaga o fagota tuna e lima mai le 300,000 tone i le 1 miliona tone. Faatasi ai ma le atiaʻeina o ato tupe, o loʻo avea nei ma pule iloga o mea faifaiva, i nai tausaga talu ai, o faʻaputu voluma ua tupu i 4 miliona tone i tausaga taʻitasi. 68% o tuna e selesele i le Pasefika, 22% i le Vasa Initia ma le isi 10% o le tuna i le Atlantic ma le Metitirani. O le tuna paʻu e maua ai le 60% o le aofaʻi o iʻa, sosoʻo ai ma le samasama (24%), mata-tele (10%), uumi-lima (5%) ma masani ai tuna. O le 62% o tuna e tuli ma le ato tupe, 14% ma laina uumi, 11% o le matau ma le fagota ma le isi 3% i isi auala.

Aofai o maua iʻa mai atunuu uma i le Vasa Initia (afe tone, e tusa ai Komisi Tuna o le Vasa InitiaTesema 2011)

Ituaiga o Tuna	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Lefulefu pulu	338	362	464	530	497	417	316	325	276	299
Big-mata	121	141	130	138	123	118	124	107	103	71
Foliga	456	526	515	483	543	625	477	459	456	428
Long fulufulu	44	35	26	32	32	30	44	47	40	44

O taua tele ituaiga tuna (vaʻai laulau i lalo) o loʻo faʻaaogaina tele se taua tele i le tuna ma tuna-pei o ituaiga mea mai le itu tau tamaoaiga. Fefaatauaiga ma le taumafaina o loʻo faʻatinoina i luga o le lalolagi atoa. I le 2010, o latou maua e tusa ma le 4 miliona tone, o se tusa ma le 66% o le aofaʻiga o maua uma le tuna ma ituaiga mea pei o tuna. E oʻo mai i le 2010, o le 70.5% o le aofai o maua aʻa autu o tuna na maua i le vasa pasefika, 19.5% i le vasa a le Initia ma le 10.0% i le vasa ma le sami o le vasa.

Faʻatatauina o saofaga a le filifilia o tuna tetele fai pisinisi i lo latou aofai maua i le 2010

Vaʻaiga o le tuna	Faasoa ile aofai o maua i 2010
Tuna asoa umi	5,9
Tuna masani	itiiti ifo 1%
Tamaʻi paʻuo	8,2 %
Tuna Pasefika	itiiti ifo 1%
Ausetalia tuna	itiiti ifo 1%
Tuna tusitusi	58,1 %
Tuna samasama	26,8 %

I le 2006, na faasilasila mai e le malo o Ausetalia e faapea, o Iapani na fagogota faasolitulafono tuna a Ausetalia, ma e maua mai i le tausaga mai le 12,000 i le 20,000 tone nai lo le maliega o le 6,000 tone, o le tau o le gaosiga ua sili atu i le tapulaʻa ua fuafuaina e $ 2 piliona [ o fea na? ]. Ole ava o le fagotaga tele e faʻaititia ai le faitau aofaʻi. E tusa ai ma le World Wildlife Fund "O Iapani e le magafagafa i mea e manaʻomia, o le mea lea ua saili i ai, ua tuu ai nei i le tulaga o le iʻu i le iʻuga pe a ua le malilie o alamanuia fagota i ni faʻatonuga sili atu."

I tausaga talu ai nei, i se tatala faʻatautu faia i luga o le maketi Tokyo Tsukiji, tau o tuna ua ova maualuga faamaumauga, atagia ai le manaʻoga o le maketi. O Tesema 30, 2012, sa faʻatumauina ai se iʻa i Iapani. I le taimi o le faʻatautuʻi, 222 kilokalama Pacific Bluefin tuna na faʻatauina mo le 155.4 miliona yen (1 miliona 760 afe US tala), ae o le tau i le kilokalama sa 6243 USD.

Ia Novema 2011, na maua ai e le faifaiva i Massachusetts se upega tuna e tusa ma le 400 kilokalama. Ona o tulafono ma faʻatapulaʻaina le fagota tuna i Amerika, ua faoa faamalosi e le malo feterale ia iʻa ona e le i maua i le toʻotoʻo poʻo le taʻavale.I le taimi o le puʻeina, sa ia mauaina se faʻaleaga ogaoga ma faʻatau atu mo le itiiti ifo i le $ 5,000.

Na amata ona fagota e le au faifaiva Rusia mo tuna i le 1980 ma maua ai le tuna i sami uma seia oʻo i le ogatotonu o 1990s. O le mea na sosoʻo ai i le taimi o le faʻamutaina o le sami Rusia iʻa, o le aofaʻi o vaʻa toso na faʻaititia mai i le 30 i le 7 iunite. I le amataga 1990s, Rusia atoa tele-tonnage tunseil seiners na faatau atu i kamupani mai fafo. Fitu Lusia auala laiti o seiners faaauau pea ona fagotaina i le Vasa Atalani. I Rusia, e fai si taua o le faʻaaogaina o tuna pe a faʻatusatusa i le USA ma le atunuʻu o Europa, ae o loʻo iai pea se suiga. Faʻaaogaina ni laupepa gaosi tunaʻa Rusia mai kamupani mai fafo. Tele tuna oloa tuuapa lea e alu i Rusia e maua i Saute Sasaʻe Asia.

Faʻatauina

Ole faʻatupulaia ole numera o tuna maualuga-tau faʻatauina faʻasolosolo ma faʻamalosia i peni. I le Metitirani, e toto le tuna i Croatia, Greece, Turkey, Italia, Libya, Malta, Spain ma Cyprus. O le lautele o matafaga i fafo atu o le 50-90 mita, o le tele e oʻo atu i le 230,000 m 3. Mo se faʻataʻitaʻiga, i Turkey, mai le ogatotonu o Me i le ogatotonu o Iuni, o vaʻa faʻapitoa na maua ni lafu tuna ma se iʻa, na siʻosiʻomia i latou i se upega ma toso latou i se faʻatoaga i Karaburun Bay, Izmir. O gaioiga a faʻatoʻa totoina faʻalapotopotoga o loʻo i lalo o le vaegatupe pulega. E fafaga Tuna i meaʻai, sardini, herring ma mackerel. O lo latou tulaga o loʻo mataituina e tagata toese. I le tausaga mulimuli ane, i lalo ifo o le 2 tausaga, o loʻo gaosia iʻa, aisa ma lafo mo le auina atu i fafo.

Iapani taʻitaʻi suʻesuʻega aquaculture. I le 1979, mo le taimi muamua na mafai ai ona tupu aʻe le tuna i le tafeaga. I le 2002, na maeʻa se taamilosaga atoa, ma i le 2007 o le lona tolu o augatupulaga ua uma ona mauaina. O paʻu falai e faʻatau atu mo le faʻafaileleina i iʻina ia. Ole tau ole falai e tusa ole limasefulu tala.

Sa faia se poloketi e faʻatino ai le atinaʻeina lelei ma taugofie FESOASOANI. O se tasi o sini autu o lenei poloketi o le toe gaosia o tuna i le tafeaga. Sa mafai ona maua falai ola faʻaaogaina le tekinolosi o hormonal aafiaga i tagata matutua. Mo faʻataʻitaʻi i le tamaoaiga e talafeagai le tamaoaiga, fafaga e tatau ona faʻavae i luga o laʻau mo faʻafaileleina tele. Nouei kamupani Tunatech Tuputupu aʻe se falaʻau faʻapitoa, ae ua sili lelei pauna tuna maua pe a faʻafefiloi fafaga ma granular fafaga ma iʻa oti. O faʻataʻitaʻiga e taofia ai le totoina o tuna i le tafeaga - o tagata toʻatele e 'aina le falai, i se faaopopoga, o moa ma televave iʻa e afaina ai i latou i le lavea o pa o tane. E ao ona faʻaaloalogia le puleaina o le siama, ina ia aua neʻi avea se faʻamataʻu i tagata leaga ma faʻafetaui ai le faʻafitauli o loʻo saogalemu le lafoaʻi o iʻa gaosi.

'Ai

I le tele o atunuʻu, o le tuna fish e faʻatatau i se mea taʻele. E tapena i se 'eseʻese,' aʻai mataʻina ma tuuapa. O le tuna e fesuisuiai moli malamalama ma le pogisa. Pe a faʻatusatusa i le aano o manufasi na ave mai le iʻa lava e tasi, enaena o fulufulua, faʻaititia le gaʻo ma tele vai, o lona uiga, e sili atu le leaga nai lo le malamalama, ae o loʻo iai le tele o uʻamea (e oʻo i le 11 mg mo le 1 kg).

Taumafa, lelei ma mea e afaina ai

18-20%). Toeitiiti a leai se gaʻo i ana aano (

0.5%) ma kolose. E iai vitamini A, D ma E, omega-3 unsaturated gaʻo gaʻo, selenium, sodium ma le potassium. Ole faifai pea o le taumafaina o ia iʻa e maualalo ai triglycerides i le toto. O le kalori aano o kalone kalone e uiga i 198 kcal, ma o le porotini mataupu o 29.13%.

O le mekuli e faʻaputu i totonu o 'aano o iʻa lapopoʻa ma e umi lona soifua. Tuna e leai se tuusaunoaga. E tele faʻapaʻuʻau i le meaʻai ua uliuli, ma o le tuna tele-mata e tele ai le mekuli e sili atu lona malosi nai lo le samasama, o paʻu ma tuna-uumi.E iai le tele o suka ile steak nai loʻo meaai tuuʻapa. E le fautuaina ni fafine o loʻo tutupu aʻe ma tamaiti e 'aʻai iʻa o loʻo i ai le maualuga o le mekuli, e aofia ai ma ituaiga tuna, sili atu ma le tasi i le masina.

I se suʻesuʻega lolomiina i le 2008, na faʻamaonia ai, o le maualuga o le mercury i aano o tuna, o loʻo fesoʻotaʻi ma lona uiga i le lipid - o le maualuga o le lipid i luga o aano o taumafa, o le maualalo o le mekuli.

Histamine e mafai ona faʻaputu i le tuna aano i le vaitau mai le puʻeina i le faʻamaloloina, aemaise lava pe a teuina e aunoa ma le maalili, faʻapea foʻi ma le solia o le teuina ma faʻamaloloina tekonolosi. I totonu o le mackerel pouliuli maso, o le tele vaega o histamine mafai ona 1,500 taimi maualuga atu nai lo lona faʻatusatusaina i aano malamalama. Fai mai SanPiN 2.3.2.1078-01 o le Russian Federation, o mea i totonu o iʻa e le tatau ona sili atu i le 100 mg / kg. O iʻa lelei e aofia ai le itiiti ifo i le 10 mg / kg histamin. Tulaga aupito manaʻomia mo kalone tuna i le Russian Federation e faʻatonutonuina e GOST 7452-97.

Meaʻai tuuapa

O le tuna o se mea taua e aoga mo le tapenaina o meaai tuʻu. O mea ai tuna tuuapa faʻaalia foliga ma foliga tutusa o le moa moa. O meaʻai tuuapa e gaosia tele i le samasama, uumi-vavae, tusitusi, tele-mata ma tuna mata.

Seʻia oʻo i le 1905, o tuna sa mafaufau i ai o le iʻa vaivai i Amerika ma sa tau le 'aia. Ole taimi muamua lea, na aina ia Ausetalia ile 1903 o meaʻai tuuapa i apa. Na vave lava ona maua le lauiloa i meaai tuu apa. E oʻo mai i le vaitau o le 1950, ua sili atu le sami faʻaʻaisa i le salalau i Amerika. Tuna faʻapipiʻi i le suāuu, i lona lava sua, i sose eseese, i le tasi fasi pe i fasipepa laiti. E faʻaaoga e fai ai sanuisi, salati ma isi ipu.

Tuna e masani ona aveʻesea mai le nofoaga o faʻagaioiga. O le le lelei o le teuina o tulaga e mafai ona oʻo atu ai i le faʻaleagaina A o leʻi faia le gaosiga, e tatau ona teuina le tuna ile vevela ole 0 ma 018 ° C. E masani lava ona toso le tuna i le lima ma faʻaʻaisa pe malulu. O le iʻa e faʻamamaina o le paʻu ma ponaivi, tipi i totonu o maʻa, tuʻuina i totonu o fagu ma faʻalu i luga. O aano pouliuli na ave mai i itu e masani ona maua mai ai meaai le taugofie. O le fagu faʻapipiʻi e faʻamama faʻamalosi e ala i le faʻamafanafana i lalo o omiga.

Oka i totonu le apa e faia mai i paʻu paʻu iʻa. O toega o paʻu paepae ma aano o manu e alu i taugofie meaai tuuapa. Uma tuuapa na faia mai iʻa faʻaʻaisa, o lea e iloa ai e se pulu paaa. O faivaʻa gaosi oloa e faʻataʻuina ai taugofie i totonu o apa. Ole uiga faʻapitoa - o tuna meaʻai e fai lona paʻu, e leai ni ivi.

Vaʻai faʻamatalaga

O Tuna ole aisai ole gataifale e ona le aiga ole mackerel. Mai le gagana Eleni o le tuna e faaliliuina o le "togi", "togi". E faʻaʻumiʻumi foliga o le tino, tapering to the caudal. O le ulu e magalua foliga. O loʻo iai ni mata laiti se lua i itu, o le gutu lapoʻa ma le tasi laina o nifo laʻititi, ae aisi nifo. I le itu lautele, o le tino e foliga pei o se lio.

O le asa muamua, o loʻo i le pito i tua, e magalua ma umi. O le lona lua e tutusa o se ninii manifinifi. I uiga fafo, e talitutusa ma anal. Mai i le itu o le aʻai, o loʻo i ai ni nai tamai sala. O latou e mafai ona avea e uiga i le 9-12 fasi, ma mai le pu e le sili atu ile 8-9.

Taua! Ina ia mafai ona manava i le tuna, e manaʻomia le feʻaveaʻi i taimi uma, a le o le mea lea, o le ufiufi ufiufi e le tatalaina ma faʻamalosia le toto i le okesene.

Ona o lona foliga, le tino mo le tele o vaega tumau le tumau. O le iʻa ma tini lea e faʻataga ai le iʻa ona gaoioi. O le saoasaoa maualuga na mafai ona maua e iʻa matutua o le 85 km / h. E pei o le malie, ua i ai lona atiaʻe faʻataʻamilosaga faʻataʻamilomilo, lea ei ai le tino vevela o 36.6 tikeri. E le mafai ona taʻu saʻo mai pe fia aʻa ola o iʻa. O le averesi o le ola o iʻa tuna lapoʻa e 35 tausaga, ma mo meaola laiti e i lalo ifo o le 10.

Mamafa ma fua

Ole fua o le tuna e teteʻi ma ofoofogia. O laʻititi mea faʻataʻitaʻi e 30-40 cm, ma o lo latou mamafa ola na o le 2 kilokalama. Ole lapoʻa, lanumoana masani tuna masani, e fua ile umi e 4-4.5 mita. O le mamafa o se sauʻai na o nisi taimi sili atu i le 600 kg. Tagata uma oe na o sina taimi e alu e fagota mo lenei gataifale nofoia miti e puʻeina iʻa ma tagata maualuga. Ae le o ituaiga uma o le a mafai ona ausia ni tulaga ofoofogia. E faalagolago tele i lenei nofoaga ma ituaiga.

Laʻau mumu pe paʻepaʻe

E i ai se lanu manaia le aano: mai lanu mumu lanu i le lanu mumu. Ole iai ole okesene e faʻapipiʻi ai le okesene i le faʻafomaʻi o le tino e aʻafia ai le lanu o le tuna aano na gaosia. O lenei mea lagolago i le olaga ua taʻua o le myoglobin ma o loʻo iai le tele o le uʻamea, ma le gaosiga e tupu i le taimi o gaioiga galue.

Taua! Malamalama ma lanu uliuli mumu tuna e sui. Pe a faʻatusatusaina na mea, e mafai ona e vaʻaia e faʻapopoleina poʻo le enaena ua faʻailoaina mai i friability, maualalo gaʻo mea ma sili atu vai vai. E sili ona leaga nai lo paʻepaʻe, ae o lona aisa e faʻaaoga e oʻo atu i le 11 mg mo le 1 kg.

E i ai ni fua

O le fua e ufitia le tino o lenei gataifale i luma o le tino ma luga o itu e taua tele i le mafiafia mai isi vaega o le tino. E mafiafia ma lapoʻa i le tele ma foliga foliga o se atigi puipuiga. O le lanu o le fua e ese lava mo ituaiga tasi. Atonu e iai o latou lavalava poʻo paʻu e le masani ai mo isi ituaiga, ae o se pogisa tua ma se moli vaivai, o se mea e masani ai mo tagata uma.

Foaʻi pe leai

O le meaʻai mo tuna o le iʻa ma vaʻa laiti. E fafaga le manufeʻai i taula, capelin, sardini, maukeleka tusa lava ma tausoga. O nisi e 'ai laiti crustaceans ma cephalopods. E tele lava ina tuli manu aʻa i le ao, e alu i lalo, ae i le po ua amata ona lafoaʻi le lafu.

Vailaau tuʻufaʻatasiga

O aano na talisapaia e le tele o taumafa ma tagata taʻalo. E tamaoaiga i poly ma monounsaturated gaʻo ma porotini, ae leai ni karbohidrat i totonu. O iʻa o iʻa e matuā tele mo i latou mo le tino o le tagata ma e faʻaogaina uma e le 95% o mea ia.

E oʻo lava i se vaega laʻitiiti o le ipu o loʻo iai se toeitiiti atoa le fua o meaʻai uma:

• cobalt,
• chromium,
• niacin
• pridoxin
• fetoliga,
• iodine,
• Tiamin
• pulu,
• potassium,
• uʻamea,
• kalisiu,
• apamemea,
• magnesium,
• apamemea,
• selenium,
• vitamini o vaega A ma le B,
• omega-3, omega-6 gaʻo gaʻo.

Taua! Ina ia faʻatumauina le paleni lelei o meaola niniʻi ma meaʻai micronutrients, ua fautuaina e 'ai le sili atu ma le 1 taimi i 1-2 vaiaso. E le tatau ona sili atu ile 100-150 kalama ole tautua pe a matutua.

Faamanuiaga ma afaina i le tino

E tele le aoga o tuna. Latou te faʻamalieina ma faʻafailele le tino, ma faʻatagaina oe e faʻatumauina le mamafa masani, ae o loʻo iai pea le aoga o lona aoga i le tino atoa, ma puipuia ai le atinaʻeina o le tele o faʻamaʻi matautia:

• faaitiitia le lamatiaga o le kanesa
• faʻatumauina le masani ona faʻatinoina o le cardiovascular system,
• faʻamalosia puipui o le faʻamalositino,
• tulaga o le toto maualuga, fatu o le fatu, faʻamamaina o arrhythmia,
• puipuia le tupu mai o le afaina o le fatu ma fatugaʻo,
• faʻavaivaia o le afaina gaioiga ma fesuiaiga suia,
• puipuia o le maʻi Alzheimer,
• fesoasoani i le togafitia o dermatological faamaʻi, faapea foi ma allergies,
• faʻaosofia le mafaufau, faʻagaioioia galuega, faʻatupuina le ola lelei,
• faʻaititia le kolose
• ua fautuaina le iʻa mo tagata ua vaivai le atuatuvale,
• fufulu le ate o toxin faaputuputu ma aveʻese,
• normalization o metabolic faagasologa,
• faateleina le puipuiga ma faʻalelei atili le soifua maloloina, paʻu, fao ma lauulu.

Purines, o se vaega o se lapopoa tele, e mafai ona mafua ai le gout ma le urolithiasis. O le mea lea, e taua le mataʻituina o le a le tele o iʻa e mafai ona e 'ai.

Ua fautuaina foi le faʻatapulaʻaina o au meaʻai mo le le faʻapalepale i tagata taitoatasi ma allergies.

Taua! O le maila malie i lenei meaola o le olaola.E 'aina meaʻai, pe a uma ona togafitia le vevela (falai, kuka, stewing, ma isi mea faapena) pe faʻapipiʻi.

O fea e maua ai i Lusia

O nofoaga faʻaleaganuʻu o tuna o le teropika ma vaipanoa o vai ole Pasefika, Atlantic, Initia. I Rusia, e maua i tafatafa o le Black Sea coast, i le Sami o Azov, le Barents Sea, ma i tagata Iapani. O le vai vai taʻitasi o loʻo iloa ona ituaiga vaʻa. O tuna masani, iloga i lona lapoʻa tele, e iai taimi e vaʻaia i le sami o le Barents. I Black, Azov ma Iapani e nonofo iʻa laiti.

I luga o fata i faleoloa, e tele na faʻatau atu oloa faʻaulufale mai Saina po o Vietnam, e ui ina o loʻo iai le tele o sui o le tuna genus i le sami. I taimi o Soviet, o fagotaga i tausaga taʻitasi na gaosia e uiga ile 15-20 tone o lenei taua taua ma ola maloloina ole aumau. Le taimi nei, o le gaosiga e itiiti ifo. E mafua lenei mea ona o le le lava o le faʻaaogaina tunnels, lea o le a maua ai le sili ona lelei auala-faʻavae fagota auala fagota. O vaʻa ua mavae na leiloa, ma o la latou gaioiga e le mafai ona o mafuaʻaga faʻapitoa.

I le aotelega, e sili atu i le 60 ituaiga o tuna, ae le o ia mea uma ua taʻua e lauiloa. Mafaufau i meaola mai le ata, e sili ona taua mo tagata ma le tamaoaiga, o latou siosiomaga.

Taua! Ua leva ona avea Tuna ma mea taua na faʻagagota. O le muamua taʻua o lenei iʻa o le ata i luga o pa o ana ma ivi, na maua i taimi o suʻesuʻega. O nei sailiga e sili atu i le 5 afe tausaga le matutua. Ole puʻeina o tagata nonofo i le gataifale faʻaosofia le amataga ile 19 senituri, ma o le maualuga na siʻitia ma le fiafia i ai, na faʻaalia i le faaiuga o le 20th seneturi.

Atelani

O atunaʻi Atlantic e taʻua foʻi o le uliuli, uliuli. O le eria o le itu i sisifo o le Vasa Atalani, e latalata i le talafatai o Pasila. Faatasi ai ma isi lauiloa ituaiga, e le tulaga ese i le tele. Tagata matutua e naʻo le 1 mita le mamafa, ma ola le mamafa - naʻo le 20 kg. Olaga fata - leai se sili atu 5-6 tausaga. O le itu i tua ma le sala a le tua e lanu samasama i lanu. E pito uliuli le tua.

Mackerel

I le natura faʻaleaganuʻu e maua ai mackerel i vai o le sami atoa, i vaitafe Iapani. E iai pea le tuna i le Metitirani Sea. Ua oʻo atu i latou i le maualuga o le 65 cm. Ae ui i lea, o le puʻeina o se iʻa o lenei lapoʻa o se manuia tele lea. O le tele o taimi faʻataʻitaʻi e puʻeina i umi e le sili atu i le 15-35 cm.

O lo latou tua e vali i se lanu lanumoana-uliuli lanu, ma le manava e siliva. E mafai ona vaʻai le pogisa faʻailoga uiga o lenei vaega. Le foliga o le tino mate e tutusa ma mackerel, o le mafuaaga lea na maua ai lona igoa.

Le masani

E masani foʻi ona taʻua le tuna masani ile red tuna poʻo le bluefin. E moni le lapoʻa lea - o nisi taimi e oʻo le lapoʻa i le 6 mita, ma le mamafa - 600 kilokalama. E tele na maua i Atlantic ma le itu i matu i sasaʻe o le Vasa Initia. E alofa o ia i le Gulf of Mexico, Caribbean ma vai Metitirani, ma e sili ona taʻatele i teritori o Barents ma Black Sea. O le tua o le tuna mumu ua liʻo lanumoana, o le pito i lalo o metallic white. O loʻo iai le lanu enaena-enaena.

Avea ma se tasi o sui sili ona lautele o se ituaiga e aoga tele i le tele o kuka. O aano o manu e tumu ma 'ai lelei.

Taua! O le puʻeina o nei ituaiga tuna o loʻo i lalo o le tulafono malosi ona o le tele o lamatiaga, o lea, o le tele ma tele o atunuʻu o loʻo auai i le gaosiga o le faʻataʻitaʻi i akuʻa.

Mafuaina

O le tuna le aufana a le Pasefika e lona lua le toʻatele o le aiga. Ole maualuga ole puʻeina ole tuna vavae e 3 m. Ona o le mea moni o le tuna 'eli o se oloa taua, e puipuia ma maua ai le tulaga o le "Vulnerable".

E ola i vai ole Pasefika. Mo tuli, e mafai ona alu loloto i le 550 mita, ae e masani ona maua i luga.

O le pito i luga o le tino lanumoana ei ai le lanu uliuli ma lanumoana, o le pito i luga o itu o loʻo i ai sina lanu lanumeamata lanu malamalama ma sesega sesega. E pupula le manava. O le lapoa lapoa i le pito i tua e lanumoana.O le tele o taimi e samasama. O le lona lua ma le pu pusi a ituaiga o le Pasefika e enaena. Mai ia i latou, i le itu o le siusiu, o loʻo i ai ni tamaʻi sela lanu samasama ma se pito pogisa

Amataga o vaʻaiga ma faʻamatalaga

O le Tuna o le iʻa anamua mai le aiga o mackerel o le genus Thunnus, na ola pea e oo mai i le aso nei toetoe a leai se suiga. O Thunnus e aofia ai ituaiga e fitu; i le 1999, na masani ai le tunaʻi a le Pasefika ma le tuna Pasefika o loʻo avea ma se tutoʻatasi.

Vitio: Tuna

Uma tuna auai i iʻa susulu, sili ona taatele vasega i le sami. Na latou mauaina lenei igoa ona o le fausaga faʻapitoa o sala. O le tele o ituaiga o ave-fulu na aliali mai i le taimi umi o le evolusione, i lalo o le faatosinaga o le fetuutuunai uila. O le matua maua i fossil ray-fin fishs tutusa ma le iuga o le Silurian vaitaimi - 420 miliona tausaga. O toega o lenei meaola manu na maua i Rusia, Estonia, Suetena.

Ituaiga o tuna mai le genus Thunnus:

• umi tuna sulu
• Ausetalia,
• tuna-tele-mata
• Atlantic,
• samasama fulufulu ma le uumi uumi.

E tofu uma mea ma lo latou ola eseese, maualuga le lapoʻa ma le mamafa o le tino, faʻapea foʻi ma le lanu masani a ituaiga.

Mea moni fiafia: E mafai e le Bluefin tuna ona faʻatumauina lona vevela o lona tino i le 27 tikeri, tusa lava pe o le loloto o le kilomita, lea e le mafanafana ai le vai e oʻo i le lima tikeri. Latou te faʻaopoopoina le vevela o le tino i le fesoasoani a se isi faʻafefeteina o le vevela vevela e tu i le va o fusi ma isi aano.

Foliga foliga ma foliga

Ata: iʻa Tuna

E tofu uma ituaiga tuna ma faʻafefeteina o latou tino ile fusiform foliga, faʻasolosolo lemu i le oʻu. Ole vaega autu ole sipi e magumagu ma faʻatele, o lona lua e iai se faʻamaʻi foliga, manifinifi. E oʻo i le 9 tini seli o loʻo i ai mai le itu i le iʻa, ma o le siʻusiʻu e foliga le sulu ma o le mea lea e mafai ai ona ausia le saoasaoa maualuga i le koluma vai, aʻo le tino tuna lava ia e toetoe a gaioi aʻo i le taimi o le feʻaveaʻi. O i latou nei o ni mea malosi e mafai ona fealuaʻi i se saoasaoa tele e oʻo atu i le 90 kilomita i le itula.

O le ulu o le tuna e tele lona lapoʻa i le foliga o se cone, o mata e laʻititi, faʻatasi ai ma le tasi ituaiga o tuna - big-eyed. O le gutu o le iʻa e lautele, e masani lava ona matala, le auvae e tasi le laina o tamai nifo. O le fua i le pito i luma o le tino ma i autafa o itu e lapopoa ma matua mafiafia nai lo isi vaega o le tino, ona o lenei ua faia se ituaiga o atigi puipuiga.

O le lanu o le tuna e faʻalagolago i lona ituaiga, ae o le tele o taimi e tofu uma i latou ma se manava malamalama ma se pogisa tua faʻatasi ai ma le lanu efuefu poʻo lanumoana. O nisi meaola ei ai uiga faʻasolo i ona itu; atonu e ese le lanu poʻo le umi o le sala. O nisi tagata e mafai ona maua le mamafa i luga o le afa tone ma le tino umi o le 3 i le 4.5 mita - o mea moni tinoese, ia e masani foi ona taʻua "tupu o iʻa uma." Le tele o taimi, o ituaiga faʻapitoa e mitamita i le lanumoana poʻo le masani lanumoana tuna. Tunaʻa Maketi ua maua le mamafa o lona mamafa e le sili atu i le lua kilokalama ma le umi e oʻo i le afa mita.

E toatele Iichthyologists na malilie o nei iʻa e toetoe lava sili ona atoatoa o tagata ola uma o le sami:

• ua latou finafinau malosi le iʻu,
• Faʻafetai i le lautele o le fuʻu, e maua e le tuna le 50 pasene o le okesene i totonu o le vai, o le tasi vae tolu e sili atu nai lo isi iʻa,
• o se faʻapitoa faʻapitoa o le vevela tulafono faʻatonutonu, pe a oʻo le vevela e faʻaliliuina muamua i le faiʻai, maso ma manava,
• maualuga hemoglobin ma saosaoa fesuiaiga fua faatatau,
• atoatoa faiga o ipu ma fatu, physiology.

O fea e ola ai tuna?

Ata: Tuna i le vai

O Tuna ua nofoia toetoe o sami, seʻi vagana ai le tele o vasa. O le tuna lanumoana poo le masani masani na feiloaʻi muamua i le Vasa Atalani mai le Canary Islands i le Sami i Matu, o nisi taimi na aau i Nouei, le Sami Ulaula, o vai o Ausetalia, Aferika, na pei o se matai i le Sami Metitirani.I aso nei, o lona nofoaga mautu ua faʻaititia tele. O ona tauaiga e filifilia vaipuna o vai ma le vaipuna o le Atelani, Pasefika ma le sami Initia. E mafai e Tuna ona nofo i vai malulu, ae e naʻo sina taimi e sau ai, ae sili ile mafanafana.

Uma le ituaiga o tuna, seʻi vagana Ausetalia, e seasea lava latalata mai i le talafatai ma tuʻufaʻatasi i taimi o malaga, e masani ona latou nonofo i fafo i se mamao mamao. O le tagata Ausetalia, i se isi itu, e latalata lava i le lalolagi, e le alu lava i vai tatala.

O Tuna e faimalaga pea i tua i le aʻoga o iʻa latou te fafagaina. I le tautotogo, latou o atu i le matafaga o Caucasus, Crimea, alu atu i le Sami o Iapani, lea latou te nonofo ai seia oo ia Oketopa, ona toe foi lea i le Metitirani po o Marmara. I le taumalulu, e tele naua le tanu na teuina ma toe oso aʻe i le amataga o le tautotogo. I taimi o femalagaina o meaʻai, e mafai ona latalata mai i uta pe a maeʻa aʻoga ia o iʻa e fai a latou meaai.

O le a le taumafa tuna?

Ata: Tuna i le sami

O tuna uma e fai ma fili, latou te fafaga toetoe o mea uma e o mai i le sami pe i lalo o le sami, aemaise mo meaola tetele. E masani ona tuli manu e Tuna i se faʻapotopotoga, e mafai ona mulimuli i se aʻoga iʻa mo se taimi umi lava, e aofia ai vaega mamao, o nisi taimi e oʻo atu lava i vai malulu. Bluefin tuna e sili ona manaʻomia e fafaga i le loloto ogatotonu mo manu lapoʻa tele, e aofia ai ma laiti laʻau, aʻo ituaiga meaola tumau latalata i le laualuga, faamalieina i mea uma e alu atu i la latou ala.

Le meaʻai autu o lenei manufeʻai:

• tele meaola i le aʻoga, e aofia ai fiva, hake, pollock,
• o siva
• osoo
• faalumaina,
• mollusks
• eseʻesega ma atigipusa.

O le tuna e sili atu ona taatele nai lo isi meaola o le gataifale i le aoina mai o aano o ana meaola, ae o le mafuaʻaga autu mo lenei faʻafitauli e le o lana meaʻai, ae o gaioiga a tagata, o le mafuaʻaga lea ua oʻo ai lenei vaega leaga i totonu o le vai. O nisi o mekuli e i totonu o le sami i le taimi o le pa o mauga mu, i le gasologa o le tau o le tau.

Mea moni fiafia: Na puʻeina e se tasi o le au malaga le taimi na toso ai mai le sami mai luga o le vai ma foloina se gogolo, ae ina ua mavae sina taimi, na iloa lona sese.

Vaega o uiga ma olaga

Ata: iʻa Tuna

O Tuna o le lafu o iʻa e manaʻomia le feʻaveaʻi faifai pea, aua o taimi o feʻaveaʻiga e maua ai se tafega o le okesene e ala i ona papala. O i latou na e aau ma saosaoa aau, latou te mafaia ona atiaʻeina televave i lalo o le vai, ma gaoioi, ma faimalaga mamao ese atu. E ui lava i taimi uma e malaga mai ai, e toe foʻi mai lava le tuna i le vai e tasi.

E seasea aveina e Tuna ni meaʻai mai le pito i lalo poʻo le lauʻeleʻele o le vai, e sili pe a suʻe le fala i lona mafiafia. I le ao, latou te tulimanu loloto, ma pe a pa le po ua latou ala. O ia iʻa e le mafai ona feoaʻi e le gata i le faalava, ae faʻapea foi i luga o le faʻataʻitaʻi mai i luga. Vai vevela ua fuafua le natura o le gaioiga. E masani na taumafai Tuna i totonu o le vai, e oʻo i le 20-25 tikeri.

I le taimi o le tuliga o lafu manu, toso e le aʻoga se iʻa i se taamilosaga ma vave osofaia. I se taimi puʻupuʻu, sa faʻatamaʻia se lafu tele, ma mo lenei mafuaʻaga i le seneturi talu ai, sa manatu ai le au faifaiva, o le tuna e fai ma latou tagata tauva ma sa faʻaleagaina uma ina ia aua nei tuua pe a leai se iʻa.

Mea moni fiafia: Seʻia oʻo i le ogatotonu o le 20 seneturi, o aano na masani ona faʻaaogaina o ni mea mata mo le gaosiga o meaola.

Social fausaga ma le toe gaosia

Ata: Tuna i lalo o le vai

Tuna na oʻo ina matutua ae ua atoa le tolu tausaga, ae latou te leʻi fananau mai aʻo leʻi faia le 10-12 tausaga, i vai mafanafana i se taimi na teʻa atu. O le averesi o lo latou olaga ola e 35 tausaga, ma e ono oʻo atu i le afa seneturi.Mo le faatupuina, o iʻa e sulufaʻi atu i le mafanafana vai o le Fagaloa o Mekisiko ma le Sami Metitirani, ae o sone taʻitasi lava ia lava ona faʻafou taimi, pe a oʻo le vevela vai e oʻo atu i le 23-27 tikeri.

E magafagafa uma tuna - i le taimi e tasi, o le fafine e gaosia e oʻo i le 10 miliona fuamoa e tusa ma le 1 milimita i le lapoʻa ma o loʻo fetilaʻina uma e le tane i le taimi nei. I totonu o nai aso, fry foliga mai ia i latou, e potopoto faʻateleina i le mata o le vai. E 'aina isi o ia iʻa tamai iʻa, ao isi o loʻo televave tele lo latou lapoʻa,' ai o le plankton ma tamai krustasea. O manu laiti e agaʻi atu i le masani o meaʻai a o latou tuputupu aʻe, faʻasolosolo o faʻatasi ma tagata matutua i le taimi o latou lafu manu.

Tuna e masani ona i ai i le lafu o ona tauaiga, e toʻatasi tagata e seasea, pe a na o se sikaʻe i le sailiga o manu talafeagai. E tutusa uma sui o laupepa, e leai se faʻataʻitaʻiga, ae e i ai lava fesoʻotaʻiga i le va oi latou, o latou gaioiga i le taimi o soʻotaga tulimanu e manino ma maopoopo.

Natura fili o le tuna

Tuna ei ai nai fili faʻalenatura ona o lona lavelave faʻapipiʻi ma le agavaʻa e faʻavavevave vave i le televave. E i ai foi taimi na tupu ai ni osofaʻiga o ni ituaiga o hiu tetele, o loʻo iai le iʻuga, na mafua ai ona oti le tuna, peitaʻi o lenei mea e masani ona tupu faʻaitiitiga.

O le afaina tele i le faitau aofai o tagata e mafua mai i tagata, ona o le tuna o se iʻa faapisinisi, o lona mumu lanumoana e taua tele ona o lona maualuga o le polotini ma le uʻamea, sili ona tofo, ma leai se faigofie ona aafia i siama. Talu mai le valusefulu o le 20 senituri, ua maeʻa ona toe i ai ni meafaigaluega o le au faifaiva, ma ua maua ai le tele o vaʻaiga tau fagotaga a nei iʻa.

Mea moni fiafia: E sili ona talisapaia e le au Iapani le tuna aano, o faʻamaumauga o tau e masani ona setiina i faʻatauga i Iapani - o le tau o le tasi kilokalama o tuna fou e mafai ona oʻo i le $ 1000.

O le uiga faaalia ia tuna o se iʻa faapisinisi ua suia tele. Afai i le aluga o nai afe tausaga, o lenei iʻa mamana sa maualuga lona faʻaaloalogia e le au faifaiva, o lona ata sa faʻaosoina i luga o tupe Eleni ma Celtic, ona oʻo lea i le 20 senituri, o aano tuna ua le toe talisapaia - ua maua i galuega faʻamoemoe e maua mai ai se faʻailoga mataʻina, ua faʻaoga o mea mataʻina i le gaosiga o meaʻai fefiloi.

Faitau aofaʻi ma ituaiga meaola

Ata: Big Tuna

E ui ina toetoe a leai se mea e tupu ai a latou fili, e tele le faʻatoʻaga, ae o loʻo faʻasolo lava i le aofaʻi o tagata fagota. Tina masani poʻo le bluefin tuna ua maeʻa faʻailoaina mai ua lamatia. O le foliga Ausetalia ua toeitiiti lava uma. Naʻo nai fuainumera laiti e le mafua ai le popole i saienitisi ma o latou tulaga e mautu.

Talu ai, o le tuna e umi se taimi e alu ai i le talavou, ua iai se faasa i le sapoina o talavou. I le tulaga o le faʻafuaseʻi faʻafesoʻotaʻi ma se fagota fagota, e le faʻatagaina latou i lalo o le naifi, ae faʻasaoloto pe ave i se faʻatoʻaga faʻapitoa mo le tausia. Talu mai le valusefulu o le seneturi talu ai, na faʻatupuina ma le iloa le tanua i tulaga faʻafoliga e faʻaaoga ai peni faʻapitoa. Na sili ona manuia Iapani i lea tulaga. O le tele o iʻa faʻatoʻaga o loʻo maua i Eleni, Kroasia, Kuperu, Italia.

I Turkey, mai le ogatotonu o Me ia Iuni, o vaʻa faʻapitoa latou te sailia le lafu tuna ma, faʻataʻamilo latou i upega, e faʻaliliu i latou i se faʻatau iʻa i Karaburun Bay. O le puʻeina uma lava, toe maua mai ma le gaosia o lenei iʻa o loʻo i lalo o le tulafono faʻatonutonu a le setete. E matauina e le auvaʻa le tulaga o le tuna, o loʻo i ai le iʻa mo le 1-2 tausaga ona afaina ai lea mo le toe gaosia poʻo le faʻaʻaisa.

Tuna Faasaoina

Ata: Tuna mai le Tusi Ulaula

Tunaʻi masani, e iloga i lona maoaʻe, o loʻo latalata i le taimi o faʻamutaina ma o loʻo lisiina i le Red Book i le ituaiga o meaola lamatia.Ole mafuaʻaga sili ona maualuga ole lauiloa ole aano o iʻa nei ile gastronomy ma le fagogota lē ova mo le tele o tausaga. A fua i fuainumera, ua ova i le 50 tausaga talu ai, ua faʻaitiitia le faitau aofaʻi o nisi o tuna i le 40-60 pasene, ma e le lava le aofaʻi o tagata masani o tuna e i vivo e faʻatumauina le faitau aofaʻi.

Talu mai le 2015, ua amata ona faia se maliega i totonu o atunuu 26 e vaeluaina ai le maua o le Pasefika ituaiga tuna. E le gata i lea, o loʻo faia galuega i luga o le faʻafoliga o tagata. I le taimi lava e tasi, o le tele o atunuʻu e le o aofia i le lisi o atunuʻu na lagolagoina le maliega e faʻaititia taʻaloga e matua faʻateleina le aofaʻi o fagotaga.

Mea moni fiafia: E leʻi faʻatauaina tele iʻa iʻa, pei ona i ai nei, i nisi taimi e leʻi vaʻai lava o se iʻa, ma ua fefefe foʻi le au faʻatau ona o le lanumoana lanumoana o le aano o manu, na maua ona o le maualuga o mea o lo o maua i le myoglobin. O lenei mea e gaosia i maso o le tuna ina ia mafai ai ona tatalia avega maualuluga. Talu ai o lenei iʻa e gaoioi malosi, o le myoglobin e gaosia i se tele tele.

Tuna - o se tagata lelei atoatoa o le sami ma sami, e aunoa ma fili faalenatura, puipuia e le natura lava mai le faʻaumatiaina e sili fecundity ma umi ola, sa i ai pea i le toeitiiti lava o le faʻamutaina ona o le le lelei o lagona o tagata. Faʻamata e mafai ona puipuia seila o le tuna mai le iʻu atoatoa?

Amioga ma olaga

O tuna e manatu o ni agafesootai e masani lava ona faʻaputuputu amioga - latou te potopoto i totonu o nuu tele ma tuli i vaega. I le sailiga o meaʻai, o ia pelagic iʻa ua sauni e togi atu i le mamao mamao, aemaise lava talu ai e mafai ona latou faʻamoemoeina pea ia latou taleni tumau.

E manaia! Tuna lanumoana (masani) aʻo le vaega tele a le lalolagi i luga o le sami. I sina mamao mamao, o le tuna lanumoana e vave televave atu i le toeitiiti 90 km / h.

Alu alu e suʻe, e faʻataʻitaʻi le tuna i se laina na mimilo (pei o le manoa malosi o le aufana ua toso) ma amata loa ona tuli le manu na maua i le saoasaoa tele. Ui i lea, masani aau auai i le ola o le genus Thunnus lava. O le taofi na faʻamataʻu ia i latou i le oti, talu ai o le faʻafitauli o le tino e amata i le faʻasolosolo o le tino, e sau mai le paʻu o le tino. O le agai i luma e faʻamautinoa le faʻaauau o tafe o le vai i le gutu matala i totonu o le pulu.

Olaga umi

O le ola o nei tagata ofoofogia o le vasa e faalagolago i ituaiga - o le tele o ona sui, o le umi o le ola. Ole lisi ole selau tausaga ole matua e aofia ai le tuna masani (35–50 tausaga), Ausetalia tuna (20–40) ma Pacific Pacific tuna (15–26 tausaga). O le samasama (5-9) ma le solofanua tuna (5 tausaga) e tele lava ina nofo i lenei lalolagi.

Habitat, habitat

O Tuna ua latou vaʻai mamao ese mai isi ituaiga mackerel i le sili atu ma le 40 miliona tausaga talu ai, ma nonofo ai i vasa atoa (seʻi vagana ai le sami tuʻu).

E manaia! I le taimi o le Stone Stone, ata auiliili o iʻa na aliali mai i ana o Sicily, ma le Bronze ma Iron Ages, tagata faifaiva o le Metitirani (Eleni, Phoenicians, Roma, Turks ma Moroccans) faitau aso i luma o tuna na fua.

E le i leva atu, o le lautele o tuna masani sa lautele tele ma ufitia uma le Vasa Atalani, amata mai le Canary Islands ma faaiu i le North Sea, faapea foi Nouei (lea na aau i le taumafanafana). O le Bluefin tuna sa masani ona nofoia le sami Metitirani, e masani ona ulufale i le Black Sea. Na maua foi i le talafatai o Atlantic o Amerika, faʻapea foʻi ma le vai o Aferika i Sasaʻe, Ausetalia, Chile, Niu Sila ma Peru. I le taimi nei, o le tuʻuʻaiga o le tuna lanumoana ua matua faʻaitiitia lava. E tufatufaina ituaiga tunaola pei o mea nei:

• tuna i saute - vaipuna vai o le itulagi i saute (Niu Sila, Aferika i Saute, Tasmania ma Iurukuei),
• mackerel tuna - matafaga o le sami o le sami,
• Faʻatau aluga - Vasa Initia ma Pasefika i Sisifo,
• tuna Atalani - Aferika, Amerika ma le sami Metitirani,
• skipjack (tusitusi tuna) - vaomatua ma faʻanatura itulagi o le Vasa Pasefika.

Ose mea 'ai

O tuna, a e maise le lapoʻa (lanumoana), e 'aʻai toetoe o mea uma lava i le mafiafia o le sami - aau pe taʻoto i lalo.

E fetaui lelei le fafagaina o le tuna:

• aʻoga iʻa, e aofia ai fiva, mackerel, hake ma pollock,
• faalumaina,
• o siva ma feʻe,
• putiʻa ma le taula,
• tamaʻi ituaiga o malie,
• krustaceans, e aofia ai paa,
• cephalopods
• faalologo solo.

Fefaatauaiga ma ichthyologists faigofie ona iloa nofoaga o le tuna faʻasaʻo herring - o lona laupepa ilaila e milo atu i totonu o funnels e faʻasolosolo leiloa le saoasaoa ma lemu solia. Ma naʻo tima taʻitoʻatasi, e leʻi maua se taimi e magoto ifo ai i lalo, faʻamanatu mai le taimi nei ua leva ona 'aʻai tuna iinei.

Tuna Faʻatupu

I le taimi muamua, na talitonuina o fomaʻi, o le loloto o le Atlantic i Matu na nofoia e le lafu lua tuna masani - tasi e nofo i Atlantic i Sisifo ma tupu mai i le Fagaloa o Mekisiko, ma le lona lua ola i le East Atlantic, ola mai i le Sami Metitirani.

Taua! Ole tatou a le talitonuga na faagasolo ai le Komisi Faavaomalo mo le Puipuiga o Atinaʻe Tuna, ma faataoto ni aofaiga mo ana maua. Na faʻatapulaʻaina le gaosi o iʻa i le Western Atlantic, ae faʻatagaina (i le tele o voluma) i Sasaʻe.

I le aluga o taimi, o le tala o le 2 Atlantic lafu na iloa sese, lea na faʻafaigofie tele i le igoa o iʻa (lea na amata mai le ogatotonu o le seneturi talu ai) ma le faʻaaogaina o metotia kenera metotia. Ua ova atu le 60 tausaga, na mafai ona iloa ai, o le tuna na fua mai i vaega e lua (o le Fagaloa o Mekisiko ma le Sami Metitirani), ae o iʻa taʻitasi e faigofie ona masiʻi ese mai le tasi nofoaga i le isi nofoaga, o lona uiga e tasi le faitau aofai.

E tofu lava le sone ma lona lava faʻaleleia vaitau. I le Gulf of Mexico, na amata ona toʻa le tuna mai le ogatotonu o Aperila ia Iuni, pe a vevela le vai i le +22.6 +27.5 ° C. I le tele o tuna, o le faʻatoʻa tupu mai muamua e le sili atu nai lo le 12 tausaga, e ui lava ina tupu le talavou i le 8-10 tausaga, pe a oʻo le iʻa i le 2 m. I le sami Metitirani, e tele naua taimi na tupu mai ai - ao le 3 tausaga le matua. O le taʻi lava e tupu i le taumafanafana, ia Iuni - Iulai.

Tunaeseʻa iloga e ala i faʻalelei faʻalelei.. O tagata lapopoa e maua mai le 10 miliona fuamoa (1.0-1.1 cm le lapoʻa). Ina ua mavae sina taimi, o se lava 1-2-1 cm maualuga fofoa mai fuamoa taitasi ma se paʻu gaʻo.Lava uma larva fofoa i lafu i luga o le vai.

Botanical Faamatalaga

O tuna lapoʻa na maua i tai mai Niu Sila i le 2012 ma o lona mamafa o le 335 kilokalama. O se lapoa tele ia iʻa, lea e seasea maua ai namu. Faʻafetai i lea mea, ua tele saunia o meaʻai matagofie suamalie ua saunia mai lana aano. E le mafai le olaga o le tuna peʻa aunoa ma le fealuaʻi. O maso lautele, o se tino e pei o le spindle foliga vaapiapi agai i le iʻuga, o se selesaʻi foliga sulu, ma se paʻu paʻu i luga o le fusi faʻaola maua ai le aau vave ma le umi o tagata i Azov, Iapani, Black, sami Barents ma le Pasefika, Atlantic, ma Indian Ocean. O loʻo faia le iʻa i aʻoga tetele.

O tuna o ni tagata aʻau lelei, e televave atu lana saoasaoa e oʻo atu ile 77 kilomita ile itula i le sailiga o meaʻai. O taumafa autu ole crustaceans, mollusks ma iʻa laititi (herring, mackerel, sardine).

O le tuna aano na lanu mumu ona o le i ai o le uʻamea o loʻo i ai protein myoglobin, na gaosia e le "saosaoa" gaioiga i maso. Ole mafai ona tuʻu fuamoa e tupu i tamaʻitaʻi i le tolu o ona tausaga. O le faʻatupuina e tupu ia Iuni-Iulai i le mafanafana o vai o le subtropics. O iʻa e matua tele lona tau ma e mafai ona totoina le 10 miliona fuamoa i le tausaga.

Fagota taua

Ua leva ona masani tagata i le tuna - o lea, o tagata o Iapani na latou gaosia le tuna paleni mo le sili atu i le 5 afe tausaga. O Barbara Block, o se polofesa i le Iunivesite o Stanford, ua talitonu o le Thunnus genus na fesoasoani e fausia le itu i Sisifo.Barbara faʻamalosia lona faʻaiʻuga ma faʻamatalaga lauiloa: o tuna ua maeʻa ona paʻu i luga o tupe faʻa Eleni ma Celtic, ma faʻaaoga e le au faifaiva a Bosporus 30 (!) Eseese ituaiga igoa e taʻu ai le tuna.

“I le sami Metitirani, sa tuu atu upega e tuna tetele ai e sopoia le Vaitafe o Gibraltar i tausaga taʻitasi, ma e iloa e tagata faifaiva uma o le gataifale o afea e amata ai le Putin. E aoga le maua mai o uta, talu ai o mea ola na vave salalau, ”o le tala lea a le saienitisi.

Ona suia ai lea o le uiga o iʻa: na amata ona latou taua ma le faatauemu o le “solofanua solofanua” ma puʻeina ona o le fiafia i ai taʻaloga, ona tuʻu ai lea i totonu o le fetilaisa pe togi i pusi. Peitaʻi, e oʻo lava ile amataga o le seneturi talu ai, e tele kamupani faifaiva e fagota ai ole bluefin e lata i New Jersey ma Nova Scotia (o le tauva tele lea ile fagotaga). Ae o le laina uliuli mautu na amata mo le tuna i le 50-60 tausaga talu ai, ina ua sau le sushi / sashimi mai ana aano ona oʻo mai ai lea i le gastronomic fashion.

E manaia! E sili ona manaʻomia le tuna Bluefin i le Land o le Rising Sun, lea e 1 kilokalama iʻa e tau ile 900 US tala. I le setete lava latou, o le tuna lanu moana e tautua naʻo faleʻaiga matagofie, faʻaaoga tuna samasama poʻo le tamaʻi mata tele i fale le taualoa.

O le tuliina o le tuna agavaʻa e manatu iai o se faʻaaloalo sili mo soʻo se vaʻa fagota, ae leʻo tagata uma o loʻo fagota lelei ma sili ona lelei le tau. O le au faatau mai iʻa mo meaʻai Iapani ua leva ona sui i tuna masani iʻa i le North Atlantic, aua e sili atu ona latou fiafia i lo tagata Iapani.

Blue tuna

O le sili ona tele. O lona mafiafia tino ei ai le foliga o se lio i le kolosi. O le mamafa maualuga e oʻo atu i le 690 kilokalama ma o le umi o le 4.6 m. O fua lapoʻa e pei o se atigi i autafa o le laina. O le Bluefin tuna e sili lona tau faʻatauga. O lenei nofoaga e matua lautele ma e amata mai i poloa i sami o le sami.

Paʻepaʻe (Albacore) Tuna

E lauiloa mo le gaʻo gaʻo, e manatu o sili sili ona taua i totonu o sui o mackerel. E nofo i gataifale mafanafana o le sami. Ole tamaʻi iʻa lea, lona mamafa e 20 kilokalama.

E manaia na maua e le tuna tulaga lona lua i le lauiloa i totonu o figota, maua ai laʻau i le siamupini. O le tagata sili ona faʻaaogaina le mumu o aano o Iapani. O tausaga taʻitasi, e nonofo ai tagata nonofo i le laueleele o le oso aʻe le sili atu nai lo 43 afe tone o le tuna. I Farani, o le tofo o iʻa e tutusa ma le vela fou.

E iai le talitonuga, o le aano o le tuna e matua saogalemu lava e 'ai tusa lava pe o le a lona ituaiga, aua e le afaina i namu.

Lelei aafiaga ile tino

Mea moni e uiga i le aoga o le tuna:

1. Lelei le mata. O le tuʻufaʻatasiga o iʻa o le iʻa e aofia ai maʻi maloloina omega-3 Latou taofia le faʻasolosolo o le macular, o le sili ona taatele mafuaʻaga o faʻaletonu le vaʻaia i tagata matutua.
2. Soifua maloloina. E taofia ai le faʻatulagaina o toto i totonu o alatoto, faʻasolosolo le totoina o le "lelei" kolesterol, puipuia le arrhythmia, ma tau ai le pupuga o isi nofoaga.

Polyunsaturated fat acidids maua i tuna iʻa lagolago le soifua maloloina loto.

1. Puipuia o le kanesa o le suʻega, gutu tuugutu, manava, esophagus, ovaries, fatafata.
2. A aunoa ma le maʻi suka, o le mai suka. E faʻasolosolo le metabolism, faʻaleleia le inisalini, ma faʻatonutonu le mamafa o le tino.
3. Maloloina le faiʻai. Faatonutonu lana sapalai toto, lagolagoina faʻamalosi neura, faʻaititia lamatiaga afaina, ma puipuia le faʻamaʻi Alzheimer.
4. Fesoasoani i detoxification. O loʻo ola olaola le sami i selenium, o loʻo aʻafia ai ile gaosiga o le glutathione antioxidants e puipuia le tino o tagata mai le leaga o neoplasms ma fatu fatu. O vailaʻau ia e faʻamaea ai mea leaga o loʻo faʻamamaina i totonu o le ate.
5. Lelei lagona. Faatasi ai ma le masani ona taumafaina ole gaʻoa o iʻa o le sami, faʻaititia le faʻaititia, mou atu le atuatuvale, toe toto le toto, ma alualu i luma le gaosia o le serotonin.

O aano tuna e toetoe lava a leai ni karbohidrat. E i ai le 1/3 laititi kolose nai lo isi vaega o meaola (manu moa). E manaia tele o le 25 kalama o meaʻai o loʻo i totonu o le 100 g iʻa, o loʻo aofia ai manaʻoga o le tino i aso uma mo mea faufale e 50%. O porotini o loʻo fai ai tuna ua faʻaaogaina e le 95% o le tino o le tagata. O ia e avea ma taʻitaʻi i totonu o iʻa i amino amino mataupu. Faʻafetai i lenei, na maua ai le alualu i luma o le tuna i le au taʻimua i taʻaloga taumafa, taumafai e fausia maso.

O toega o meaʻai a mumu ia e fesoʻotaʻi ma lona vitamini ma le mineral mineral

• fafagaina musele o le fatu, pulea ana faʻamalosia, faʻaleleia le faʻamalosia o le neura (potassium),
• saunia le okesene i le 'ie ma totoga i totonu (uʻamea),
• fafaga le thyroid gland (iodine),
• faʻamalosia le puipuia o le tino, teteʻe atu i sela le matua (retinol acetate),
• ua i ai le faʻavae faʻamalosi (niacin),
• faʻamalosia le metabolism o carbohydrates, gaʻo (thiamine),
• faʻamalosia folau o lauulu, fao (riboflavin)
• puipuia mai osteoporosis ma rickets (ergocalciferol),
• lagolago tulaga totoʻo (zinc),
• faʻamalosia le ivi o le toe faʻafouina ('apamemea),
• faʻaalia ia antioxidant meatotino (selenium).

Tuna o se tulaga eseʻese paleni oloa lea e tuʻufaʻatasia le aoga o meaʻai ma le aoga a iʻa. O le saienitisi a Dutch, Amerika, ma Iapani na oʻo mai i le faʻaiʻuga e faʻapea o le taumafaina o le 30 g o meaʻai i le aso, o le faʻalavelave e ono tupu i le ischemic stroke, faʻasolosolo le faʻagaioiga o le mafaufau, o le matua ua "tulei i tua", ma faʻaleleia atili le amio lelei o neura.

I se faʻaopopoga, o le tuna o se laoaoa tele o polotini vaega o loʻo avea ma mea fau fale mo musele musele.

Avanoa matautia

O se tasi o le aiga o le faʻauʻu e mafai ona teu le merkuri i vaega o le tino. Ona o lenei mea, e le o fautuaina ai le 'ai tino maliu, aemaise lava mo tina maʻitaga, ma le oona, le faʻasusu o fafine ma talavou. O nei vasega e sili ona aʻafia i le afaina o uʻamea. I se faʻaopopoga, o le tuna e faiaina i tagata e maʻi fatugaʻo ma mataʻi. Tamaiti e mafai ona 'aʻai iʻa amata mai le 12 tausaga le matutua, aʻo le faʻatapulaʻaina o le masani i le 100 g i le vaiaso.

Manatua, i le amataga tulaga o le mekuli oona, o faʻamaʻi e le asymptomatic ma o le faʻaiuga e mafai ona faʻalavelaveina le fesoʻotaʻiga o gaioiga, le faʻatinoina o le masini tautala, le faʻalogo, mafua ai le vaivai o maso ma faʻafitauli neura. O se fetus e tupu i totonu o le manava, e pei o se tamaʻi tausi pepe, e sili ona malamalama ile aoga leaga o uʻamea mamafa.

Tuna o se punavai o purines, o latou televave i totonu o le tino e faʻatupuina le atinaʻeina o le gout, urolithiasis. O iʻae mafai ona afaina ai meaʻai, e mafai ona faʻaalia i mea nei: niniva, mimilo, mageso faʻaʻi, faʻamama o le mata, mageso, fulafula o le faʻavaʻa, manava manava.

Tuna falai

Tuu le apa i luga o le ogaumu, sasaa i le suauu olive (3 sipuni), vevela. Fufulu paʻu tuna i lalo o le vai, oomi, faʻamama ma solo ma se solosolo. Fuga luga vevela vevela mo le sili atu nai lo le 12 minute, a leai o le a latou mago. O fusi o le iʻa faʻaumaina e tatau ona fufuluina ma taofi se lanu piniki. Ia faʻaleleia atili le tofo, iʻa e falaoa i se patipati fuamoa, ona sosoo ai lea ma paepae ma uliuli sesame.

Maninina tuna

Oti le filo i totonu o ni faamalama, 2 cm le mafiafia, taoto i totonu o se tioata fagu. Saunia le marinade mai vaega e lua soya kuka ma 1 vaega sesame suauu, sua o le tipolo, masima - ia tofo. Liligi le iʻa ma le paluga, tuu mo 12 itula. A maeʻa le taimi faʻatulagaina, faʻaalu le suavai, faʻamago le fasi. Auauna atu i moli lanumeamata i le suauu olive.

O le tuna o se iʻa tele e sologa lelei ma araisa, fualaau faisua, falai ma pateta kuka. O taliga suamalie e faia mai lana aano o manu ma le tumutumu. O le palanikina poʻo le pi meamata, tamato fou, sisi, fuamoa, kukama ma olive e faʻamanino lelei ai le matagofie o le tofo lelei o tuna tuuapa.

A maeʻa le faʻatauga pe pueina, e sili atu le kuka o iʻa i le aso lava e tasi. Tulaga sili 1 aso i le pusaaisa. Ina ia faʻalauteleina le tau i le sami, o loʻo iai tuna fou ua afifiina i le cellophane ma faʻaʻaisa. I le taimi lava e tasi, o kalone iʻa e teuina mo le lua tausaga.

O le Tuna e ofoina atu mo le faʻatau atu i luga o fata teu oloa i le tausaga atoa. Peitai, o le taimi sili e faʻatau ai o le Me-Setema. O iʻa fou e i ai le manogi aano o manu, o le mafiafia lanu mumu-mumu. O le lanu enaena o loo i tua o ponaivi faʻailoa mai e le o iai le tino i totonu o le supamaketi mo le aso muamua.

"Tuna ma fualaʻau Provencal"

• pau uliuli pepa, masima - ¼ tsp,
• 4 tuna fasi
• suauu olive - 1 tsp,
• Vailaau Provencal - 2 sipuni,
• le sua o le tipolo - 15 ml.

Metotia o sauniuniga: faʻafefiloi mea uma, olo ma le mafuati tuna mea fefiloi, tuʻu i luga o se falai falai vevela. Kuka 3-4 minute i itu uma seia kuka. Teuteuina i le lettuce.

Tunaapa apa

Lenei o se taʻutaʻua lava lauiloa, lautele faʻaaoga mo le tapenaina o salala, supo, ipu laʻei. Faʻatau ato 'apa e faʻaalu e pei o se tumaʻoti. Peitaʻi, e tatau ona manatua o lenei gaʻo, gaʻo, meaʻai e maualuga-kalori (230 kcal i le 100 g) o se fausaga faʻapipiʻi, o lona uiga o tagata o loʻo mafatia i le tino o manu e tatau ona o latou faʻaaogaina. O le tuna aano na tuueseeseina mai ivi. O le sui o le siosiomaga o le meaola o le gataifale faʻasao, faʻasao i meatotino fou o iʻa fou ma ua faʻaalia mo le faʻaogaina e tagata ma ia o faʻamaʻi o le faʻamaʻi, CVS, totoga o le vaʻai, faiʻai, toto toto, ma thyroid gland.

Tuna ua fautuaina e aofia i le meaʻai a tagata mamaʻi ma faʻafitauli tau soifua maloloina nei:

• aimaia
• cholecystitis
• thrombophlebitis
• matua vaivai tele,
• faʻalavelaveina o le neura
• maualalo hemoglobin
• SILI,
• togafiti pupula.

Tunaapa apa e aofia ai se lavelave o omega-3s, o se seti o vitamini, makro- ma microelements, 8 taua amino acids. E leai ni kolesterol, masoa, ma gaʻo toʻa. Ona o le tele o lona tuʻufaʻatasia, o le tagata ola i le gataifale faʻateleina agavaʻa galue, faʻaleleia metotia, faʻamalosia gaioiga o le faiʻai, puipuia le fausiaina o le glaucoma, puipuia le retina mai le faʻamamaina, ma puipuia le le toe faia i le tulaga macular. Contraindicated i obesity, aua e mafai ona faaosofia le mamafa mamafa, fatu fatu faʻalavelavea, sensory afaina.

Afifiina

Tuna faʻapapa ile totonu o le "apa." Asiasia luga o le pusa, e le tatau ona i ai le ele, sasaina, deformation, sagging pe pisia. Manatua, soʻo se masini e solia ai le amiosaʻo e mafai ona oʻo atu ai i le leiloa o le fiti ma le faʻaleagaina o iʻa. O le mea ua tupu, ua tumu le tuna i uamea, ua maʻimau le fou ma ua le toe aoga. E le gata i lea, afai ua paʻu le pito i lalo o meaʻai tuu apa, ua leaga le oloa.

Le faailogaina

Ave faʻamuamua i se mea lelei ua faʻamau i totonu o se apa apa o se mea fou. I luga o meaai tuu apa, le faailogaina ua tusi fafo pe olo ua paʻu ese mai totonu. O ia oloa e sili atu ona faigata ona faʻapipiʻi, le pei o le mea o loʻo faʻailo ai faʻamatalaga oloa i luga o se pepa igoa, e le faigata ona toe tuʻu i ai. Afai o loʻo iai ni faʻamatalaga i vaitusi, siaki uma numera ma faʻailoga. E tatau ona manino mai. Manatua, overwrites e le faatagaina!

Le faʻavae faʻavae o le lelei oloa o le mamafa. O le igoa e tatau ona faʻaalia ai le aofaʻi o le mamafa ma le mamafa o le iʻa lava ia, faʻatusa i le tulaga GOST 7452-97 Tulaga faʻapitoa. " Ma le isi, le oloa oloa - "OTH" ua faatonuina i le faʻailoga. Afai e leai, o le tofo meaai faʻapipiʻi o le a le faʻafiafiaina oe.

Olaga fata

I le avea ai o se tulafono, gaosi oloa faatonuina i luga o le igoa le avanoa e teu ai oloa mo 3 tausaga. Peitaʻi, e taua le malamalama faʻapea ma masina taʻitasi le aofaʻi o le aofaʻi o mea ai i totonu.Ole mafuaʻaga lea ua fautuaina ai e le au falaʻi mea, e aua le faʻatauina ni mea tuai, ae ia faʻamuamua se tin, na tatalaina ile 1-2 masina talu ai. Mai le faʻaaogaina o sea oloa, e mafai ona e maua le sili atu le aoga ma fiafia i le matagofie tofo.

Manatua, naʻo le 3 vaega e tatau ona avea ma vaega o meaai tuʻufagu: tuna, masima, vai. O le lelei oloa e gaosia i Sepania poʻo Italia.

Faaiuga

O le tuna o se iʻa lapoʻa ma le tino umi, fusiform. O nofoaga o loʻo iai le mafanafana o vai o le sami, o sami faʻaopopo. O loo maua ile Indian, Atlantic and Pacific Oceans. O iʻae aau i vai loloto, teu i aʻoga. Faʻafetai i le tino lelei atoatoa fausaga ma le malosi o le faʻamatuʻuina o le tino, e vave ona gaoioi (e oʻo atu i le 77 kilomita / h), faʻatumauina le toto toto 2-3 tikeri i luga atu o le vai lata ane. I le taimi nei, e 15 ituaiga o tuna, o mea sili ona lauiloa e masani, Atlantic, lanumoana, samasama, paʻepaʻe. Ole vaʻaiga faʻailoga ole makkerel o loʻo avea ma meaʻai e maualuga le porotini ole 22%. Ole gaʻo gaʻo i aano o manu e 19%. O le taua lea o iʻa fai pisinisi e le maua i maʻi namu. O loʻo iai mea taua amino amino, unik omega-3 gaʻo, vitamini A, B, D, E, chlorine, sodium, calcium, potassium, phosphorus, sulfur, magnesium, molybdenum, nickel, selenium, manganese, copper, fluorine, iron, zinc, kobalt, yodium, kromium. Uiga aoga o le tuna: e iai le aneti-inflamasi aafiaga, faʻatonutonu le suka i le toto, faʻaititia le lamatiaga o maʻi fatu, faʻateleina le toe faʻafouina o le sela, faʻaleleia le faiʻai, lagolago le soifua maloloina o mata.

O le auala e manaʻomia ai le faʻaaogaina o le kukusuaʻi.

O paʻu tuna i le suauʻu fualaʻau suamalie poʻo lana lava sua ua sili ona lauiloa i le lalolagi maketi. Sili atu le faʻaaogaina o iʻa o le Iapani. Ina ia faʻatumauina se soifua maloloina, ua fautuaina e 'aina e le itiiti ifo ma le 100 g tuna i le vaiaso. E sili ona fiafia iai manu laiti, aua o tagata lapopoa e mafai ona aoina le mekuli, e sili ona lamatia mo le soifua maloloina o tamaiti, maitaga ma maʻitaga. Aʻo leʻi 'aʻai, e faʻamamaina le iʻa mai ivi ma paʻu, faʻagaioia, tautua ma laʻau ma fualaʻau fou.

Big-mata

O le fua o le lapo-eyed tuna e averesi. E tuputupu i le umi pe a ma le 200 cm, ma o lona mamafa e masani ona le sili atu i le 180 kg. Na ia mauaina lona igoa faafetai i mata lapoʻa, faʻatusatusa i isi ituaiga. E lapopoʻa foʻi le ulu, ma ua atili ai ona auvae i lalo.

O le pito i tua e lanu paʻepaʻe uliuli, ma le manava, pei o le tele, e siliva-papaʻe. O le uluai sulu i le pito i tua o le lanu samasama lanu uliuli. I tua atu o se moli mama. O le lanu o le auusili ma faʻaopopo e moli samasama. O isi pito e sili atu le pogisa.

O lenei ituaiga e maua tele i vai mafanafana o le sami. O aano o manu o le lanu efuefu, lea e le talafeagai ai mo meaai tuu. I le kuka, o le faamamafa i luga o le faia sashimi. Tuna-tele-mata tuna nai lo isi faʻaputuputu faʻamalosi uamea mamafa i aano o manu.

Samasama

Na maua le igoa o le Yellowfin Mediterranean tuna i lona faʻafetai i ana pupula. I le samasama, e samasama, toetoe lanu moli. I luga o le siliva siliva o loʻo iai 20 manifinifi faʻafuaseʻi faʻataʻatitia ie pogisa. O le tagata matua tupu e latalata i le 2 mita ma mamafa lona uiga i 130 kilokalama. Seʻi vagana le Metitirani, e maua uma le tuna i soʻo se mea.

E ova le aano o aano a Ellofin, ae mumu lelei. A uma le togafitiga vevela, ua palu.

Ausetalia

Ole isi sui tele lea. E mafai ona tupu le meaola i le 2.5 mita. Mamafa - latalata i le 250 kg. Habitat - ogalaau o le itulagi i Saute, e latalata i Atenitina, Ausetalia, Pasila, Indonesia, Madagascar. O le iʻa e fiafia e goto i luga, ma e alu ifo i se iloga loloto e maua ai meaai. I taimi o femalagaaʻiga, e fiafia o ia e nofo i talaatu o le talafatai o Amerika. E sili ona vavalalata aiga o le tuna ma blufin.

I le 40 tausaga talu ai, o le faitau aofai o ituaiga na faʻaitiitia tele - e ala i le 85%.O le tuna Ausetalia e lamatia le tapeina.

Umi uumi

O lenei ituaiga e tele ina maua i Initia ma le Pasefika. Tagata matutua e oʻo i le umi o 145 cm, ma o le mamafa e masani ona le sili atu nai lo 35-40 kg. O le tuna umi-ato ua faʻamatalaina e se ulu lapoʻa ma se auvae faʻasolosolo pito i lalo. Pei o le tele o tuna, e lanu le lanu o le tua e pogisa nai lo le manava. Luga o loo vali lanumoana, ma o itu ma le manava e siliva paʻepaʻe. Dorsal, pectoral, ma ventral fins e uliuli. Faaopoopo tapuni samasama ma lanu efuefu. O le aano o le uumi o le siʻusiʻu e uliuli mumu ma e matua faʻamalieina lava, ae pe a maeʻa le vevela vevela togafitiga ua toeititi paʻepaʻe, le lanu o nifo elefane. O le fusi caudal e matua fusiua, i le foliga o le masina.

Albacore

Albacore o se paʻu paʻepaʻe. Se tasi o ituaiga sili ona taua o le tuna. O isi taimi e lauiloa ole tuna mimiti. E mafai ona maua i le toetoe o vai o le sami. O se tuusaunoaga o le polar itulagi. O le averesi o Albacore. E tupu le tagata matua 1.5 mita le umi. Ole mamafa e masani ona le sili atu ma le 25 kg. O le aano o lenei ituaiga e matua agamalu ma e taua tele le kuka mai le salafa o le paneta. E 'aina uma raw ma ina ua uma togafitiga vevela. E i ai tulaga, ina ua faʻatau atu i maketi mo faʻatauga manaia - $ 100 afe. O le aano o aano o le paʻu tuna e iloa ai le lauiloa i Amerika, lea e masani ona taʻua o le “tuna”.

O le tua e vali i le lanumoana lanumoana ma ei ai le metallic susulu uiga o le genus atoa. O le manava e nifo gading. I luga o le itu o le tino pasia se lanumoana susulu fasi. Lona igoa lona lua - umi-fulufulua - na mauaina ona o le tulaga ese, pe a faʻatusatusa i isi ituaiga, lapisi o vaega sipi. E alu i tua atu o le amataga o le lona lua dorsal fin, ma o nisi taimi e oʻo atu i le pito o lona faʻavae. E i ai le lanu samasama o le asini, o le lona lua o sulugatiti ma le auiliiliuli e fai sina pouliuli nai lo le muamua.

Oriental

E mafai e se tamaʻi sui o le aiga tuna ona toto o lona maofa i le 85 cm, ma e naʻo le 9 kilokalama lona mamafa. O lea nofoaga o loʻo i le talafatai i sasaʻe o ogasami o le sami o le Pasefika. E fiafia o ia e nofo i totonu o le lafu ma tutusa tagata laiti sui.

O le tua e vali i le lanumoana lanumoana, toeititi lava uliuli. O loʻo teuteuina i 3-5 uliuli lanu uliuli e faʻasino atu i le malosi o le siʻusiʻu. Alu i lalo i le manava, o le fua avea ma mama. I luga o le manava, ua i ai se malamalama metallic paolo. Pei o le pito i tua, o manava uliuli e mafai ona oʻo i le manava, ae seasea lea. I lalo o le vaega o vaega, o loʻo i ai ni vaega lanu uliuli.

Ona o lona laititi, o lenei ituaiga e masani ona faʻaaoga e fai ma maunu e puʻeina ai le tuna tetele ma isi meaola o le sami o loʻo fafagaina tagata laiti.

Faaiuga

O le tuna o se tau aoga tau iʻa. E suamalie ana meaʻai i soo se ituaiga: gaʻo, falai, faʻafefeteina pe faʻapapa kalaka. Aua neʻi e lafoaia le faʻaaogaina o le tuna pe a fai e te le manaʻo i se ituaiga ituaiga. I le taumafai o le autu ma sili ona lauiloa ituaiga, e mafai ona e filifili i luga o mea e fiafia ai. Leitioa a nisi o i latou ua manatu ua seasea ona faʻataʻitaʻiga ma ua faʻatau atu mo se tau manaia.